MINISTRUL EDUCAȚIEI

Nursingul pacientului cu epilepsie

Definiția

■ Epilepsia este o stare patologică care a fost cunoscută încă în perioadele îndepărtate ale istoriei omenirii, fiind atestată
identificarea ei în preistorie. Este o tulburare paroxistică şi trecătoare în activitatea creierului, cu apariţie bruscă, dispariţie
spontană şi tendinţă la repetabilitate ce se caracterizează prin descărcarea unui grup sau a totalităţii neuronilor cerebrali afectaţi
la un moment dat de un sincronism excesiv prin manifestări convulsive şi prin tulburări de conştiinţă şi de personalitate, asociate
crizelor sau în raport cu acestea.
■ Epilepsia este o afecțiune neurologică cronică caracterizată prin crize de alterare a stării de conştienţă, asociind manifestări
motorii, sensitive sau senzoriale şi datorate unor descărcări paroxistice şi sincrone ale unor populaţii neuronale mai mult sau mai
puţin extinse.
■ Epilepsia este un sindrom de diverse etiologii, determinat de descărcări neuronaleexcesive, cu caracter paroxistic, tranzitor,
intermitent şi interactiv, manifestat prin crize brusce cu tulburarea intermitentă a unor funcţii cerebrale, cele mai adesea însoţite
de alterareaconştiinţei.
Cauze
■ Sunt cunoscute multe cazuri de epilepsie si frecventa lor variază cu vârsta. La nou nascut cauzele cele mai frecvente sunt
traumatismele obstreticale, malformatiile congenitale, tulburári metabolice si injectile. La adulti si vârstnici cauzele cele mai
frecvente sunt boala aminomusculara, TCC, si tulburarea aminalà degenerativã, tumoricerebrale, droguri si intoxicatii. La cel
putin jumâtate dintre pacienti nu se gaseste vreo cauzà dupà investigatii detaliate; in asemenea cazuri factorii genetici par a
avea o semnificatie mai mare decât cei cu patologie demonstrabila.
■ Cauzele in epilepsia secundará se grupeazà in cauze perinatale si postnatale.
 Cauze perinatale:
o infectiile materne
o iradieri abdominale cu raze Roetngen
o traumatisme abdominale
o tentative de avort
o disgravidii severe
o icter nuclear prin compatibilitate Rh
 Cauze postnatale:
o traumastismele cranio-cerebrale sunt gàsite in 15-40% din toate epilepsiile secundare. In functie de intervalul impact cranio-
cerebral-epilepsie crizele post-traumatice pot fi impârtite in crize precoce, care survin in prima lunà, si crize tardive.
o Tumorile cerebrale sunt intâlnite in 7-12% din cazurile de epilepsie simptomaticà, cifra care creste la 40% din cazurile de epilepsie
cu debut pestevârsta de 40 de ani. Tumorile cerebrale suprazenzoriale prezintà in tabloul lor in 40-50% crize epileptice. Localizarea
fronto- parietalà a tumorilor cuprinde cel mai adesea si epilepsie.
o bolile cerebro-vasculare intervin in procent de 27% din epilepsiile secundare.Apar în toate tipurile de boalà vascularà, in perioada
acutà si infaza sechelara.
 o bolile infectioase se intâlnesc in etiologia epilepsiei secundare atât in cazul abcesului si a tuberculomului cerebral, cât si in meningite si
encefalite primitive virale sau in encefalite secundare, in infectii virale lente si in parazitoze cerebrale (echinocoza, trichinozà,
cisticerocoza).
o disembrioziile (facomatozà) boli genetice cu caracter usor evolutiv.

*Produc frecvent epilepsie:

 scleroză tuberculoasă (boala Bourneville)
 Angiomatoză encefalotrigerminala (bola Sturge-Weber Krabbe)
 Neurofibromatoză Recklinghausen
 Factori
• Factori natali: traumatisme obstericale. aplicari de forceps cu vacum extractor cu determinarea de contuzii
cerebrale sau hematoame expulzii brutale anoxii cerebrale fetale
• Factori postnatali imediati: malformatii cerebrale, hemoragii subarahnoidiene neonatale primare, infectii
neonatal meningo-encefalice.
Simptome
Deoarece epilepsia este cauzată de o activitate anormală în creier, convulsiile pot afecta orice proces coordonat de creier. Semnele și
simptomele convulsive pot include:
o confuzie temporară;
o mișcări necontrolate ale brațelor și picioarelor;
o pierderea cunoștinței;
o simptome psihice, cum ar fi teama, anxietatea sau senzația de deja vu.
Simptomele variază în funcție de tipul de convulsii. În cele mai multe cazuri, o persoană cu epilepsie va avea tendința de a avea același
tip de convulsii de fiecare data astfel încât simptomele vor fi similare de la un episod la altul.Pierderile de cunoștință pot surveni fără un
motiv anume sau ca urmare a consumului excesiv de alcool sau droguri, dar și din cauza insomniilor sau a oboselii cronice.Durata crizelor
epileptice este relativ scurtă, poate fi vorba de câteva secunde sau minute şi pot apărea la intervale diferite de timp (de mai multe ori pe zi,
pe săptămână sau o dată pe lună, ori de mai multe ori pe lună).
Există și varianta unor crize epileptice care se repetă fără întrerupere, când bolnavul nu își revine la starea normală. Aceasta se
numește stare de rău epileptic. Crizele epileptice pot surveni atât ziua cât și în timpul somnului (crize morfeice).Unii pacienți care suferă de
epilepsie au anumite semne care îi previn că va urma o criză epileptică. Acestea sunt:
o Oboseală;
o Nervozitate;
o durere de cap;
o tegumente palide;
o roșeață facială.
Crizele epileptice se împart în:crize generalizate: cu sau fără mușcarea limbii, pierdere de urină și întotdeauna cu pierderea
cunoștinței;crize parțiale: convulsii sau furnicături la nivelul unei jumătăți a corpului, devieri ale capului și ochilor într-o anumită parte,
blocaj al vorbirii (criză afazică), uneori și halucinații;absente: nu se manifestă prin convulsii însă pacientul își pierde cunoștința.
Diagnostic

