Sunteți pe pagina 1din 56

Dealurile si Campia de Vest

Geography ...going everywhere

Caractere generale
Asezare in partea de vest- parte a Bazinului panonic Formata pe un soclu compartimentat prin falii si inegal scufundat incepand din Miocen Scufundarea-relativ redusa, soclul fiind foarte aproape de suprafata, pe alocuri aparand la zi Pe liniile de fractura- ape termale sau patrunderi magmatice ajunse la suprafata- ex. piloni bazaltici la Lucaret sau Gataia Contributie importanta la formarea unitatii- materialele aluvio-proluviale din munti, incepand cu Pliocenul, pana in perioada actuala Fragmentare- intranduri in Carpatii Occidentali

Caractere generale
Legaturi stranse si intrepatrunderi intre cele doua trepte de relief (dealuri si campii), intre care nu exista o delimitare transanta Deschiderea larga spre vest favorabila patrunderii maselor de aer umede climat continental moderat, cu ierni blande si veri mai putin excesive Datorita extinderii mari pe latitudine, in distributia elementelor climatice se remarca o anumita zonalitate de la nord la sud, la care se adauga etajarea de la vest la est, cu diferentieri valorice intre campie si dealuri Restrangerea vegetatiei naturale la mici suprafete, datorita utilizarii agricole Orase cu functie de convergenta economica: Timisoara, Arad, Oradea, Satu Mare- situate pe marile rauri alohtone si in vecinatatea contactului dintre campie si dealurile piemontane. Baia Mare- in interior

Dealurile Crisanei si Banatului (Dealurile de Vest)

Asezare: Limite:
Nord: M. Oas, Gutai; Sud: Nera; Est: Carpatii Occidentali Vest: Campia de Vest

-peste 500 km, 12.300 kmp, 5,17 % din suprafata tarii

Asezare

Caract. geologice si orografice

Clima si hidrografie

Vegetatie si soluri

Subunitati

Spre deosebire de dealurile de pe laturile de sud si de est ale Carpatilor (unitate continua), dealurile de pe latura vestica = treapta de relief cu discontinuitati si patrunderi adanci in interiorul muntilor (depresiuni golf- zeci de km golfintre culmile muntoase) Configuratia actuala se datoreaza proceselor si liniilor tectonice care au dus la formarea unor grabene Relieful a rezultat dintr-un dintrproces de eroziune desfasurat in Cuaternar asupra unui piemont de acumulare format la marginea muntilor in Pliocenul superior

Asezare

Caract. geologice si orografice

Clima si hidrografie

Vegetatie si soluri

Subunitati

Structura monoclinala (Est(Est-Vest); Relief de dealuri joase piemontane care numai in mod exceptional depasesc 600 m (maguri cristaline) Suprafete piemontane, glacisuri, maguri; Vai terasate (6-7 terase); (6Altitudini medii: 400 m; Munti ascunsi Roci friabile: nisip, argile, marne; Roci dure: sisturi cristaline (Magura Codrului, Magura Simleului); roci vulcanice (Lucaret)

Asezare

Caract. geologice si orografice

Clima si hidrografie

Vegetatie si soluri

Subunitati

Resurse energetice:
carbuni inferiori (Sinersig); petrol (Suplacu de Barcau); surse geotermale (Felix, 1 Mai, Marghita);

Asezare

Caract. geologice si orografice

Clima si hidrografie

Vegetatie si soluri

Subunitati

Clima
Climat de dealuri joase Nuante: Oceanice (centru, nord); Submediteraneene (sud); Temperaturi medii anuale: 10 -11 gr. C (sud) 8 9 gr. C (nord) Precipitatii: 600-700 mm/an

Asezare

Caract. geologice si orografice

Clima si hidrografie

Vegetatie si soluri

Subunitati

Reteaua hidrografica:
Rauri: Rauri alogene: Timis, Mures, Crisurile, Somes, Lacuri Lacul Petea (langa Felix) Ape subterane: Izvoare geotermale: Felix, Tinca; Izvoare minerale: Lipova

Asezare

Caract. geologice si orografice

Clima si hidrografie

Vegetatie si soluri

Subunitati

Invelisul biopedogeografic:
Vegetatie Paduri de stejar Pasuni secundare; Fauna Soluri: molisoluri argiluvisoluri

Asezare

Caract. geologice si orografice

Clima si hidrografie

Vegetatie si soluri

Subunitati

Rezervatii naturale:
Flora si fauna Nymphaea Lotus Thermalis

Asezare

Caract. geologice si orografice

Clima si hidrografie

Vegetatie si soluri

Subunitati

Populatia si asezari:
Populatia Densitati reduse: 50-75 loc/km2; 50 Spor natural: scazut; Minoritati: maghiari (Oradea, Marghita, Zalau), svabi (Lipova, Buzias)

Populatia si asezari:
Asezari Asezari rurale: compacte, liniare Asezari urbane: - interior: Zalau, Cehu Silvaniei, Simleul Silvaniei, Lipova - contactul cu campia: Marghita, Tasnad, Oradea, Pancota, Buzias.

