CARDIOLOGIE ȘI NURSING SPECIFIC

Insuficienta cardiaca

Insuficienta cardiaca = totalitatea simptomelor si

semnelor ce apar consecutiv incapacitatii cordului
(miocardului) de a asigura un debit sanguin adecvat
necesitatilor organismului

Insuficienta cardiaca = decompensare cardiaca →

stadiul final al oricarei patologii cardiace
 Insuficienta cardiaca
Clasificare
 Criteriul anatomic
 IC stanga
 IC dreapta
 IC globala

 Criteriul evolutiv
 IC acute – in IMA extins, embolii pulmonare, aritmii cu frecventa
foarte mare sau foarte mica, endocardite acute cu distructie
valvulara importanta
 IC cronice cu instalare lenta
 Insuficienta cardiaca

Clasificare

 Clasificarea functionala NYHA

 clasa I: fara limitare pentru activitatea fizica obisnuita

 clasa II: usoara limitare a activitatii fizice prin aparitia
dispneei, oboselii, durerilor anginoase, la efort obisnuit;
 clasa III: limitare severa a activitatii fizice cu absenta
simptomelor functionale in repaus
 clasa IV: simptome prezente in repaus
 Insuficienta cardiaca
Etiopatogenie
 imposibilitate fibrei miocardice de a se contracta normal → reducerea
debitului sistolic + golirea incompleta a ventriculilor → initial, alungirea
fibrelor musculare (hipertrofia ventriculilor) + creste forta de
contractie → debitul cardiac va fi normal in repaus si redus numai in
conditii de efort
 ulterior, nici un mecanism de compensare nu mai este eficient, debitul
sistolic ramanand mic si in repaus
video
 Conditiile adjuvante, care pot declansa aparitia sau grabi evolutia unei
IC sunt: efortul, surmenajul, obezitatea, carentele vitaminice, anemiile,
tulburarile endocrine, tulburarile de ritm, etc.
 Insuficienta cardiaca
 apare brusc sau treptat, la bolnavi cu afectiuni cardiovasculare care
afecteaza preponderant inima stanga: insuficienta / stenoza aortica,
insuficienta / stenoza mitrala, cardiopatie ischemica, infarct de
miocard,HTA
 IC acuta
cronica
 Clinic = predominant simptome respiratorii si se datoreaza in special
stazei pulmonare = dispnee

 IC stanga acuta- manifestari

 edemul pulmonar acut (EPA)
 astmul cardiac
 Insuficienta cardiaca
Insuficienta cardiaca stanga acuta
 ASTMUL CARDIAC = atac brusc de dispnee paroxistica
(noaptea sau la scurt timp dupa un efort fizic), fortand
bolnavul sa ia pozitie de ortopnee

 Alte semne

 tuse seaca sau cu foarte putina expectoratie mucoasa

 pulmonar → normal sau foarte putin modificat

 durata → cateva minute, rar depaseste 30 minute

 Insuficienta cardiaca
Insuficienta cardiaca stanga acuta
 EDEMUL PULMONAR ACUT - EPA
 forma cea mai grava a dispneei paroxistice
 o mare urgenta medicala

 apare brusc, in timpul noptii, dar si ziua dupa efort, obligand bolnavul sa
adopte pozitia de ortopnee +
 anxietate, agitatie
 paliditate, cu buzele si extremitatile usor cianotice,
 transpiratii reci
 tusea seaca → dispnee → expectoratie abundenta, spumoasa, seroasa →
curge ca un suvoi continuu din gura bolnavului; apoi sputa devine rozata
datorita prezentei sangelui transvazat in alveolele pulmonare
E.P.A.
 Insuficienta cardiaca
Insuficienta cardiaca dreapta
Cauze
 consecinta IC stangi
 boli care afecteaza preponderent ventriculul drept: BPOC, embolia
pulmonara, valvulopatiile pulmonare, fibrozele pulmonare,
obezitatea giganta, angiocardiopatiile congenitale

