Patologia chirurgicală a

glandei tiroide
Sef Lucrari Dr. Calin Cobelschi
As. Univ. Dr. Gheorghiu Alen
As. Univ. Dr. Hogea Mircea
 Anatomia glandei tiroide

Glandă endocrină de 25-30g, în

formă de H, ce ocupă loja tiroidiană,
având doi lobi şi un istm ce îi uneşte,
corespunzând primelor 3-5 inele traheale
de care aderă prin fascii şi tractusuri
ligamentare.
 Raporturile glandei tiroide
Lobii tiroidieni au formă de piramidă
triunghiulară cu vârful în sus.
Fiecare lob prezintă:
- Faţă internă sau medială în raport cu laringele,
traheea, faringele şi esofagul
- Faţa laterală acoperită de musculatura regiunii
anterioare a gâtului
- Faţă posterioară în raport cu pachetul vasculo
nervos al gâtului, nervii recurenţi şi glandele
paratiroide
 Raporturile glandei tiroide
Important este raportul lobilor cu şanţul
traheo esofagian, loc de trecere al nervului
laringeu inferior (nervul recurent)
Lezarea N. recurenţi duce la tulburări
grave de respiraţie, fonaţie, deglutiţie.
 Vascularizaţia glandei tiroide
I. Artere
1. A tiroidiană sup – ram din A carotidă ext
2. A tiroidiană inf – ram din A. subclavie
3. A tiroidiana mijlocie, inconstantă – ram
din A carotidă primitivă
4. A tiroidiană IMA, inconstantă – ram din
crosa aortei
 Vascularizaţia glandei tiroide
II. Vene
Vene satelite arterelor ce drenează
sângele în venele jugulare interne:

1. V tiroidiene sup
2. V tiroidiene inf
3. V tiroidiene mijlocii, inconstante
 Vascularizaţia glandei tiroide

III. Limfatice
1. Ganglionii paratraheali şi pretraheali
2. Ganglionii lanţului jugular intern
3. Ganglionii mediastinului superior, în mod accesor

Inervaţia glandei tiroide

1. Fibre simpatice din ggl simpatici cervicali
superiori şi mijlocii
2. Fibre parasimpatice din vag
 Fiziologia glandei tiroide
1. Secreţia de hormoni iodaţi, tiroxina (T4) şi
triiodotironina (T3)
2. Secreţia de tireocalcitonină cu rol în
metabolismul fosfocalcic
 Bolile inflamatorii ale tiroidei
1. Tiroiditele acute (tiroidita supurativă acută)
2. Tiroiditele subacute (Quervain)
3. Tiroidite cronice nespecifice
- Tiroidita limfomatoasă Hashimoto
4. Tiroidite cronice specifice
- Tiroidita tuberculoasă
- Tiroidita luetică
- Tiroidita actinomicoasă
 Tiroidita acută
Etiopatogenie
- rară, sub 1% cazuri
- Apare în copilărie şi adolescenţă
- Mai frecventă la femei, legată de congestia premenstruală,
anticoncepţionale sau sarcină
- Asociată de cele mai multe ori cu inflamaţia tractului
respirator
- Contaminare pe cale limfatică, sangvină sau prin continuitate
Anatomie patologică
- Frecvent un lob
- Fară tratament, în parenchim apar micro abcese ce pot
conflua într-un focar supurativ unic – tiroidita supurată
 Tiroidita acută
Tablou clinic
- Debut brusc cu febră, frisoane, dureri la nivelul regiunii
cervicale anterioare, cu iradiere spre urechi şi ceafă
accentuate de deglutiţie şi palpare şi însoţite de disfagie,
disfonie, insotita de deformarea unilaterala a glendei
tiroide
 Tiroidita acută