Agricultura
Cultura plantelor: Pomicultura: D. Buziasului, Lipovei; Viticultura: Arad, Buzias, Oradea, Diosig, Marghita, Tasnad; Cresterea animalelor: bovine, porcine, ovine.

Cai de comunicatie

Cai de comunicatie
Transport feroviar: Magistrale feroviare: 1,2,3,4 Oravita-Bazias: cea mai veche Oravita-


I.
1. 2.

Subdiviziuni:
Dealurile Crisanei
Dealurile SilvanoSomesene Dealurile Crisurilor

II.

Dealurile Banatului

1. 2. 3. 4. 5.

(suprafata cca. 45% mai mica decat Dealurile Crisanei) Dealurile Lipovei Dealurile Lapugiului si Lugojului Depresiunea Fagetului Dealurile Poganisului Dealurile Dognecei si Oravitei

Asezare

Caract. geologice si orografice

Clima si hidrografie

Vegetatie si soluri

Subunitati

I. Dealurile Crisanei
Limite: N- M. Gutai E- Depr. Transilvaniei (Subcarpatii Lapusului + Podisul Somesan) E si S- M. Apuseni V- Campia de Vest (Campia Somesului)

I. Dealurile Crisanei
L= 200 km l= 10-60 km In general, inaltimile scad de la N la S Doua aspecte morfografice diferite: Relief de maguri (Dealurile Silvano-Somesene) Dealuri inguste care tivesc marginea muntilor, fragmentate de vaile orientate perpendicular spre raurile principale din campie Suprafete intinse- intens modificate antropic Peisaj dominat de imbinarea si alternanta terenurilor cultivate cu pajistile secundare (fanete si pasuni) si suprafetele forestiere.

1. Dealurile Silvano-Somesene
Regiunea face legatura intre: - Muntii Apuseni si Carpatii Orientali - Depresiunea colinara a Transilvaniei si Campia Somesului Limita sudica- M. Meses, M. Plopisului (Muntele Ses) si V. Barcaului Horsturi (D. Codrului si Preluca)- jugul intracarpatic (V. Mihailescu, 1966)

1. Dealurile Silvano-Somesene
1.1. Dealurile Chioarului Includ masivul Preluca- altitudine maxima in Dealurile Crisanei si Banatului (810 m) Cele mai vechi formatiuniPrecambrian (sisturi cristaline si paragnaise in Preluca) Formatiuni sedimentare eocene (calcare, gresii) 1.2. Depr. Baia Mare Drenata de Somes, Lapus si Sasar Climat de adapost (castan comestibil) Orasul Baia Mare- centru polarizator- complex urban industrial de tip miniero-metalurgic Orasul Baia Sprie-minerit Halde de steril si iazuri antropice legate de exploatarile miniere

1. Dealurile Silvano-Somesene
1.3. Dealurile Codrului Structura orografica majora= Culmea Codrului (horst), cu orientare SV-NE, din care se desprind culmi secundare 1.4. Dealurile Crasnei Dealuri joase (150-350 m; max 596 m) Petrol: Suplacu de Barcau-AbramutChislaz-Viisoara Lignit: Sarmasag-Bobota-Gavan Bai-Valcelele. Unele exploatari- la suprafata (cariere) Corneliu Coposu- nascut in Bobota 1.5. Depresiunea Silvaniei (Simleului) Forma de triunghi intre muntii Plopis si Meses si dealurile Crasnei si Codrului Orase: Zalau si Simleu Silvaniei (Iuliu Maniu-nascut in Badacin, langa Simleu Silvaniei)

2. Dealurile Crisurilor
Treapta de dealuri dintre valea Barcaului si M. Zarandului, incluzand depresiunile golf Cele trei compartimente ale unitatiistrabatute si modelate de cele trei Crisuri 2.1. Dealurile si depresiunea Crisului Repede (Oradei) Doua subunitati: - Dealurile Plopisului- lignit VoivoziPopesti-Varzari - Depresiunea Oradea-Borod (culoarul Crisului Repede) Cu exceptia magurilor din fasia ingusta de roci calcaroase triasice din marginea SE, intreaga unitate este sculptata in roci sedimentare neogene si cuaternare (mai friabile) Amenajari hidrotehnice: Tileagd, Lugasul de Jos Orase: Oradea, Alesd (cimentChistag)