 Manifestarile clinice ← staza venoasa sistemica

 cianoza
 turgescenta jugularelor video
 hepatomegalie de staza cu reflux hepato-jugular
 ascita, edeme, hidrotorax
 Insuficienta cardiaca
Tratament

 reducerea muncii inimii – repaus fizic si emotional

 restrictia ingestiei de sare - prin masuri dietetice
 stimularea contractilitatii miocardice – prin utilizarea de digoxina
sau dopamina/dobutamina
 controlul retentiei hidro-saline – prin utilizarea de diuretice si
evacuarea revarsatelor
 cresterea debitului sistolic – vasodilatatoare venoase sau arteriale:
nitroglicerina, isosorbid dinitratul
 tratamentul cu beta blocante : metoprolol, atenolol, carvedilol
 Insuficienta cardiaca
Tratamentul EPA

 pozitia sezanda, cu picioarele atarnate la marginea patului sau fotoliului

 inhalarea de oxigen pe masca sau endonazal, cu debit de 4-8 l/min
 punctia venoasa, pentru administrarea:
 furosemid 2-3 fiole dizolvate in miofilin – 1 fiola (diureza incepe in 5
min)
 morfina 3-5 mg, i.v. lent, timp de 3-5 minute
 nitroglicerina 5 micrograme/min sau nitroprusiat de sodium
 digoxina, 0,5 mg intravenos
 dopamina sau dobutamina, in cazul lipsei de raspuns la alte droguri
 Hipertensiunea arteriala
 Hipertensiunea arteriala = sindrom clinic determinat de
cresterea de durata a valorilor tensiunii arteriale (TA) sistolice
si / sau diastolice

 Hipertensivi = bolnavii cu TA sistolica egala sau mai mare de

160 mm Hg si/ sau TA diastolica mai mare sau egala cu 95 mm
Hg

 intre 140-160 mm Hg pentru TAS si 90-95 mm Hg pentru TAD

→ HTA de granita
 Hipertensiunea arteriala
Cauze
 HTA primara sau esentiala → 95% din cazuri → factori genetici (rasa,
antecedente familiale), factori de mediu, obezitatea, consumul de
alcool, consumul excesiv de sare etc.

 HTA secundara sau simptomatica, in care cauza HTA este cunoscuta:

 HTA de cauze renale: nefropatii, rinichiul mic unilateral, afectiuni
obstructive ale arterei renale
 HTA endocrina: feocromocitom, boala Cushing, menopauza
 Boli ale sistemului nervos central: tumori si traumatisme cerebrale
 HTA de origine cardiovasculara: coarctatia aortei
 HTA de alte cauze: toxemia gravidica.

video
Hipertensiunea arteriala
 Hipertensiunea arteriala
Afectarea organelor tinta
 HTA maligna → afectare severa, in timp scurt
 HTA benigna → afectare lenta, pe o durata lunga de timp

Factorul timp
 HTA permanenta→ valorile tensionale depasesc normalul in mod
durabil
 HTA labila, oscilanta sau tranzitorie → pe un fond de TA normala se
suprapun cresteri moderate, cu durata de zile sau saptamani
 HTA paroxistica → cresterile tensionale sunt mari, sub forma unor
crize de scurta durata
 Hipertensiunea arteriala
Clinic

 cefaleea → pulsatila, matinala, cu topografie in special occipitala

 ametelile → la schimbarea pozitiei, caracter de vertij, insotite de

greturi, varsaturi si zgomote anormale in urechi

 tulburarile de vedere → scotoame, diplopie , hemianopsie,

amauroza sau chiar cecitate trecatoare

 epistaxisul → frecvent intalnit

 Hipertensiunea arteriala
Stadii evolutive
 Important - fundul de ochi FO
Stadiul I
 Subiectiv
 lipsa simptomelor
 cefalee, ameteli, insomnie, palpitatii

 Obiectiv
 cresteri moderate si periodice ale valorilor tensionale
 FO de gradul I
 examenul obiectiv al cordului este normal
 ecg, examenul radiologic si cel al functiilor renale sunt normale
 Hipertensiunea arteriala
Stadii evolutive
Stadiul II
 Subiectiv
 simptome nervoase - cefalee, ameteli, tulburari vizuale
 cardiace - palpitatii, jena precordiala, dispnee de efort
 uneori fenomene de “encefalopatie hipertensiva” - cefalee intensa, greturi,
varsaturi, stare de neliniste si convulsii tonico-clonice
 accidente vasculare cerebrale tranzitorii sau definitive
 Obiectiv
 valorile tensionale crescute constant
 FO prezinta modificari de gradul II
 pe ecg se observa hipertrofie de ventricul stang de diferite grade
 examenul radiologic - dilatarea ventriculului stang sau chiar a aortei ascendente
 functia renala este, in general, normala
 Hipertensiunea arteriala
Stadii evolutive
Stadiul III
 sunt interesate majoritatea organelor
 creier – accidente vasculare cerebrale “minore” sau “majore”
 cord – insuficienta ventriculara stanga acuta (astm cardiac, EPA), cardiopatie
ischemica (angina pectorala, infarct miocardic)
 rinichi – insuficienta renala

