Cercetarea la locul faptei

• Art.129 CPP prevede că cercetarea la faţa

locului se efectuează atunci când este necesar
să se facă constatări cu privire la situaţia
locului săvârşirii infracţiunii, să se descopere
şi să se fixeze urmele infracţiunii, să se
stabilească poziţia şi starea mijloacelor
materiale de probă şi împrejurările în care
infracţiunea a fost săvârşită
• echipa de cercetare: procuror, ofiţer
criminalist şi expertul medico-legal
 Obiective
- căutarea, descoperirea, cercetarea, păstrarea
şi prelevarea urmelor prezente pe obiecte,
cadavru sau sol
! este obligatoriu să se evite distrugerea,
modificarea, alterarea lor sau crearea unor
noi urme (false)
- stabilirea împrejurărilor în care s-a infăptuit
infracţiunea
- timpul scurs de la comiterea infracţiunii
- date care să ajute la identificarea
infractorului şi a agentului traumatic folosit
! nu întotdeauna locul unde a fost găsit
cadavrul corespunde locului faptei
• cercetarea trebuie să aibă loc cât mai rapid
deoarece, în timp, urmele sau probele se pot
modifica, altera sau dispare
• aceasta se poate datora:
- trecerii timpului
- factorilor de mediu (t° ridicata,umezeala,mucegai )
- cauzelor naturale (ploaie, vânt, zăpadă)
- factorului uman (neatenţie, necunoaştere,acţiuni ale unor
persoane interesate)
 Etapele cercetării
Etapa statică
• starea locuinţei
• examinarea urmelor

dupa origine: - umane (fiziologice, patologice)