Oradea- Vulturul Negru

2. Dealurile Crisurilor
2.2. Dealurile si depresiunile Crisului Negru (Beiusului) Doua subunitati: - Dealurile Padurii Craiului - Depresiunea Beiusului (defileul Crisului Repede de la Soimi desparte doua areale depresionare: Beius si Holod) Pesteri: Ursilor, Meziad Orase: Beius, Stei (1956, pe baza exploatarii/prelucrarii uraniului), Nucet, Vascau

2. Dealurile Crisurilor
2.3. Dealurile si depresiunile Crisului Alb (Zarandului) Trei subunitati: - Dealurile Codrului si Momei - Depresiunea Zarandului. Defileul de la Joia Mare separa doua compartimente: Gurahont (E) si Sebis (V) - Dealurile Cigherului Oras: Sebis Canalul Morilor

I. Dealurile Banatului
Limite: N- Mures E- M. Poiana Rusca S- M. Banatului+ Nera (M. Locvei) V- Campia de Vest (Campia Banatului)+ granita Dealuri joase: 200-350 m. In unele locuri- sub 200 m; Alt. max.= 518 m (Dealurile Lapugiului) Configuratie orografica: masivitate intre Mures si Timis; fragmentare la sud de Timis Roci de varsta pliocena (argile, nisipuri, pietrisuri). In cateva locuri apar insule din fundamentul metamorfic (Dealurile Lipovei) sau petice de roci mezozoice asociate cu magmatite bazaltice (Dealurile Lapugiului) Formatiunile- dispuse monoclinal, cel mult usor ondulate local

1. Dealurile Lipovei Aspect de podis fragmentat radiar in culmi prelungi, netezite, desfasurate dintr-o culme principala asimetrica Subunitatea cea mai clar individualizata, intrucat este inconjurata din toate partile de campii sau arii depresionare Alungite de la V la E pe 75 km In partea de S (Lucaret), din masa rocilor sedimentare apare un corp de bazalte cuaternare Cca. 50% din suprafatadespadurita si transformata in terenuri agricole. Paduri- in E si N. Involutie numerica a populatiei cresterea nr de localitati mici si foarte mici Oras: Lipova Pomicultura si cresterea animalelor

2. Dealurile Lapugiului si Lugojului Doua subunitati Aspect de prispa cu caracter piemontan Lacul Surduc (Fardea)- cel mai mare lac de acumulare din Timis Tomesti- industria sticlariei 3. Depresiunea Fagetului Alungita pe directia V-E, aproape un culoar lung de cca. 30 km si larg de 7-9 km Altitudine 125-175 m Drenata de Bega Oras: Faget (din 1994) Industria lemnului: Margina, faget, Manastiur Industria chimica: Margina

4. Dealurile Poganisului Treapta de dealuri scunde la marginea nordica a muntilor Semenicului si Dognecei Peisaj antropizat, predominant agricol NV- podgoria Buziasului Mangan- Delinesti 5. Dealurile Dognecei si Oravitei Marginea V a muntilor Dognecei si Aninei, intre Poganis si Nera Trei subunitati: - Dealurile Dognecei - Depresiunea Carasului (Oravitei) - Dealurile Oravitei Orase: Bocsa, Oravita (teatrulcopie a Burgtheater din Viena; fondat 1817) Tirol-podgorie Ciudanovita- radioactivitate ridicata (foste exploatari de uraniu) Oravita-Bazias- prima CF din Romania (1854-1856)

Campia de Vest

Asezare

Caract. geologice si orografice

Clima si hidrografie

Vegetatie si soluri

Subunitati

Campia de Vest
Asezare:
Vestul Carpatilor Occidentali si Dealurilor de Vest

Limite:
Nord: Oas, Gutai; Est: Dealurile de Vest (M. Zarandului) Sud si vest: granita tarii

Asezare

Caract. geologice si orografice

Clima si hidrografie

Vegetatie si soluri

Subunitati

Campia de Vest
Altitudini - medii: 100m - maxime: Campia Vingai (174 m); - minime: cursul inferior Timis (80 m); Sectoare joase, de subsidenta (divagare); Apa freatica aproape de suprafata: saraturarea solului; Cursuri meandrate, divagate;
Asezare

Caract. geologice si orografice

Clima si hidrografie

Vegetatie si soluri

Subunitati

Campia de Vest
Evolutie paleogeografica:
S-a format prin sedimentare Marii Panonice cu sedimente aduse de rauri; Campii inalte (Pleistocen); Campii joase si luncile (Holocen).