 FO de gradul III

 modificarile ecg si radiologice din stadiul precedent sunt mai avansate

 probele functionale renale sunt alterate

 Hipertensiunea arteriala
Complicatiile HTA → cele trei organe “tinta”

 cordul
 IC stanga (astm cardiac, EPA) sau globala
 variate manifestari ale cardiopatiei “hipertensive” (angina
pectorala, infarctul de miocard, tulburarile de ritm)

 creierul – hemoragie si tromboza cerebrala, encefalopatie

hipertensiva

 rinichiul – insuficienta renala cronica, in stadiul final al HTA

Hipertensiunea arteriala –
afectarea organelor tinta
 Hipertensiunea arteriala
Tratamentul HTA

Tratamentul nonfarmacologic
 cura de slabire – efect dupa o pierdere in greutate de cel putin 4 kg
 restrictia ingestiei de sodiu (sare) – dieta zilnica a hipertensivului trebuie
sa contina sub 4 gr de sodium (consumul de alimente proaspete in locul
celor conservate, eliminarea sari la gatit, evitarea apei minerale, a
bicarbonatilor, a amplificatorilor de gust tip Vegeta)
 restrictia ingestiei de grasimi saturate si de glucide
 limitarea consumului de alcool – sub 25 gr / zi
 efortul fizic de tip isotonic – mers, alergare usoara, ciclism sau inot
 modificarea stilului de viata
 Hipertensiunea arteriala
Tratamentul HTA

Tratamentul medicamentos
 diureticele – tiazide (nefrix), derivati de tiazide (indapamid), diuretice de ansa
(furosemid, bumetanid), agenti economizatori de potasiu (spironolactona,
amilorid)
 betablocante adrenergice – propranolol, atenolol, metoprolol
 blocanti ai canalelor de calciu – nifedipin, amlodipin, nicardipin, diltiazem,
verapamil
 inhibitorii enzimei de conversie ai angiotensinei (IECA) – enalapril, captopril,
lisinopril, perindopril, quinapril, ramipril
 inhibitorii receptorilor de angiotensina II – sartani (losartan, valsartan, telmisartan)
 medicamente vasodilatatoare directe – hidralazina, minoxidilul
 Hipotensiunea arteriala
 Hipotensiunea arteriala = un sindrom care cuprinde numeroase
situatii patologice, in care valorile TA sunt mai mici de 100/60
mm Hg, la subiectii peste varsta de 20 de ani, dupa mai multe
determinari

Clasificare etiologica

 Hipotensiune esentiala → cauza nu este cunoscuta

 Hipotensiune secundara → manifestare a unei boli cunoscute:

boala Addison, infarct miocardic
 Hipotensiunea arteriala
Hipotensiunea esentiala

Hipotensiunea arteriala esentiala

 tranzitorie - hipotensiune ortostatica idiopatica, frecvent intalnita la

barbati, care poate determina sincope ortostatice

 permanenta – mai des la femei si la indivizii cu constitutie astenica

 nu prezinta nici o simptomatologie clinica (hipotensiune
asimptomatica sau “constitutionala”)
 “complexul simptomatic hipotensiv”: fatigabilitate, tulburari de
memorie, scaderea puterii de concentrare, ameteli pana la stari
lipotimice, cefalee, tulburari de vedere, acrocianoza
 Hipotensiunea arteriala
Hipotensiunea secundara
Hipotensiunea arteriala secundara

 paroxistica - lipotimie, sincopa, colaps, soc

 tranzitorie – infarct de miocard, miocardite, boli infectioase, intoxicatii

medicamentoase, insolatie

 permanenta – in boli endocrine (boala Addison), cardiace

(cardiomiopatii, pericardite, valvulopatii) si neurologice (miastenia gravis,
sleroza in placi)
 
