DEZVOLTAREA LIMBAJULUI LA

ANTEPREȘCOLARI

PROFESOR
NICA FLORICA

2021
 DEZVOLTAREA LIMBAJULUI

• LIMBAJUL ESTE UN ASPECT IMPORTANT AL DEZVOLTĂRII COPILULUI,

PERMIŢÂNDU-I ACESTUIA SĂ COMUNICE, SĂ-ŞI FACĂ ÎNŢELESE
NEVOILE ŞI SĂ INTERACŢIONEZE CU CEI DIN JUR.
• LIMBAJUL, O FORMA SPECIFICĂ DE ACTIVITATE UMANĂ, REALIZAT
PRIN INTERMEDIUL LIMBII SI AL TUTUROR RESURSELOR EI, ASIGURĂ
COMUNICAREA ÎNTRE OAMENI ȘI ÎNTRE COPII DE GRADINIȚĂ\CREȘĂ,
FORMA DE BAZA, NATURALĂ ȘI CONCRETĂ A LIMBAJULUI ESTE
VORBIREA, ADICĂ REALIZAREA VERBALĂ A PROCESULUI DE
COMUNICARE. VORBIREA ESTE UNUL DIN ASPECTELE LIMBAJULUI,
CEL MAI IMPORTANT, ESTE FORMA CONCRETĂ ÎN CARE SE MANIFESTĂ
LIMBA.
• VORBIREA ESTE DECI ACTUL DE FOLOSIRE INDIVIDUALA ȘI CONCRETĂ
A LIMBII, ÎN CADRUL PROCESULUI COMPLEX AL LIMBAIJULUI
(LINGVISTICA GENERALA ȘI COMPARATĂ, PAG.56)
 ETAPE IMPORTANTE ÎN
DEZVOLTAREA LIMBAJULUI
• DE OBICEI, ABILITĂȚILE LINGVISTICE ALE COPILULUI SE
DEZVOLTĂ TREPTAT ȘI ORDONAT. SPECIALIȘTII AU REUSIT SĂ
EXPLICE MODUL ÎN CARE COPILUL ÎȘI DEZVOLTĂ LIMBAJUL ÎNTR-
O SERIE DE ETAPE ȘI PRAGURI DE DEZVOLTARE.

NU UITA CA FIECARE COPIL SE DEZVOLTĂ DIFERIT, ÎN RITMUL

SĂU PROPRIU, FAPT CARE ÎNSEAMNĂ CĂ POATE ATINGE ACESTE
PRAGURI FIE PUȚIN MAI DEVREME, FIE PUȚIN MAI TÂRZIU.
 DEZVOLTAREA LIMBAJULUI LA
COPILUL DE 0-12 LUNI-
CARACTERISTICI
Stadiul preverbal