Asezare

Caract. geologice si orografice

Clima si hidrografie

Vegetatie si soluri

Subunitati

Campia Panonica

Sursa: wikipedia
Asezare

Caract. geologice si orografice

Clima si hidrografie

Vegetatie si soluri

Subunitati

Campia de Vest
Resurse:
Resurse energetice: Petrol; Gaze asociate; Ape geotermale Resurse funciare

Asezare

Caract. geologice si orografice

Clima si hidrografie

Vegetatie si soluri

Subunitati

Campia de Vest
Clima:
Climat de campie moderat; Influente:
Oceanice Submediteraneene

Amplitudini termice: 22-23C; Precipitatii: 600-700 mm;

Asezare

Caract. geologice si orografice

Clima si hidrografie

Vegetatie si soluri

Subunitati

Campia de Vest
Retea hidrografica:
Rauri:Somes, Crasna, Barcau, Crisul Repede, Crisul Negru, Crisul Alb, Mures, Bega, Timis, Barzava; Lacuri
Lacuri cu apa dulce si sarata: C. Carei si Timisului Lacuri antropice: L. Cefa (C. Crisurilor) Ape de adancime: caracter termal saruri (Calacea, Sanmihai); Ape freatice: continue

Ape subterane:

Asezare

Caract. geologice si orografice

Clima si hidrografie

Vegetatie si soluri

Subunitati

Campia de Vest
Invelis biopedogeografic
Vegetatie Stepa; Silvostepa; Stejar (campii inalte); Vegetatie de lunca; Plantatii de salcam. Fauna
Asezare Caract. geologice si orografice Clima si hidrografie

Vegetatie si soluri

Subunitati

Campia de Vest
Invelis biopedogeografic
Soluri: Molisoluri: cernoziom, cernoziom levigat; Soluri halomorfe; Soluri hidromorfe: lacovisti; Soluri de lunca; Soluri nisipoase: C. Carei

Asezare

Caract. geologice si orografice

Clima si hidrografie

Vegetatie si soluri

Subunitati

Campia de Vest
Populatia si asezari:
Populatia: Densitate: 75-100 loc/km2; Spor natural: redus (modelul banatean ); Minoritati: maghiari, svabi, sarbi, bulgari, slovaci, rromi.

Campia de Vest
Populatia si asezari:
Asezari: Asezari rurale: - profil economic agrar; Asezari urbane: - Timisoara; - Arad; - Oradea; - Satu Mare.

Campia de Vest
Agricultura
Fond funciar favorabil: terenuri arabile (70(7080%); Umiditate ridicata: Campia Crisurilor; Cultura plantelor: Cereale (grau, porumb, orz); Viticultura: podgoria Aradului, Teremia MareMare-Buzias; Cresterea animalelor: porcine (Timis), ovine

Campia de Vest
Activitati industriale
Industria energetica:
Exploatarea petrolului: Varias, Satchinez, Ortisoara, Biled, Pecica

Industria chimica: Arad, Oradea; Metalurgia neferoasa: Oradea (alumina)- M. Padurea Craiului Made in Romania Industria textila

Campia de Vest
Cai de comunicatie:
Transporturi feroviare:
4 magistrale feroviare;

Transporturi rutiere:
E60, E70, E68

Transporturi aeriene:
Timisoara, Arad, Oradea, Satu-Mare.

Campia de Vest
Subdiviziuni: N de Crisul Repede (Campia Somesului si BarcauluiBarcaului- V. Mihailescu)
Campia Somesului- Satu SomesuluiMare Campia Carei (143 m): dune, plantatii pomicole si viticole; Campia (Culoarul) Ierului- in lungul unui graben al fundamentului Campia Crasnei

Asezare

Caract. geologice si orografice

Clima si hidrografie

Vegetatie si soluri

Subunitati

Campia de Vest
Mures-Crisul Repede (Campia Crisurilor) Campia Miersig campie piemontana la contactul cu Dealurile si Depresiunile Crisului Negru Campia Crisurilor- Canal colector, lacuri Cefa, Inand etc. Campia Cermei- Dealurile si Depresiunile Crisului Alb Campia Aradului (112 m): nisip, pietris, loess, podgoria Aradului; (+ C Vingai= C Muresului)

Asezare

Caract. geologice si orografice

Clima si hidrografie

Vegetatie si soluri

Subunitati

Delta uscata a Muresului

Campia de Vest
S de Mures (Campia Timisului)
Campia Vingai Campia Jimboliei Campia Timisuluivechi mlastini (Timisoara- Cetate a mlastinilor) Campia Lugojului Campia Gataiei
Subunitati


Asezare Caract. geologice si orografice Clima si hidrografie

Vegetatie si soluri

S-ar putea să vă placă și