REACTII ADVERSE LA

MEDICAMENTE
 Reactiile adverse la medicamente sunt efecte nedorite cu caracter nociv
pentru sanatate, care apar la dozele folosite obisnuit in terapie.

 Ele trebuie deosebite atat de efectele nedorite, care nu sunt daunatoare

sanatatii, de exemplu uscaciunea gurii provocata de atropina, cat si de
intoxicatiile acute, care sunt manifestari nocive care apar la doze foarte
mari, care le depasesc pe cele utilizate in terapie. Intoxicatiile cu
substante chimice nu sunt nici ele considerate reactii adverse. Acestea fac
obiectul toxicologiei si pot surveni in mod accidental (de exemplu, accidente
de munca), in scop criminal, sau de suicid.

 Majoritatea reactiilor adverse la medicamente sunt putin importante si

sunt reversibile. Exista insa si reactii adverse grave, unele care pot duce
la infirmitati, iar altele chiar la moarte, astfel incat astazi se vorbeste de
o in treaga patologie generata de medicamente numita patologie iatrogena.
Sub acest aspect s-a diferentiat o ramura a farmacologiei numita
farmacoepidemio logie, care studiaza influenta medicamentelor asupra
bolilor in populatie. Cel mai frecvent, medicamentele scad frecventa si
gravitatea bolilor, scad frecventa complicatiilor unor boli, produc chiar
modificari favorabile sub aspect semiologic, dar asistam, de asemenea, la
aparitia de boli noi, generate, din pacate, chiar de medicamente.
 Reactiile adverse la medicamente sunt foarte variate in functie de
medicament, tipul de reactie adversa, nivelul de pregatire a doctorilor,
posibilitatea de supraveghere a bolnavului etc. Frecventa reactiilor adverse
depinde de grupa terapeutica a medicamentului.

 Reactiile adverse toxice

 Reactiile adverse toxice sunt dependente de doza, fiind cu atat mai

frecvente si mai grave cu cat dozele sunt mai mari. Aceste reactii adverse
pot fi depistate inainte de introducerea medicamentelor in terapie, unele
chiar din faza de cercetare pe animale de laborator. De aceea, studiul
toxicitatii acute, al toxicitatii subacute si al toxicitatii cronice la mai multe
specii de animale de laborator sunt absolut obligatorii pentru toate
medicamentele autorizate de punere pe piata. Regulile de desfasurare a
acestor cercetari sunt extrem de stricte si riguroase.
 Reactii adverse idiosincrazice

 Reactiile adverse idiosincrazice apar de obicei la doze mici, dar numai la

anumite persoane, care prezinta o sensibilitate crescuta la anumite
substante, sensibilitate determinata genetic.
 Reactii adverse alergice

 Reactiile alergice sunt efecte nocive datorate interventiei unor mecanisme

imune. Ele se produc la doze foarte mici de medicament, daca persoana a
fost sensibilizata in prealabil la medicamentul respectiv. Aceste reactii
implica un mecanism imun antigen – anticorp.

 Reactia alergica nu apare la primul contact cu medicamentul, dar la acest

prim contact se produce o sensibilizare generatoare de anticorpi. La un nou
contact, de obicei dupa o latenta de cel putin 7-14 zile, daca anticorpii
sunt in exces, se produce o reactie alergica.

 Reactiile adverse la produse farmaceutice si pentru diagnostic sunt un risc

major in practica medicala, determinand morbiditate si costuri importante.
 Tip A - risc universal: previzibile, corespund profilului farmacologic-
toxicologic al substantei, cel mai adesea depen­dente de doza (supradozare,
reducerea eliminarii, interactiuni medicamentoase, greseli de aplicare,
efecte secundare, efecte colaterale si indirecte, manifestari tardive
teratogene / oncogene).