• ÎNTRE 0-1 AN, MIJLOACELE LINGVISTICE DE COMUNICARE SUNT

ŢIPETELE ŞI PLÂNSUL, CARE REPREZINTĂ PRIMELE SEMNALE DE
COMUNICARE. ELE SE MODULEAZĂ ÎN RAPORT CU STAREA
EMOŢIONALĂ A COPILULUI ŞI MAMA ÎNVAŢĂ SĂ LE CUNOASCĂ
SEMNIFICAŢIA.
• COMUNICAREA DINTRE PĂRINŢI ŞI COPII SE REALIZEAZĂ PRIN SIMŢUL
TACTIL KINESTEZIC, APOI PRIN UTILIZAREA SIMŢULUI VIZUAL, CARE
ESTE PRIMUL LIMBAJ PRIN CARE COPILUL ÎNŢELEGE IAR ZÂMBETUL
BEBELUŞULUI ESTE PRIMUL RĂSPUNS LA DIALOGUL VIZUAL.
• DIALOGUL DINTRE PĂRINTE ŞI COPIL SE SCHIMBĂ DE-A LUNGUL
PRIMULUI AN. VERBALIZAREA COPILULUI CREŞTE ÎNAINTE CA
BEBELUŞUL SĂ INIŢIEZE LIMBAJUL.
• A) LA 3-4 SĂPTĂMÂNI ÎNCEP SĂ APARĂ PRIMELE FORME DE
COMUNICARE NON-VERBALĂ (DIFERITE EXPRESII ALE FEŢEI, SURÂS,
ZÂMBET, GESTICA MÂINILOR ETC.). PÂNĂ LA O LUNĂ ŢIPĂTUL ESTE
MIJLOCUL PRINCIPAL DE COMUNICARE, DUPĂ CARE EL ESTE ÎNSOŢIT DE
GÂNGURIT CARE REPREZINTĂ DEBUTUL COMUNICĂRII VERBALE.
• B) LA VÂRSTA DE 3-4 LUNI APARE GÂNGURITUL, COPILUL EMITE SUNETE
ASCUŢITE, VOCALE PRELUNGITE ŞI, PRIN MODIFICAREA INTONAŢIEI,
PARE CĂ POARTĂ UN DIALOG CU CEI DIN JURUL SĂU. ESTE CONSIDERAT
SEMN DE PLĂCERE.
• C) LA 6 LUNI ÎNCEPE LALALIZAREA, REZULTATĂ DIN ALĂTURAREA UNEI
CONSOANE LA O VOCALĂ, ”LA.. LA”, ”BA”, “DA”, “PA”, “MA” PE CARE LE
REPETĂ LA ÎNCEPUT NEINTENŢIONAT, ULTERIOR VOIT, ÎN FUNCŢIE DE
APROBĂRILE PE CARE LE PRIMEŞTE DE LA ADULŢI,ELE CAPĂTĂ
Sfaturi pentru
TREPTAT SEMNIFICAŢIE ŞI SE LEAGĂ ÎNTRE ELE REZULTÂND PRIMUL
părinți
CUVÂNT.