Diagnosticul manifestarilor psihice critice in epilepsie se sprijina pe mai multe categorii de tapte ce necesita
o analiza amanuntita.
1. EEG -localizeaza focarul epileptic,ajuta la clarificarea tipului de criza.
2. RMN,CT identifica eventualele leziuni cerebrale
Tratament
Tratamentul epilepsiilor este complex si consta in:
1.tratament farmacologic;
2.asistență psihosocială;
3.tratament chirurgical in formele farmacorezistente.
*Terapia antiepileptica este simptomaticà, scopul fiind obtinerea unui control cât mai bun posibil al crizelor. Tratamentul
trebuie aplicat cât mai precoce, deoarece repetarea crizelor contribuie la consolidarea mecanismelor patogenice ce intervin in
declansarea lor. Evaluarea rezultatelor se va baza in primul rând pe criteriul clinic si ulterior pe cel EEG.
Caz: II. Obisnuinte de viatà:
 I. Initialele : T.A
 Alcool: nu
 Vârsta : 36 ani
 Tutun: da
 Sex : feminin
 Drog: nu
 Stare civilà : cäsâtorit
 Cafea: da (Nr. cesti : 2 pe zi)
 Nr. copii : 2
 Dieta: nu
 Religie : ortodox
 Alergii cunoscute: nu se stie alergic
 Nationalitate: romanã
III. Starea de sânâtate:
 Limba vorbită: românà
 MOTIVELE INTERNÄRII:crize de pierdere a cunostintei si
 Profesia : - emisie involuntarà de urina.
 Statut social : -  ANTECEDENTE PERSONALE: pneumonie
 Ocupatia: fara ocupatie  CONDITII DE VIATÃ: corespunzätoare, bea cafea.
 Domiciliu: Nicseni,jud.Botosani  ISTORICUL BOLII: Pacient cunoscut ca epileptic este adus in
Clinica de Neurologie ca urmare a unei crize epileptice Grand
 Nivel de educatie/studii: 12 clase
Mal.
 Greutate: 60 kg.
 Inaltime: 1,62 m.
 Semne particulare: nu are
 EXAMEN CLINIC GENERAL
• Tegumente si mucoase:normal colorate,limba muscata,tegumente calde.
• Sistem osteoarticular: integru.
• Sistem ganglionar:nepalpabil.
• Aparat respirator:torace normal conformat.
• Sonoritate pulmonarà normalà
• Tipul respiratiei este abdominalà
• Frecventa respiratiei este de 20 b/min.
• Aparat cardiovascular :gomote cardiace ritmice.
• T.A 180/100 MM Hg
■ Evaluare finală
■ Pacientul T.A. în vârsta de 36 ani se prezintă la spital, Secţia Neurologie; cu următoarele simptome: edem, durere, cefalee,
ameţeală, imposibilitatea menţinerii în poziţie ortostatică , crize tonico-clonice
■ În urma examenului clinic şi a analizelor de laborator se stabilește cu certitudine diagnosticul de Traumatism craniocerebral
minor închis. Epilepsie secundara Pe toată perioada spitalizării pacientul a fost ajutat în satisfacerea nevoilor şi a dat dovadă
de multă seriozitate. Nu a prezentat risc de complicaţii şi infecţii nosocomiale şi nici vulnerabilitate față de pericole.
■ Se externează la data de 15.01.2022 cu următoarele recomandări:
– Evitarea factorilor nocivi (alcool, tutun, prăjeli);
– Respectarea tratamentului medicamentos;
– Revenirea la control periodic;
– Evitarea efortului fizic intens, stres;
– Respectare orelor de odihnă.
■ Tratament instituit fenobarbital f1/im , haloperodol 10 pic 2/zi
■ Algifen 500mg,1 compr/zi 1-0-0
■ Algocalmin fl,1/zi 0-0-1
■ Tramadol fl,1/zi 0-0-1
■ Clexane,0.4mg,1 fl,1/zi 0-0-1
■ Glucoza,500ml,ser fiz
■ Cefort,2g,inv,1/zi 0-1-0
■ carbamazepina 200mg 3/zi
 CONCLUZII
■ LUCRAREA ESTE STRUCTURATA PE MAI MULTE CAPITOLE
IN CARE AM PREZENTAT STRUCTURA SISTEMULUI NERVOS
CENTRAL , PREZENTAREA EPILEPSIEI , PREZENTAREA A 3
CAZURI CLINICE CU PLAN DE INGRIJIRE NURSING .
■ PACIENTII PREZENTATI IN STUDIUL CLINIC SUNT CUNOSCUTI
CU EPILEPSIE SAU AU FACUT O CRIZA IZOLATA DE EPILEPSIE
PE FONDUL TRAUMATISMELOR SUFERITE .
■ SE STIE CA EPILEPSIA POATE FI DECLANSATA DE ORICE
FACTOR NOCIV SI IN MOD SPECIAL DE TRAUMATISME
MINORE SAU MAJORE .
■ TRATAMENTUL PACIENTILOR A URMARIT BOALA
CAUZATOARE CAT SI TRATAMENTUL DE SUSTINERE SI
PREVENIRE A CRIZELOR EPILEPTICE .
■ Vă mulțumesc!