 Hipotensiunea arteriala
Hipotensiunea secundara

Tratament
 in hipotensiunea arteriala secundara se trateaza cauza

 hipotensiunea arteriala esentiala nu are tratament

 consum de lichide suficiente, evitarea expunerii la caldura

(produce vasodilatatie), evitarea ridicarii bruste din pozitie
orizontala, eventual consumul moderat de cafea
 Patologia arterelor
 Arteriopatiile → modificari morfologice si functionale ale
peretelui arterial → diminuarea calibrului vascular (sau chiar
obliterarea completa) → irigatia insuficienta (sau chiar lipsa de
irigare) a tesuturilor tributare trunchiului arterial respectiv

 Cauze
 diabet zaharat
 lues (sifilis)
 hipertensiune arteriala
 fumat
Patologia
arterelor
 Patologia arterelor
Clinic

1. Durerea
 Durerea paroxistica intermitenta sau claudicatia intermitenta
 apare la efortul de mers si dispare la repaus
 intensa, cu caracter constrictiv = crampa violenta, la musculatura
gambei (in molet) → obliga bolnavul sa se opreasca din mers →
dupa o perioada variabila (minute) → bolnavul poate relua mersul
→ se reiau etapele (atinge “pragul de claudicatie”)
 claudicatia intermitenta = echivalentul periferic al durerii
coronariene din angina pectorala
 mecanismul de producere al durerii este ischemia
 Patologia arterelor
 Durerea de repaus
 persistenta, cu exacerbari intermitente, mai ales nocturn
 durere violenta, instalata brusc, la un membru superior sau
inferior + absenta pulsului arterial + racirea tegumentelor si
paloarea lor progresiva → instalarea unei embolii arteriale
(stenoza mitrala complicata cu FA, endocardita bacteriana)

 2. Alte simptome
 parestezii sub forma de amorteli, furnicaturi
 senzatie de raceala la nivelul membrului
Patologia
arterelor
 Patologia arterelor
Clinic
 Modificarile de culoare ale tegumentelor – functie de gradul obliterarii arteriale
si starea circulatiei colaterale
 paloarea - cand circulatia arteriala este mult diminuata
 cianoza - cand exista o dilatare paralitica a venelor mici
 cianoza poate alterna cu paloarea → aspect “marmorat”

 Tulburarile trofice
 minore - atrofia pielii si disparitia pilozitatii
 majore - atrofia musculaturii, ulceratii si gangrena

 Aspectul arterelor in traiectul lor superficial – in mod normal si doar dupa

eforturi sau bai fierbinti, sunt vizibile numai arterele temporale
 Patologia arterelor

Metode de explorare

Oscilometria – permite evidentierea pulsatiilor arteriale la un

segment de membru si masurarea amplitudinii lui

Metoda Doppler cu ultrasunete – permite masurarea vitezei

de circulatie si localizarea stenozei sau obstructiei arteriale

Alte metode: arteriografia, termografia, pletismografia,

metode radioizotopice
 Patologia arterelor
Sindromul de ischemie periferica
acuta
 obliterarea unei artere printr-o embolie sau tromboza arteriala →
scaderea brusca a debitului sanguin distal de obstacol → irigarea
tesuturilor se face prin arterele colaterale → ineficienta
Clinic
 durere violenta la nivelul membrului inferior afectat
 paloarea si racirea tegumentelor distal de obstacolul arterial
 absenta pulsului distal de obstacol
 impotenta functionala
Tratament video
 embolectomia de urgenta – primele 4-6 ore
 tromboliza – cu streptokinaza, urokinaza
 Patologia arterelor
Sindromul de ischemie periferica
cronica
 Obliterare arteriala progresiva: arterioscleroza, DZ, arterite infectioase
Clinic
 initial – claudicatie intermitenta + parestezii
 ulterior – durere si in repaus, accentuata noaptea