• ATENTIE: DISCUTĂ CU MEDICUL DACA MICUȚUL NU VOCALIZEAZĂ

 LIMBAJ ȘI COMUNICARE
0-1 AN, STADIUL PREVERBAL
MODALITĂȚI DE STIMULARE
• E FIRESC SĂ NE ÎNTREBĂM CE POATE FACE ADULTUL PENTRU A STIMULA
COMUNICAREA COPILULUI ÎN STADIUL PREVERBAL. CU SIGURANȚĂ, ESTE VORBA
DESPRE ÎNȚELEGERE ȘI INTERPRETARE, STIMULARE ȘI RĂSPUNS, DIRIJARE, DESPRE
INTERACȚIUNE SUB TOATE FORMELE.
DE EXEMPLU, DACĂ VORBIM DESPRE ÎNȚELEGERE ȘI INTERPRETARE, ESTE VORBA
DESPRE INTERPRETAREA ADECVATĂ A PRIMELOR FORME DE COMUNICARE A
COPILULUI, ÎN FUNCȚIE DE FIECARE COPIL ÎN PARTE ACEST LUCRU SE POATE REALIZA
PRIN OBSERVARE, MONITORIZARE, CORELARE.
ADULTUL ÎN GRIJA CĂRUIA SE AFLĂ COPILUL TREBUIE SĂ ȘTIE CE EXPRIMĂ FIECARE
FORMĂ DE MANIFESTARE COMUNICAȚIONALĂ A COPILULUI ȘI SĂ RĂSPUNDĂ
ADECVA, APOI, DACĂ NE REFERIM LA GESTURI ȘI MIMICĂ, LA MANIFESTĂRILE NON-
VERBALE ALE COPILULUI, ADULTUL ÎNCURAJEAZĂ ȘI STIMULEAZĂ EXPRIMAREA
COPILULUI PRIN PROPRIILE-I EXPRESII, RĂSPUNDE MIMETIC ȘI CU VARIAȚII DE
EXPRESIE, PENTRU A-I OFERI COPILULUI NOI MODALITĂȚI DE EXPRIMARE.
ÎN ETAPA GÂNGURITULUI ȘI A LALALIZĂRII, CARE PRECEDE STADIUL VERBAL,
ADULTUL RĂSPUNDE ȘI STIMULEAZĂ, DAR ȘI DIRIJEAZĂ COPILUL SPRE MOMENTUL
PRIMULUI CUVÂNT, CÂND O STRUCTURĂ FONICĂ PRIMEȘTE, CAPĂTĂ ÎNȚELES
LEXICAL, REALIZÂNDU-SE UNITATEA SEMNULUI LINGVISTIC SEMNIFICANT –
SEMNIFICAT.
 DEBUTUL STADIULUI VERBAL:
CARACTERISTICI
• STADIUL VERBAL ÎNCEPE DE LA VÂRSTA DE 9-10-12 LUNI CU VARIAŢII MARI DE LA COPIL LA
COPIL.
• A) DUPĂ LUNA A 10-A COPILUL SE CENTREAZĂ PE CUVINTE, CHIAR DACĂ ACESTEA SUNT
IMITĂRI DE SUNETE (PISICA ESTE MIAU-MIAU, CÂINELE ESTE HAM-HAM), ELE AU PENTRU COPIL
ÎNŢELES DE PROPOZIŢII, DOVADA CĂ EL ÎNŢELEGE MAI MULT DECÂT POATE SĂ EXPRIME.
• B) ÎN JUR DE 11 LUNI APAR PRIMELE CUVINTE ARTICULATE, DE DOUA SILABE („MAMA”, „TATA”,
„PAPA”). SPRE SFÂRŞITUL PRIMULUI AN DE VIAŢĂ COPILUL RĂSPUNDE PRIN GESTURI LA
ÎNTREBĂRI SIMPLE, EXECUTĂ COMENZI SIMPLE, POATE DA SAU ARĂTA LA CERERE ANUMITE
OBIECTE, INDICĂ 3-5 IMAGINI DINTR-O CARTE CÂND SUNT DENUMITE, ARATĂ 3 PĂRŢI ALE
CORPULUI.
VOCABULARUL SĂU AJUNGE PÂNĂ LA 5 CUVINTE, DAR POATE FOLOSI ACELAŞI CUVÂNT PENTRU
OBIECTE DIFERITE. TREPTAT VOCABULARUL CREŞTE LA 30-40 CUVINTE ŞI CAPĂTĂ
SEMNIFICAŢIA DE CUVÂNT-PROPOZIŢIE ÎNAINTE DE 18 LUNI.
 MODALITĂȚI DE STIMULARE
DEBUTUL STADIULUI VERBAL
• ÎN ACEASTĂ ETAPĂ, ROLUL ADULTULUI ESTE ACELA DE A GENERA SITUAȚII DE
COMUNICARE ȘI DE A OFERI MODELE DE VERBALIZARE ADAPTATE NIVELULUI
DE ÎNȚELEGERE AL COPILULUI. SITUAȚIILE DE COMUNICARE TREBUIE „DECUPATE”
DIN REALITATEA IMEDIATĂ A COPILULUI (MEDIUL FAMILIAL, RUTINELE ZILNICE,
SPAȚIUL DE JOACĂ ETC.).
TOATE ACTIVITĂȚILE ÎN CARE ESTE IMPLICAT COPILUL TREBUIE VERBALIZATE CU
VOCE TARE, CLAR, EXPRESIV, DE CĂTRE ADULT: RUTINELE (MASA, SOMNUL,
PLIMBĂRILE ETC.) ȘI JOCURILE, INTERACȚIUNILE CU ALȚI MEMBRI AI FAMILIEI
(CINE A VENIT?, CINE SE AUDE? CE MÂNCĂM ACUM? CUM ESTE? CUM FACE PISICA?
CINE FACE HAM? ETC. ).
JUCĂRIILE, IMAGINILE, CĂRȚILE, JETOANELE ETC. TREBUIE, DE ASEMENEA, SĂ
REPREZINTE ASPECTE DIN VIAȚA COPILULUI, DIN REALITATEA IMEDIATĂ.
 DEZVOLTAREA LIMBAJULUI LA
COPILUL DE 12-18 LUNI –
CARACTERISTICI
• ÎN ACEASTĂ PERIOADĂ DE VÂRSTĂ CUVINTELE SINGULARE AU O FOARTE MARE
IMPORTANŢĂ PENTRU COPIL, ACESTA REUŞIND SĂ LE FOLOSEASCĂ PENTRU A
DENUMI REALITĂŢI.
PRIMELE CUVINTE ALE COPILULUI SE REFERĂ DE OBICEI LA OBIECTE ŞI FIINŢE
ÎNCONJURĂTOARE.
VOCABULARUL UNUI COPIL CU VÂRSTA DE 18 LUNI INCLUDE 5-20 DE CUVINTE.
DIN PUNCTUL DE VEDERE AL PĂRȚILOR DE VORBIRE, PRIMELE CUVINTE ROSTITE DE
COPIL SUNT SUBSTANTIVELE, ÎNSĂ UN ROL IMPORTANT ÎL AU ȘI INTERJECȚIILE
ONOMATOPEICE, CA FAPTE DE LIMBĂ CU SENS MOTIVAT, MUZICALE, PRIN URMARE
UȘOR DE PERCEPUT, DE ASOCIAT ȘI DE REPRODUS DE CĂTRE COPIL.
Copilul înțelege indicațiile simple, recunoaște obiecte, poate urma instrucţiuni simple
de exemplu – poate da jucăria care i se cere.
Copilul mic produce fraze lungi, alcătuite dintr-un ”limbaj propriu” şi se uită cu
interes la pozele din cărţi, poate repeta de multe ori acelaşi cuvânt.
După un an începe să construiască mici propoziţii: „Vreau apă!” şi răspunde la mici
propoziţii afirmativ sau negativ.
La un an şi jumătate copilul îşi recunoaşte numele.

