Simfonia

Simfonia
Simfonia (din limba greacă: συν = împreună, și φωνη = sunet) este o compoziție
muzicală executată în sălile de concert de o amplă orchestră simfonică.
Simfonia
 Simfonia clasică

Simfonia - lucrare muzicală de dimensiuni

mari, alcătuită din mai multe părţi (în general 4),
interpretate de orchestră. O simfonie nu are
soliști instrumentiști, excepție făcând așa - Mannheim
numita „Simfonie concertantă”. Johann Stamitz
Termenul „sinfonia” este întâlnit încă din 1717 - 1757
secolul XVII ca introducere cântată de orchestră
în Opera seria italiană (allegro, andante, allegro).
Școala muzicală de la
Mannheim conturată în jurul
În prima jumătate a compozitorului și dirijorului
secolului al XVIII-lea termenul Johann Stamitz va juca un rol
va fi folosit de compozitori important în dezvoltarea
pentru o piesă cântată de acestui nou fel de simfonie,
orchestră, de sine stătătoare, Stamitz introducând menuetul
de obicei în trei părți, după ca o nouă parte înaintea părții
modelul italian. finale.

Anglia Noul gen se răspândește în restul Europei cu numărul

Johann Christian Bach părților mărit la patru.
1735 - 1782
 Simfonia clasică – Joseph Haydn
Simfonia clasică se dezvoltă în ultimele
decenii ale sec. XVIII la Viena şi este legată în
principal de numele compozitorilor: Joseph
Haydn, Wolfgang Amadeus Mozart și Ludwig
van Beethoven.
Pentru inovațiile aduse simfoniei până la
stabilitatea unei structuri în atelierul
compunerii celor 104 simfonii, Joseph Haydn a
fost considerat „părinte al simfoniei”.

Joseph Haydn

Structura simfoniei clasice (conform simfoniilor finale ale lui Joseph Haydn):
partea I - allegro – formă de sonată bitematică (expoziție, dezvoltare, repriză)
uneori precedată de o introducere lentă
partea a II-a – andante – temă cu variațiuni (A A1 A2 A3 …)
Partea a III-a – moderato – menuet (dans în măsura de trei pătrimi)/trio/menuet
Partea a IV-a – presto – formă de rondo simetric (rondo-sonată - ABACABA)
 Simfonia clasică – Joseph Haydn
Simfoniile lui Joseph Haydn se remarcă prin
arta de a povesti, prin umor și prin improvizațiile
muzicale.
Caracterul programatic se poate observa în
cazul simfoniilor, din faptul că Haydn nu le-a dat
nume, dar în istoria muzicii au rămas cu nume date de
evenimentul legat de scrierea lor, sau de ce și-au
imaginat cei care i-au ascultat muzica.
Iată câteva exemple concludente:
Simfonia nr. 8 Seara (partea a I-a)
https://www.youtube.com/watch?v=KkyMwAz2U_Q
Simfonia nr. 45 (A lumânărilor/A despărțirii)
https://costintuchila.wordpress.com/category/costin-tuchila-joseph-haydn-
simfonia-despartirea-simfonia-lumanarilor-fa-diez-minor-tonalitate-minora- Manuscrisul partiturii
simfonii-haydn-esterhazy-protest-surpriza-capelmaistru/ Simfoniei nr. 104 „Londra”

Simfonia nr. 94 Surpriza (partea a II-a)

https://www.youtube.com/watch?v=J5dSpX-jw_U
Simfonia nr. 101 Ceasornicul (partea a II-a)
https://www.youtube.com/watch?v=VKCCHbPol9o
Simfonia nr. 100 Militara (partea a III-a Menuet)
https://www.youtube.com/watch?v=N0WF0t0NLds
Simfonia nr. 92 Oxford (partea a IV-a)
https://www.youtube.com/watch?v=qxC5Id1VG-w
Simfonia clasică. Wolfgang Amadeus Mozart
Compozitorul W. A. Mozart a fost inițial
entuziasmat de stilul simfoniilor lui Johann
Christian Bach (Anglia), preluând mai apoi în
simfoniile sale structura elaborată de Joseph
Haydn.
Simfoniile lui W A Mozart, în număr de 41, se
remarcă prin ingeniozitatea utilizării instrumentelor,
oferind prin jocul culorilor timbrelor instrumentale,
seninătate melodiei, armonie și strălucire.
Dintre simfoniile sale se remarcă simfoniile:
„Paris” (nr.31) „Haffner” (nr.35) „Linz” (nr.36) Wolfgang Amadeus Mozart
„Praga” (nr.38) Simfonia nr. 40 și „Jupiter” (nr. 41). 1756 - 1791