Examene biologice
- Cresterea VSH
- Leucocitoză
- Alţi markeri biologici ai inflamaţiei crescuţi
- Lichidul extras prin puncţie (puroi)
evidenţiază germenii patogeni, iar
antibiograma conduce tratamentul medical
 Tiroidita acută
Diagnostic diferenţial
- Congestii tiroidiene intrapartum
- Guşi cu hemoragii Cancere tiroidiene
- Flegmoanele gâtului
 Tiroidita acută
Tratament
Profilactic: presupune tratarea infecţiilor generale,
a infecţiilor din focarele de vecinătate şi
profilaxia guşilor în focarele endemice
Curativ:
1. Medical (faza de congestie)
- repaus, comprese, antiinflamatorii,
antibioterapie, antitiroidiene pentru blocarea
TSH-ului
1. Chirurgical (faza supurativă)
- Incizie, evacuare, drenaj cu recoltare
obligatorie pentru cultură şi antibiogramă
Tiriodita subacuta

- Tiroidita granulomatoasă
Etiopatogenie
- Incidenţa maxima la femei de vârstă medie
- Agentul patogen incriminat –virusului urlian
Anatomie patologică
- Glanda este inflamată focal, lobar sau în
totalitate; aderentă de ţesuturile învecinate
Tiriodita subacută (Le Quervain)
Tabloul clinic
- Debut brusc
- dureri în regiunea cervicală anterioară, ce iradiază spre
ceafă sau toracele anterior
- Febra
- Astenie
- Scadere ponderală
- apariţia guşii
- Local – glandă tiroidă moderat mărită de volum,
fermă, dureroasă la palpare
Tiriodita subacută (Le Quervain)
Diagnosticul pozitiv – anamneză, ex. clinic,
ex. biologice (VSH crescută, leucocite
normale). Dg. + se stabileşte de regulă prin
puncţie biopsie

Diagnosticul diferenţial
- Guşa normotiroidiană
- Cancerul tiroidian
- Tuberculoza tiroidiană
Tiriodita subacută (Le Quervain)

Tratament
- Medical
- Antiinflamatorii steroidiene
- Hormonoterapie de substituţie (în formele cu
hipotiroidie)
- Chirurgical
- Doar în cazurile când suspicionăm un cancer
tiroidian, în rest este contraindicat
Tiroidita limfomatoasă (Hashimoto)

- Cea mai întâlnită tiroidită cronică

- Apare aproape în exclusivitate la sexul F cu vârsta
peste 40 ani
- Face parte din tiroiditele autoimune, tiroida fiind
ţinta anticorpilor sintetizaţi în prezenţa unor
antigene tiroidiene
- Prezenţa infiltratului limfocitar tiroidian şi a
autoanticorpilor circulanţi antitiroidieni
- Factorul genetic – aglomerări familiale cu patologie
tiroidiană
Tiroidita limfomatoasă (Hashimoto)

Anatomie patologică
- Leziuni focale care se pot extinde la toată
glanda
- Gl. Tiroidă moderat mărită de volum, de
consistenţă dură, cu suprafaţă netedă

Fiziopatologie
- Deficit de sinteză hormonală prin distrugerea
autoimună a celulelor tiroidiene
Tiroidita limfomatoasă (Hashimoto)

Tabloul clinic
- Debut insidios în majoritatea cazurilor
- În regiunea cervicală anterioară se constată apariţia
unei tumefacţii ce se măreşte progresiv
- Rar debut brusc cu dureri locale accentuate de
deglutiţie
- Tuse iritativă, dispnee
- Creştere ponderală
- Ex local – glandă difuz mărită de volum, dură,
netedă, dureroasă
Tiroidita limfomatoasă (Hashimoto)

Diagnosticul
- Pozitiv
- VSH crescut, T3 şi T4 cu titru scăzut, titrul înalt
al anticorpilor serici antitiroidieni, puncţie biopsie
- Diferenţial
- Guşa simplă
- Cancer tiroidian
- Alte forme de tiroidite
Tiroidita limfomatoasă (Hashimoto)

Tratamentul
- La pacienţii cu guşa mică, boala
asimptomatică, TSH normal nu se impune un
tratament
- La pacienţii cu guşi mari cu fenomene de
compresiune – Levotiroxină
- La pacienţii cu guşi vechi tratamentul
hormonal este ineficient
Tiroiditele cronice specifice

Tiroidita
tuberculoasă
luetică
actinomicotică
- întâlnite extrem de rar
- leziunile tiroidiene se remit de regulă după
tratamentul bolii de bază
 Guşile