Sfaturi pentru
părinți

•Atentie: discuta cu medicul dacă micuțul nu spune niciun cuvânt până la vârsta
de 15 luni!
 LIMBAJ ȘI COMUNICARE
12-18 LUNI
MODALITĂȚI DE STIMULARE
• COMPONENTA AFECTIVĂ ARE UN ROL IMPORTANT ÎN ASIMILAREA ȘI PRODUCȚIA
LINGVISTICĂ. DE REGULĂ, PRIMELE CUVINTE ALE COPILULUI DESEMNEAZĂ MEMBRI CEI
MAI APROPIAȚI AI FAMILIEI ( MAMA, TATA), RUTINELE (PAPA, NANI) ETC.
• ÎN CEEA CE PRIVEȘTE ÎNTÂLNIREA COPILULUI CU CARTEA, TREBUIE SĂ ACCENTUĂM
FAPTUL CĂ PRIMUL TIP DE CARTE CU CARE INTRA COPILUL DE VÂRSTĂ ANTEPREȘCOLARĂ
ÎN CONTACT ESTE „CARTEA CU POZE” (BIANCA BRATU, 1977, P.24), CARTEA ILUSTRATĂ, CE
PREZINTĂ CARACTERISTICI SPECIALE DETERMINATE DE NIVELUL DE VÂRSTĂ CĂREIA I SE
ADRESEAZĂ, FIIND DE FAPT O CARTE CE VIZEAZĂ MAI MULTE SIMȚURI.

CARTEA TREBUIE SĂ FIE DE FORMAT MIC, PENTRU A PUTEA FI MÂNUITĂ DE COPII,

MATERIALE PLĂCUTE LA ATINGERE, FORME ATRACTIVE, VIU COLORATĂ, CU ILUSTRAȚII
SUGESTIVE, CU FOARTE PUȚIN TEXT SAU FĂRĂ TEXT.

PRIN URMARE, COPILULUI I SE PREZINTĂ IMAGINI, ILUSTRAȚII/ILUSTRĂRI ALE LUMII REALE

SAU IMAGINARE, ÎNAINTEA CUVÂNTULUI SCRIS.
• Pe baza acestor ilustrații, se pot crea situații de comunicare, se poate verbaliza,
adultul oferindu-i copilului un model de„ lectură a imaginilor”, model pe care
copilul îl va urma. Prin urmare, este important ca, în paleta de activități gândite
pentru antepreșcolar, să fie inserate momente de interacțiune cu cartea adecvată
vârstei, preponderent cu ilustrații la început, apoi însoțită de text.

• În această etapă, deosebit de importantă este verbalizarea tuturor activităților

desfășurate cu copilul, comunicarea în legătură cu tot ce se întâmplă în jurul lui. În
jurul vârstei de 1 an și jumătate și după, copilul construiește holofraze (enunțuri
comprimate într-un singur cuvânt), scurte propoziții, răspunde afirmativ sau negativ
uneori, își recunoaște numele.
 DEZVOLTAREA LIMBAJULUI LA
COPILUL DE 18-24 LUNI –
CARACTERISTICI.