Simfonia nr. 40 partea I

https://www.youtube.com/watch?v=u_9EgIZE12A
Simfonia nr. 41 partea a IV-a
https://www.youtube.com/watch?v=SiX3z_fOR5k
 Simfonia clasică. Ludwig van Beethoven
Simfoniile lui Ludwig van Beethoven vor surprinde publicul
prin dezvoltarea ingenioasă a temelor muzicale. Beethoven a
compus 9 simfonii și de la a treia simfonie deja aduce
modificări structurii rămase de la Joseph Haydn.
Astfel în Simfonia III-a „Eroica”, introduce în partea a
III-a Scherzo (glumă) în loc de menuet. Tot cu acest prilej apar
urme de programatism – simfonia a fost compusă pentru a
prezenta „Un erou”.
Să ascultăm partea a II-a (formă tripartită de lied – ABA).
https://www.youtube.com/watch?v=fCGRHtNOM8Q
În Simfonia nr. 5 (a destinului) contrastul temelor și
dramatismul creat prin dezvoltarea lor impresionează. În Ludwig van Beethoven
partea I „destinul bate la ușă” (formă de sonată). 1770 - 1827
https://www.youtube.com/watch?v=I7AQeN-x_Xs
Simfonia nr. 6 Pastorala, în cinci părți, poate fi numită cu adevărat
programatică. Să ascultăm partea a IV-a „The storm” („Furtuna”).
https://www.youtube.com/watch?v=-ZVdVuskkKU
Simfonia nr. 7 a fost supranumită „apoteoză a dansului”. Partea a III-a
Scherzo
https://www.youtube.com/watch?v=PVNFsTiEza4
Poate cel mai cunoscut fragment muzical este din partea a IV-a a Simfoniei
nr. 9, unde Beethoven introduce soliști vocali şi cor, și anume „Oda bucuriei” – azi
Imnul Uniunii Europene.
https://www.youtube.com/watch?v=kbJcQYVtZMo
 Simfonia romantică – secolul al XIX -lea

Începând cu Simfonia a III-a, Ludwig van Beethoven

aduce modificări structurii simfoniei clasice, exemplu urmat
de compozitorii secolului al XIX-lea. Așa cum am văzut deja:
-înlocuiește menuetul cu scherzo (citit scherțo) în partea a
treia a simfoniei
Franz Schubert – Simfonia a IX-a partea a III-a Scherzo:
https://www.youtube.com/watch?v=jWBvJW8sFAk
Johannes Brahms – Simfonia a III-a partea a III-a scherzo mai lent cu
Franz Schubert caracter liric:
(9 simfonii) https://www.youtube.com/watch?v=2tB2SLLnPZg
-folosește teme contrastante, părți cu caracter contrastant,
contrast tonal (major-minor)
Johannes Brahms – Simfonia I (partea I – Do minor/Do major; caracter
dramatic, partea II caracter profund liric)
https://www.youtube.com/watch?v=EGRqIGOAPcE
-introduce soliști și cor în simfonie Johannes Brahms
Gustav Mahler - Simfonia a III-a partea a V-a (4 simfonii)
https://www.youtube.com/watch?v=Qf2exEYVxhk