 Tip B - risc doar la subgrupe populationale susceptibile (circa 25% dintre

reactiile adverse): imprevizibile, nu au legatura cu profilul de actiune
farmacologic-toxicologic al sub­stantei, cel mai adesea independente de
doza; sunt mani­festari ale unor factori individuali:

 - defecte enzimatice: intoleranta (reactii farmacologice predictibile sau

toxicitate, dar la doze mici, chiar subterapeutice);

 - cauze farmacogenetice: idiosincrazie (reactii neobisnuite, diferite de cele

farmacologice, rezultate fie dintr-un metabolism alterat al drogului, fie
dintr-o hiperreactivitate a organului tinta);

 -disfunctii imunologice: reactii adverse cu mecanism imun (alergie)

(RAMMI).
 .TIPURI DE REACTII ALERGICE :

 - tipul I - anafilactic, medial de IgE (urticarie, edem laringian,

bronhospasm, hipotensiune arteriala); apar precoce sau rareori tardivand
cursul tratamentului; pot persista (ore / zile) dupa oprirea medicatiei;

 tipul II - citolitic, prin complement activat de anticorpii (lgG / lgM) -

antihaptena fixati pe celule (unele anemii hemolitice, unele trombocitopenii),
prin citoliza celulara directa autoimuna (anemie indusa de doza), prin
mecanismul “innocent bystander” (unele anemii hemolitice);

 tipul III - leziuni produse de complexe imune circulante (cu IgG / IgM)
depozitate extravascular, cu atragere de complement (boala serului, febra
medicamentoasa, unele vasculite); Manifestarile apar de obicei dupa 1 – 3
saptamani de la intreruperea tratamentului, atunci cand drogul sau
metabolitul sau nu mai exista in organism;

 - tipul IV - hipersensibilitate de tip intarziat, cu limfocite Tαβ(CD4 + /
CD8+) activate (dermatita alergica de con­tact, granuloame, fibroza?);
limfocitele T ale pacientilor cu RAMMI manifestate cutanat au o inalta
exprimare a antigenului CLA (cutaneous lymphocyte-associated an­tigen)
care favorizeaza homing-ul in piele.
 FACTORI FAVORIZANTI AI REACTIILOR ALERGICE:

 - numarul ridicat de medicamente asociate sau polimedicatia

 - doze eficace mari
 - tratament prelungit
 - stari fiziologice particulare (sarcina, varsta inaintata)
 - stari patologice (insuficienta renala, hepatica)
 Alti factori:
 malnutritia
 alcoolul
 tutunul
 Frecventa mai mare a reactiilor adverse se intalneste la varstnici.

 Reactiile adverse sunt clasificate in tipuri, dupa criteriul

mecanismului de producere.

 Cele mai cunoscute mecanisme de producere a reactiilor adverse

pot fi grupate in 5 categorii:

 mecanism farmacodinamic secundar

 mecanism toxic

 mecanism idiosincrazic pe fond de boli genetice

 mecanism imunologic alergic

 mecanism de adaptare fiziologica

 TIPURI DE REACTII ADVERSE IN FUNCTIE DE EFECTELE LOR ASUPRA
APARATELOR SI SISTEMELOR ORGANISMULUI
  
 1. Reactii cu efect secundar prin mecanism farmacodinamic
 2. Reactii cu efect toxic
 3. Reactii cu efect cancerigen
 4. Reactii cu efect mutagen
 5. Reactii cu intoleranta :
 congenitala (idiosincrazie)
 dobandita (alergica)
 6. Reactii cu efect imunosupresiv
 7. Reactii de toleranta
 8. Reactii de dependenta psihica si fizica
 9. Toxicomania (toleranta + dependenta)
 10.Reactii adverse la intreruperea administrarii:
 - efect rebound
 - sindrom de abstinenta
 - insuficienta functionala glandular
 11. Reactii cu efect asupra reproducerii si a fatului
 EFECTE SECUNDARE
 Efectele secundare sunt consecinta directa sau indirecta a actiunii
farmacodinamice secundare ale medicamentelor.

 EFECTE TOXICE
 Efectele toxice sunt tulburari functionale sau morfologice diferite de
efectele farmacodinamice si care apar la o parte din indivizii tratati in
conditii similare.
 Efectele toxice pot fi:
 usoare
 grave
 fatale (uneori)

 EFECTE ADVERSE CANCERIGENE

 Efectele adverse cancerigene constau in initierea si dezvoltarea de celule
canceroase.