• DUPĂ UN AN ŞI JUMĂTATE VOCABULARUL ACTIV AL COPIILOR ESTE DE APROXIMATIV

30 DE CUVINTE, DAR EI ÎNŢELEG ŞI REACŢIONEAZĂ CORECT LA MULT MAI MULTE
CUVINTE.
STUDII NEVALIDATE ÎNCĂ, AU ARĂTAT CĂ EXISTĂ DIFERENŢE TEMPERAMENTALE ÎN
MODALITATEA DE ACHIZIŢIONARE ŞI UTILIZARE A LIMBAJULUI. INTROVERŢII
VORBESC MAI TÂRZIU, PAR A EXERSA MINTAL PRONUNŢIA CUVINTELOR ŞI DE ABIA
CÂND SE CONVING CĂ ACEASTA ESTE IDENTICĂ CU MODELUL PRONUNŢĂ CUVÂNTUL
CORECT. EXTROVERŢII VORBESC MAI REPEDE, REPETĂ CU GREŞELI PÂNĂ AJUNG LA
PRONUNŢIA CORECTĂ.
• ÎN ACEASTĂ PERIOADĂ COPILUL MIC TRECE DE LA FORMULAREA PROPOZIŢIEI DINTR-
UN CUVÂNT LA CELE DE 2-4 CUVINTE, ÎN FUNCŢIE DE IMPORTANŢA PE CARE COPILUL
LE-O ACORDĂ.
• IMITAREA ESTE ÎN CONTINUARE O FORMĂ DE ÎNVĂŢARE PENTRU COPIL, IAR ACUM
IMITAREA VERBALĂ ESTE MAI FRECVENTĂ DECÂT IMITAREA FIZICĂ.
• Copilul foloseşte ”propoziţii telegrafice”, care conţin doar informaţiile principale.
• Copilul achiziţionează 10-20 cuvinte pe zi.
• La această vârstă nu foloseşte încă pronumele personal "eu" şi vorbeşte despre sine
la persoana a III-a.
• Numeşte alţi membri ai familiei, 4 - 5 jucării şi răspunde cu da sau nu la întrebări
care cer răspunsuri de acest tip. Este posibil ca unii copii, în jurul vârstei de 18 luni,
să înregistreze o adevărată ”explozie” în achiziţionarea cuvintelor.
• Copilul înţelege că toate obiectele şi fiinţele au câte o denumire şi este capabil să
înveţe foarte repede înţelesul unui cuvânt, doar auzindu-l de câteva ori.
• Copiii mici răspund la comenzi de genul ”arată-mi unde sunt ochii, nasul, gura,
etc”.
• Copilul foloseşte cel puţin două prepoziţii şi două pronume.

Adulţii pot înţelege aproximativ 2/3 din ceea ce spune copilul.

 DEZVOLTAREA LIMBAJULUI LA
COPILUL DE 24-36 LUNI –
CARACTERISTICI
Stadiul preconceptual