- Guşa – hipertrofie a glandei tiroide

determinată de un proces hiperplazic de
natură distrofică, ce interesează parenchimul
şi/sau stroma glandulară
- Guşi congenitale – apar datorită unui defect
genetic
- Guşi dobândite – sporadice sau endemice
 Guşile
Tabloul clinic
- Examenul local
- Volumul guşii – mică, medie, mare, voluminoasă,
gigantă
- Localizarea lezională – globală, lobară, istmică,
ectopică, aberantă
- Caracterul macroscopic
- Mobilitate
- Fenomene de compresiune
 Guşile
Examene paraclinice
- Rx cervicală – poate evidenţia deviaţii ale traheei
- Rx toracică – lărgirea mediastinului în cazul guşilor
plonjante
- Tranzitul baritat – semne de compresiune asupra esofagului
- Scintigrama tiroidiană – localizarea zonelor funcţionale sau
nefuncţionale
- CT – utilă la pacienţii cu cancer tiroidian pentru a determina
metastazele la distanţă
- Eco – poate depista nodulii tiroidieni şi tipul acestora
- Puncţia biopsie – pt a preciza diagnosticul anatomopatologic
 Guşile

Diagnosticul pozitiv cuprinde:

- Dg morfologic
- Dg funcţional
- Dg de stadialitate
 Guşile
Diagnosticul diferenţial
- Tumori ale gâtului
- Bolile tiroidei
 Guşile

Forme clinice

Guşa simplă
Guşa endemică
Nodulul tiroidian solitar
 Hipertiroidiile – Boala Basedow Graves

- afecțiune autoimună
- De 6 ori mai frecventă la femei
- Prevalență mai mare la adulții tineri (20-45 ani)
 Hipertiroidiile – Boala Basedow Graves

1. Forma clinică tipică

Triada clasică:
-Gușă
-Tireotoxicoză
-Exoftalmie
Hipertiroidiile – Boala Basedow Graves

Examinări paraclinice

-TSH – valori scăzute

-T3, T4 – valori crescute
-Autoanticorpi tiroidieni – valori crescute
 Hipertiroidiile – Boala Basedow Graves

Diagnostic diferențial
Cu alte afecțiuni tiroidiene
– gușa la pacient nevrotic, tiroidite, cancer
Cu afecțiuni extratiroidiene
- Nevroze
- Tahicardie paroxistică
- Feocromocitom – eritem vascular, tremurături,
nevropatie; scintigrama N
- TBC pulmonară – astenie, slăbire, tahicardie,
transpirații
Hipertiroidiile – Boala Basedow Graves

Tratament medical
-beta-blocanți – Propranololul
-Iod – admin în doză mare duce la scăderea
sintezei hormonilor tiroidieni
-Antitiroidiene de sinteză – methamizol
Terapia cu iod radioactiv – contraindicat la
tineri, gravide. Poate duce la hipotiroidism.
 Hipertiroidiile – Boala Basedow Graves
Tratamentul chirurgical
-Indicat la pacienții cu guși voluminoase și
tireotoxicoză severă
-Preoperator se admin: Lugol (10zile),
propranolol, antitiroidiene de sinteză,
urmărindu-se reducerea hipertiroidismului până
la eutiroidie
-Intervenții - tiroidectomie totală sau subtotală
- Lobectomie totală de-o parte și subtotală de
cealaltă parte
 Cancerul tiroidian

- Cea mai frecventă localizare a tumorilor

maligne ale sistemului endocrin
- Incidență 1% din totalul cancerelor
- Etiopatogenie: radiații ionizante, factori
genetici, deficit de iod, factori de mediu,
administrarea excesivă de iod
 Cancerul tiroidian

Paraclinic

-puncție aspirativă și exam HP

-Biopsie + exam extemporaneu
-CT sau RMN pt cele cu extensie locală sau
afectare ganglionară
 Cancerul tiroidian

Tratamentul chirurgical

-Lobectomie tiroidiană unilaterală cu

istmectomie – pt carcinomul papilar in situ sau
cel încapsulat

-Tiroidectomie totală – la restul pacienților