- animale (sânge, păr)
- vegetale
- anorganice (vopsele, rugină)
dupa natura lor: - urme de materie (sânge,salivă,păr)
- urme de formă (amprente ale buzelor,
dinţilor, degetelor)
- urme lezionale,lăsate de agenţi
mecanici,fizici,chimici, biologici
! În infracţiunea de omor, la caracteristicile plăgilor,
se menţionează: felul leziunii, localizarea,
numărul,culoarea,forma,dimensiunile,orientarea,as
pectul marginilor şi al unghiurilor, conţinutul lor.
• sesizarea mirosurilor particulare (gaze, petrol, insecticid)
• examinarea agentului vulnerant, pentru a se stabili
dacă caracteristicile sale corespund sau nu, celor
ale plăgilor
• fixarea aspectelor topografice, prin: fotografii de
orientare (a cadavrului şi urmelor suspecte din jur, cu o riglă
gradată) şi schiţe (au rolul de a reda imaginea de ansamblu)
• poziţia victimei sau a diferitelor segmente ale
corpului
 Etapa dinamică
• în spânzurare sau sugrumare, se scoate laţul,
tăindu-se pe partea opusă nodului (se va descrie atît laţul,
cît şi urma laţului pe gîtul victimei d.p.d.v al traiectului, direcţiei,
culorii,lăţimii şi adâncimii; se va nota localizarea lividităţilor
cadaverice)
• în intoxicatii se cercetează etanşietatea anumitor
recipiente şi a instalatiilor
• la ex. cadavrelor scoase din apă se descriu
modificările tegumentelor (indică timpul de şedere în apă),
prezenţa sau lipsa spumei în jurul orificiilor nazale
şi bucale
• examinarea îmbrăcamintei cadavrului:
- rupturi
- urme de împuşcare
- tăieturi
- arsuri
Dacă îmbrăcămintea prezintă orificii sau rupturi, se
precizează localizarea, forma, dimensiunile,
direcţia, factorii primari sau complementari ai
împuşcării
 Examinarea petelor de sânge
• descoperirea,identificarea şi notarea petelor de
sânge
se vor consemna:
- unde s-au gasit (pe victimă,agresor, mediul în care s a
consumat fapta)
- suporturile pe care cad (condiţionează aspectul de
conservare), pot fi: conservante sau neabsorbante
(metale,lemn,materiale plastice) si absorbante sau
neconservante (textile, pământ)
- sângele se poate găsi sub formă de: picături, bălţi,
împroşcături, cruste, mânjituri, toate acestea fiind
consecinţa stropirii, picurării, prelingerii, ţâşnirii,
sau contactului direct
hemoragie venoasă --» bălţi de sânge
hemoragie arterială --» sânge proiectat în jeturi
(la înălţime şi distanţe mari)
- dimensiunile petelor indică cu aprox. cantitatea
de sânge pierdut
- culoarea şi aspectul orientează asupra vechimii
petelor
coagularea este întârziată de t° scăzută a mediului,
a suportului şi de grosimea petei;
petele recente sunt lichide, de cul. roşu-deschis;
după 2-3h apare o pojghiţă ce se usucă şi devine
brun-negricioasă; cu timpul pata devine
pulverulentă
• prelevarea, conservarea şi expedierea petelor de
sânge
tehnica de prelevare este în funcţie de suport:
sângele lichid --» în sticluţe
suporturi cu dimens. reduse --» se ridică cu totul
suporturi netransportabile --» raclare, hârtie de
filtru sau tifon înmuiate în apă, pe care se
impregnează pata (metoda Taylor)
• Examenul în cazul prezenţei petelor de spermă
- pe suporturile absorbante petele sunt de cul. gri
albicioasă sau gălbui murdară cu contur neregulat
rugoase, cu margini bine delimitate
- pe suporturi neabsorbante se formeaza prin uscare
pelicule solzoase, care devin pulverulente
În cazuri dubioase se poate recurge la lumina
Wood, obtinându-se o fluorescenţă alb-albăstruie
vizibilă la întuneric (datorită riboflavinei)
• Examenul firelor de păr
- firele de păr se pot găsi pe corpul sau pe
îmbrăcămintea victimei şi a agresorului,pe agenţi
traumatici, pe caroseria autovehiculelor, în
încăpere, fiind rezultatul căderii, smulgerii sau
tăierii
Marea lor rezistenţă la factorii de mediu le conferă
calităţile de corp delict ideal
- expertiza medico-legală a firelor de păr este
folosită şi pt. identificarea cadavrelor, prin
compararea părului acestora cu cel găsit în
locuinţa dispărutului
- recoltarea se face cu o pensetă cu braţe plate, din
regiunile piloase pentru a se putea face examenul
comparativ
 Examenul la locul faptei în
catastrofele aviatice
• Obiective:
- identificarea victimelor
- furnizarea de date organelor de anchetă asupra
condiţiilor şi cauzelor accidentului
Catastrofele aeriene au loc în conditii complexe şi
se caracterizează prin distrugerea aeronavei,
împrăştierea fragmentelor aparatului şi ale
fragmentelor cadaverice pe arii cu o rază care
atinge uneori kilometri
- dezintegrarea corpurilor pasagerilor şi personalului
navigant, cu producerea de decapitări, eviscerări,
fracturi multiple, combustii
! Atenţie deosebită trebuie acordată identificării
personalului navigant (pilotului şi copilotului)
expertiza medico-legală trebuie să pună în
evidenţă cauzele care au putut determina:
- lipotimii
- sincope
- moartea subită (coronaropatii, miocardopatii, lez. cerebrale,
pneumopatii, diabet zaharat, epilepsie)
- examen toxicologic, pt. depistarea eventualei
impregnaţii etilice sau a prezenţei drogurilor
- expertiza medico-legală poate oferi date asupra
condiţiilor în care a avut loc catastrofa aeriană prin
depistarea unor eventuale intoxicaţii cu oxid de
carbon sau alte gaze toxice rezultate din combustie
- efectele altitudinii ridicate, modificării gravitaţiei
şi scăderii bruşte a t°
- leziunile traumatice constatate la paraşutişti se pot
datora nu doar precipitărilor de la înalţimi mari, ci
uneori şi strangulării în corzile paraşutei