• ÎN PRIMELE LUNI DUPĂ CE A ÎMPLINIT VÂRSTA DE 2 ANI, COPILUL SE AFLĂ

ÎN STADIUL PRECONCEPTUAL, ADICĂ TRANZIŢIA DE LA GENERAL LA
PARTICULAR, IAR ÎN URMĂTOARELE LUNI, PÂNĂ LA VÂRSTA DE 3 ANI,
COPILUL INTRĂ ÎN STADIUL FRAZEI GRAMATICALE, REUŞIND SĂ SE
EXPRIME MAI CORECT.
• COPILUL TRECE DE LA FORMULAREA PROPOZIȚIILOR DINTR-UN CUVÂNT
LA FORMULAREA DE PROPOZIȚII FORMATE DIN 2-4 CUVINTE. IMITAREA
VERBALĂ RĂMÂNE O FORMĂ IMPORTANTĂ DE ÎNVĂȚARE.
• ÎN JURUL VÂRSTEI DE 2 ANI, COPILUL ARE UN VOCABULAR FORMAT DIN
150-300 CUVINTE, DAR POATE ÎNŢELEGE MAI MULTE ŞI ÎNCEPE SĂ
ASOCIEZE CUVINTE PENTRU A FORMA PROPOZIŢII SIMPLE.
• VOCABULARUL UNUI COPIL DE 3 ANI ESTE FORMAT DIN 900-1000
CUVINTE.
• UTILIZEAZĂ CUVINTE ÎN LOCUL OBIECTELOR, PUNE ÎNTREBĂRI
REFERITOARE LA PERSOANELE ABSENTE CU CARE S-A SIMŢIT BINE, ÎŞI
POATE IMAGINA VIITORUL.
• COPILUL FOLOSEŞTE COMUNICAREA VERBALĂ PENTRU A CREA SITUAŢII
IMAGINAR
• COPILUL ACUM ÎŞI POATE SPUNE NUMELE, SPUNE SAU ARATĂ PE DEGETE
CE VÂRSTĂ ARE, ÎŞI SPUNE SEXUL CÂND ESTE ÎNTREBAT (BĂIAT-FATĂ).
• FOLOSEŞTE CORECT PLURALUL SUBSTANTIVELOR, FOLOSEŞTE CÂTEVA
VERBE LA TRECUT, RĂSPUNDE LA ÎNTREBĂRI DE GENUL "CE FACE?",
"UNDE ESTE?". APAR ÎNTREBĂRILE ”CE ESTE?” ŞI ”DE CE?”
• LA NIVELUL LIMBAJULUI APAR PROPOZIŢIILE FORMATE DIN PATRU
CUVINTE, FOLOSEŞTE CUVINTELE “VREAU”/”NU VREAU”.
Persoanele străine pot înţelege majoritatea cuvintelor rostite de către copilul
• POATE FOLOSI ÎN JOC, OBIECTE SIMBOLICE.
mic.
 Sfaturi pentru
părinți

• Atentie: discută cu medicul dacă micuțul în vârstă de 2-3 ani îți repetă
întrebările în loc să răspundă la ele. Acest comportament poate fi un semn
timpuriu al unei intârzieri în dezvoltarea socială sau a limbajului.

• Dacă, însă, din când în când, repetă întrebarea ca parte a răspunsului lui, nu
trebuie să iți faci griji.
 STIMULAREA DEZVOLTĂRII
VORBIRII A COPILULUI MIC

• ÎN ACEST PROCES DE ÎNSUŞIRE A LIMBAJULUI, PĂRINŢII, ALŢI

ÎNGRIJITORI/ADULŢI AU UN ROL FOARTE IMPORTANT, DEOARECE EI
REPREZINTĂ MODELUL PE CARE COPILUL ÎL IMITĂ DE LA O VÂRSTĂ
FOARTE MICĂ. DE ACEEA, ÎN PRIMUL RÂND ADULŢII TREBUIE SĂ
VORBEASCĂ FOARTE CORECT, SĂ NU STÂLCEASCĂ CUVINTELE ŞI SĂ
NU-L ÎNCURAJEZE PE COPIL SĂ O FACĂ, DEŞI ESTE AMUZANT, SĂ ÎL
CORECTEZE DE CÂTE ORI ESTE NEVOIE FĂRĂ A DEVENI ÎNSĂ UN
FACTOR FRUSTRANT PENTRU COPIL.
• ADULŢII TREBUIE SĂ-L STIMULEZE CONTINU VERBALIZÂND FIECARE
ACŢIUNE PE CARE O FAC, SĂ FOLOSEASCĂ MULTE JOCURI, JUCĂRII ŞI
CĂRŢI, SĂ-I CITEASCĂ ŞI SĂ-L ANTRENEZE ÎN ACTIVITĂŢI SPECIFICE
VÂRSTEI LUI, ÎNCURAJÂNDU-I FIECARE ÎNCERCARE DE A VORBI.
Având în vedere achizițiile de limbaj pe care le posedă copilul, se poate avea în
vedere o structurare a activităților de dezvoltare a limbajului oarecum similară celei
din etapa preșcolară.