 Obiectiv
 paloare accentuata
 cianoza (in stadiul tardiv de necroza)
 tulburari trofice (piele lucioasa si subtiata, cu pilozitate redusa sau disparuta,
ulceratii, gangrena uscata sau umeda)
 atrofia musculaturii
 racirea tegumentelor
 reducerea (disparitia) pulsului
 Patologia arterelor
Anevrismul de aorta
 Anevrismele aortice = dilatare a lumenului, cu pierderea
paralelismului peretilor vasului, consecutiv afectarii tunicii medii
 intereseaza segmentele toracic sau abdominal

Anevrismele aortei toracice

 anevrismele voluminoase pot eroda peretele toracic anterior -
formatiuni pulsatile si dureroase
 anevrismul crosei aortice - poate comprima bronhia pricipala stanga
→ dispnee, wheezing, tuse iritativa bitonala
 anevrismele aortei toracice descendente → compresia esofagului
(disfagie), a nervului recurent stang si a canalului toracic
Anevrismul de aorta
 Patologia arterelor
Anevrismul de aorta
Anevrismele aortei abdominale
 Anevrismele pot eroda in vena cava si in peretele intestinului
subtire → sangerari importante, durere in epigastru cu iradiere in
flancuri, hipotensiune arteriala severa

 in cavitatea anevrismului → tromboza → embolii periferice

 Complicatii → ruptura in cavitatea peritoneala → durere intensa,

paloare, transpiratii reci, hipotensiune arteriala, puls filiform

 Tratament – chirurgical
 Patologia arterelor
Disectia de aorta
 Disectia de aorta = solutie de continuitate in endoteliu → penetrarea sangelui
in tunica medie → disectia acesteia → formarea unui canal fals ce inainteaza si
poate repenetra in lumen sau perfora adventicea

Clinic
 durere violenta, instalata brusc, iradiata la baza gatului, coloana, abdomen,
lombe
 inegalitatea pulsului si a tensiunii arteriale la nivelul membrelor
 sufluri de insuficienta aortica la carotide, subclaviculare, abdominale, femurale

Tratament
 tratamentul medical –masuri incisive de scadere a TA
 tratamentul chirurgical - rezectia zonei de origine a disectiei.
 Patologia venelor

Factori de risc

 interventiile chirurgicale
 bolile hematologice (poliglobulia, leucemia)
 bolile cardiace (insuficienta cardiaca, infarctul de miocard
 cancerul visceral (pancreatic, gastric ) → tromboflebite
“migratorii”
video
 profesiunile care impun ortostatism indelungat (stomatologi,
frizeri)
 Patologia venelor
Semne si simptome

 durerea spontana = senzatie de greutate, de tensiune musculara,

exacerbata de miscare
 durerea provocata: la palparea compresiva a moletului
 in tromboflebita superficiala – traiectul venei bolnave sub forma unui
cordon dur, de culoare rosie, cu tegumente invecinate rosii, edematiate si
calde (edem inflamator);
 in tromboflebita profunda – edem de staza, de consistenta moale, sensibil
si palid (phlegmatia alba dolens)sau violaceu (phlegmatia caerulea dolens)
 circulatia colaterala dezvoltata
 varicele membrelor inferioare
 Patologia venelor
Tromboflebita superficiala
Tromboflebitele = afectiuni ale venelor, caracterizate prin prezenta unui
tromb intraluminal, cu inflamatia peretelui vascular

 subiectiv – durere moderata

 obiectiv – roseata si eritem de-a lungul traiectului venos interesat, iar la
palpare – prezenta cordonului venos, indurat si foarte sensibil
 absenta semnelor generale (inclusiv febra) si a edemului
Tratament
 aplicarea de caldura
 repausul la pat, cu piciorul ridicat
 medicatia antiinflamatorie
 in caz de suprainfectie - antibioterapie antistafilococica
Patologia venelor
Tromboflebita superficiala
 Patologia venelor
Tromboflebita profunda
 subiectiv – durere in molet
 obiectiv – febra
 tahicardie progresiva (puls “catarator”)
 tumefierea gambei
 circulatie colaterala (localizata in special pe fata antero-interna a gambei)
 sensibilitate la apasarea gambei si durere in molet, la dorsiflexia piciorului
pe gamba

Tratament
 edem masiv → picioarele ridicate la 15-20 de grade
 tratament cu anticoagulante - heparina, heparinele cu greutate moleculara
mica
Patologia venelor
Tromboflebita profunda