 EFECTE ADVERSE MUTAGENE

 Efectele adverse mutagene constau in alterarea mesajului genetic
 INTOLERANTA
 Intoleranta reprezinta raspunsul anormal cantitativ si/sau calitativ la un
medicament deviat de la efectele farmacodinamice ale medicamentului ce
apare numai la o parte din populatie.
 Exista doua tipuri de intolerant:
 intoleranta congenital,
 intoleranta dobandita.

 EFECTE ADVERSE IMUNOSUPRESIVE

 Efectul advers imunosupresiv consta in deprimarea sau suprimarea
capacitatii imunitare de aparare.
 Tipuri de efecte adverse imunosupresive
 In functie de perioada de latenta clinica se disting doua tipuri de efecte
adverse imunosupresive:
 1. agranulocitoza = manifestare clinica acuta cu evolutie dramatica
imediata spre exitus
 2. deficienta imunitara latenta = evolutie mascata cu manifestare clinica
tardiva, rezultand infectii deosebit de grave sau tumori maligne dezvoltate
pefondul de imunodepresie.
  TOLERANTA
 Toleranta consta intr-o sensibilitate redusa sau absenta la unele actiuni ale
unui medicament si poate fi :
 innascuta (congenitala), care poate fi: de specie (ex: iepurele prezinta
toleranta innascuta la atropina deoarece dispune de o enzima care
metabolizeaza rapid atropina)
 de grup (ex: unii indivizi prezinta resitenta la anticoagulante si necesita
doze mai mari din aceste medicamente)
 dobandita, care poate fi: acuta (tahifilaxie), cronica (obisnuinta),
incrucisata.

 FARMACODEPENDENTA
 Farmacodependenta reprezinta starea psihica si/sau fizica caracterizata
prin modificari de comportament si alte reactii incluzand nevoia de a lua
substanta continuu sau periodic pentru a resimti efecte psihice sau a evita
suferintele privatiunii.
 TOXICOMANIA

 Toxicomania reprezinta starea de intoxicatie cronica ce totalizeaza 3

efecte adverse:

 farmacodependenta fizica,

 farmacodependenta psihica,

 toleranta (obisnuinta

 La intreruperea brusca a unui tratament de lunga durata pot sa fie

 declansate reactii adverse, unele cu manifestari clinice grave.

 Reactiile adverse declansate la intreruperea brusca a farmacoterapiei
prelungite sunt de 3 tipuri:

 efect de ricoseu sau rebound

 sindrom de retragere

 insuficienta functional

 Medicamentele care difuzeaza prin placenta sunt foarte numeroase pentru

ca placenta fiind o membrana lipidica cu pori si sisteme membranare de
transport activ permite difuziunea de la mama la fat a substantelor
liposolubile cu greutatea moleculara M < 1000 si a celor hidrosolubile polare
si disociate
 În funcție de eliberarea medicamentului sunt:
 Cu prescripție medicală (PRF)
 Conform legislației din domeniul sanitar medicamentele cu prescripție medicală pot fi:
 compensate - un anumit procent din prețul medicamentului este asigurat de la bugetul
de stat (de exemplu medicamentele antineoplazice)
 necompensate - prețul este suportat în întregime de pacient.
 Fără prescripție medicală (OTC).
 Se eliberează din farmacii cu sau fără prescripție medicală. Din această categorie
pot fi amintite: vitaminele, mineralele, analgezice ușoare (aspirină).

 Toate aspectele descrise demonstreaza faptul ca medicamentele, desi sunt utilizate

pentru profilaxia, tratamentul sau diagnosticul bolilor si imbolnavirilor, sunt in
general produse cu risc pentru sanatate. Din aceste considerente, singura modalitate
de a evalua este aprecierea raportului intre risc si beneficiu. Acest raport este
favorabil numai daca medicamentele sunt utilizate corespunzator, preferabil la
recomandarea si sub supravegherea medicului terapeut.