Se pot constitui următoarele categorii de activități

•activități tematice,

•rutine și tranziții,

•jocuri și activități liber-alese

 ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII
VORBIRII
• FONETIC -IN REALIZAREA ASPECTULUI FONETIC AL LIMBAJULUI, AL
VORBIRII COPIILOR SE ARE ÎN VEDERE DOUA COORDONATE:
DEZVOLTAREA AUZULUI FONEMATIC ȘI CORECTAREA PRONUNTIEI
COPIILOR.
• LEXICAL - PROCESUL DE INFLUIENȚARE A VORBIRII COPIILOR ȘI
ÎMBOGĂȚIRII VOCABULARULUI
• GRAMATICAL - COPILUL LA ACEASTĂ VÂRSTĂ NU ÎNVAȚĂ
STRUCTURILE GRAMATICALE, NU ȘTIE SI NU CUNOAȘTE DEFINIȚII, NU
ȘTIE CE ESTE SUBSTANTIVUL, VERBUL, DECLINAREA, DAR, ÎN VORBIRE
RESPECTĂ ACESTE REGULI, PENTRU CA ARE ÎN JUR MODELUL DE
VORBIRE, ESTE ANTRENAT SĂ-L CUNOASCĂ PRIN DIFERITE ACTIVITĂȚI
DIN CREȘĂ ESTE CORECTAT ATUNCI CÂND GREȘEȘTE.
• EXPRESIVITATEA VORBIRII -REGLAREA RITMULUI VORBIRII, O
FLEXIBILITATE, O INTONATIE ȘI O NUANȚARE A VORBIRII, O
ACCENTUARE ȘI O ARTICULARE CORECTĂ ÎN PRONUNȚIA CURENTĂ.
 DIMENSIUNI ȘI COMPORTAMENTE
SPECIFICE DEZVOLTAREA LIMBAJULUI, A COMUNICĂRII ȘI A PREMISELOR CITIRII ȘI SCRIERII
NIVEL ANTEPREȘCOLAR (DE LA NAȘTERE LA 3 ANI) CONFORM CURRICULUMULUI ED. TIMPURIE 2019

Nr. Dimensiuni ale La finalul perioadei antepreșcolare, copilul va manifesta o serie de

crt. dezvoltării comportamente, între care:
1. Mesaje orale în 1. Ascultă povești și povestiri scurte, participă la
contexte de jocuri/cântece/poezii însoțite, inițial, de gesturi (comunicarer
comunicare eceptivă)
cunoscute 2. Folosește intonații diferite, gesturi, limbajul corpului, structuri
lingvistice/gramaticale simple pentru a transmite un mesaj
(comunicareexpresivă)
2. Mesaje orale în 1. Verbalizează experiențe senzoriale gustative, olfactive sau vizuale
diverse situații de 2. Întreabă pentru a cunoaște denumirea obiectelor,
comunicare evenimentelor,persoanelor
3. Folosește cuvinte noi în experiențele zilnice

3. Premise ale citirii și 1. Este atras de cărți, reviste, imagini și le privește/răsfoiește fără să
scrierii, în contexte de fie asistat
comunicare 2. Recită sau cântă rime familiare, individual sau împreună cu alți
cunoscute copii
3. Completează o poveste cunoscută privind imaginile acesteia
4. Mâzgălește/lasă urme pe hârtie cu un scop și descrie ce
adesenat/scris
 EXERCIȚIU DE GRUP

⮚ PREZENTAȚI SUGESTII DE TEME PE CELE TREI DIMENSIUNI

PREVĂZUTE DE CURRICULUMUL PENTRU EDUCAȚIE TIMPURIE
PRIVIND DEZVOLTAREA LIMBAJULUI LA ANTEPREȘCOLARI.

⮚ PLECÂND DE LA INFORMAȚIILE TEORETICE LEGATE DE PROIECTAREA

DIDACTICĂ, DAR ȘI DE LA CELE SPECIFICE, BAZATE PE DIMENSIUNEA
EDUCĂRII LIMBAJULUI ANTEPREȘCOLARILOR PREZENTAȚI UN
DEMERS DIDACTIC DE REALIZARE A UNEI ACTIVITĂȚI DE EDUCARE A
LIMBAJULUI LA ACEST NIVEL DE ÎNVĂȚĂMÂNT.
 Particularități ale pronunției

Înțelegerea conținutului semnalizator al diferitelor cuvinte, precum și pronunțarea lor

ridică probleme grele în fața copilului mic.
Totuși, el va trebui să rostească fiecare cuvânt cât mai clar ca să poată fi înțeles.
Necesitatea de a fi înțeles stimulează, în decursul primei copilării, dezvoltarea
pronunției, a articulărilor complexe. Din cauza unor dificultăți în pronunția cuvintelor
mai lungi sau mai grele, se vor manifesta anumite trasături deficitare ale pronunției.
 DEFECTE DE VORBIRE
Cele mai evidente și întâlnite defecte de vorbire sunt:
graseierea și sigmatismul, mai cunoscute prin denumirile de rârâit și sâsâit.

TRĂSĂTURI DEFICITARE ALE PRONUNȚIEI

Cele mai frecvente sunt:

Eliziunea, care constă din omiterea din corpul cuvântului a uneia sau a mai multor
silabe, a unuia sau a mai multor sunete;

Înlocuirea articulării complexe cu una simplă

Înlocuirea sunetelor apropiate ca articulare: uneori, copiii înlocuiesc sunetul r cu

sunetul l;

Metateza constă în mutarea sunetelor și silabelor în cuvânt;

Perseverarea sunetelor și silabelor apropiate se exprimă mai ales prin dublarea
unor silabe în cuvânt, în general silaba articulată;

Contaminarea, fenomen întâlnit des la copiii foarte mici se exprimă prin faptul
că, la un moment dat, un anumit cuvânt suferă în vorbirea copilului, un regim
care nu i se potrivește (am mergut după am făcut), sau prin accentuarea greșită;

Tendința de economie și contragere: din cuvintele greu de pronunțat și relativ

extinse, copilul compune o formă verbală concentrată, redusă.
 DICȚIA-ELEMENTUL CHEIE
DIN COMUNICARE

DICȚIA RESPECTĂ LITERELE, SILABELE, CUVINTELE, ASTFEL ÎNCÂT

MESAJELE SE VOR AUZI ÎN INTEGRALITATEA LOR ȘI VOR FI CLARE.

DICȚIA COPIILOR AR TREBUISĂ FIE ÎN CENTRUL ATENȚIEI PĂRINȚILOR ȘI

PROFESORILOR, PENTRU A-I AJUTA PE CEI MICI SĂ EMITĂ ȘI SĂ
PRONUNȚE CORECT TOATE SUNETELE ȘI CUVINTELE, CEEA CE ÎI VOR
FORMA O ROSTIRE ȘI O COMUNICARE EFICIENTĂ ȘI FLUENTĂ.

DICȚIA REPREZINTĂ ATÂT EXPRIMAREA, CÂT ȘI MODUL, RITMUL ȘI

INTONAȚIA CU CARE VORBIM AJUTATE DE VOCABULARUL PROPRIU.
FUNCȚIILE SOCIALE ALE LIMBAJULUI
COPIILOR DE 1 – 3 ANI
Pe măsură ce limba devine mijloc de comunicare, ea îndeplinește și funcția de
instrument al socializării copilului.

In situațiile de comunicare se activează lanțurile verbale și lanțurile curente de

cuvinte, copilul utilizând toate mijloacele fonetice de care dispune pentru a exprima
relațiile ce le constată în realitatea obiectivă.

La 2 ani se fac progrese in ceea ce priveste interesele glosice ale copilului, fenomen
exprimat prin frecventa intrebarilor de tipul ce este aceasta?”. Cand ne referim la
dezvoltarea vorbirii copilului, trebuie sa avem in vedere si insusirea unei conduite
verbal – afective, incorporarea in conduita verbala, inca de la 1 an si 5 – 8 luni, a
unor modalitati verbale de multumire, de salut etc.

La 3 ani se observa o nuantare in conduita verbal – sociala.

 CONCLUZII

In concluzie, linia generala a dezvoltarii limbajului la copilul anteprescolar se

caracterizeaza prin trecerea de la cuvantul cu sens de propozitie, de la limbajul
functional simplu la propozitia simpla (limbaj situativ) cu functii mai complexe.

Dezvoltarea limbajului reflecta modul in care are loc dezvoltarea psihica a copilului si
modul în care evolueaza comunicarea cu adultul și cu alti copii, ca expresie a
sociabilitatii infantile în plina constituire.
VĂ MULȚUMESC PENTRU ATENȚIE!