Gustav Mahler
(7 simfonii)
 Simfonia romantică
-modifică numărul de părți al simfoniei în 5 în loc de 4
-compune simfonie programatică (cu program, text explicativ sau
nume sugestiv pentru lucrare, sau pentru părțile ei)
Hector Berlioz – Simfonia fantastică
https://www.youtube.com/watch?v=5HgqPpjIH5c
Prima parte: „Rêveries – Pasiuni”
„Un tânăr artist era profund îndrăgostit de o fată care nu îi împărtășea dragostea. Iubita sa
vine la el în vis. Ea se transformă într-o temă muzicală (ideea fixă) pe care el nu o mai poate uita.
Atmosfera de vis, plutire și pasiune este sugerată de melodia lentă a corzilor.”
A doua parte: „Un bal”
„Îndrăgostitul o întâlnește la un bal între mulțimea care dansează..”
A treia parte: „Scenă câmpeneasc㔄Scène aux champs”
„Aflat pe un câmp, artistul îndrăgostit vede doi păstori care colaborează prin semnale redate cu
fluierul (instrument specific îndeletnicirii). Codrul rezonează cu sentimentele îndrăgostitului, ținându-i
isonul și dintr-odată îi reapare iubita, în timp ce natura înconjurătoare se dezlănțuie printr-o furtună
cu trăsnete. La Berlioz această parte redă o atmosferă cât se poate de profundă, sentimentul fiind unul
dezolant, de singurătate.”
Hector Berlioz A patra parte: „Marș spre supliciu”„Marche au supplice”
„În somnul adânc, îndrăgostitul trăiește sentimentul uciderii iubitei într-o criză de furie, fiind
(4 simfonii
condamnat la moarte. În drumul spre eșafod se cântă un marș care îl însoțește până la momentul în
Exemple: care melodia iubitei apare ca un ultim gând al îndrăgostitului, întreruptă, însă, de lovitura fatală a
-Simfonia fantastică ghilotinei. Muzical, acest moment este marcat de instrumentele de percuție (tobe, timpani, talgere).”
-Harold în Italia A cincea parte: „Visul unei nopți de sabat”
-Romeo și Julieta) „Tânărul artist se află în iad la o adunare a vrăjitoarelor în noaptea de Sabat. Apare și iubita
sa, însă de această dată feminitatea și gingășia ei se transformă într-o stare grotescă, macabră. Partea
debutează cu o introducere lentă, urmată de grotesca apariție a ideii fixe, pentru ca mai apoi să fie
introdus un marș medieval Dies Irae care se suprapune cu imagini muzicale ce sugerează misticitatea
nopții și a adunării vrăjitoarelor, scheletelor, spiritelor iadului.”
 Alți compozitori romantici de simfonii:

Robert Schumann – 4 simfonii (Simfonia 1 „Primăvara”,

Simfonia 2 – întuneric și lumina = contraste,
Simfonia 3 „Renana” – 5 părți,
Simfonia 4 – partea 3 scherzo)
Robert Schumann Simfonia I „Primăvara” partea IV Allegretto animato e grazioso
Robert Schumann https://www.youtube.com/watch?v=vSAXmAoF44M

Felix Mendelssohn-Bartholdy – 5 simfonii (Simfonia - cantată nr. 2 – Cântec de slavă -

cu soliști și cor, Simfonia 3 Scoțiana, Simfonia 4 Italiana, Simfonia 5 Reforma –
un coral protestant ca temă)
Simfonia 4 „Italiana” partea I Allegro vivace
https://www.youtube.com/watch?v=k_4Byb4DGtA
Simfonia 4 „Italiana” partea IV Saltarello (dans popular italian) Presto
https://www.youtube.com/watch?v=FycHQFpLe7g
Felix Mendelssohn-Bartholdy

Antonin Dvořak (citit Dvorjac) – 9 simfonii (Simfonia a IX-a „Din Lumea nouă”)
Simfonia 9 „Din Lumea nouă” partea IV
https://www.youtube.com/watch?v=P_1N6_O254g

Jean Sibelius (7 simfonii) declara că:

"ceea ce este esențialmente simfonic este curentul irezistibil care
parcurge întregul, și aceasta prin opoziție cu pitorescul"

Antonin Dvořak Simfonia a II-a

- ceh https://www.youtube.com/watch?v=g82t0AJ1FnY

Jan Sibelius
- finlandez
 Simfonia românească – secolul XX

George Enescu – 3 simfonii (Simfonia 3 are cor)

Simfonia 1 pI Assez vif et rythme
https://www.youtube.com/watch?v=uTit7bNTNXg

George Enescu

Pascal Bentoiu – 8 simfonii, din care ultimele 3:

„Culori”, „Imagini”, „Volume”

Simfonia a II-a Giusto

https://www.youtube.com/watch?v=Ny8SNl3mbqE

Pascal Bentoiu

Paul Constantinescu – Simfonia Ploieșteană

https://www.youtube.com/watch?v=muC6_Hxmczk

Paul Constantinescu
(2 simfonii)
 Temă de lucru pentru a doua notă
Exercițiu de imaginație

Alegeți una dintre audițiile sugerate în acest material, ascultați-o de 3 ori

sau de câte ori este nevoie, urmărind următorii pași:
- La prima audiere notați numele lucrării, partea ascultată, compozitorul (1
punct) , apoi, unele sub altele cu distanță între ele, 4 cuvinte cheie sugerate
de muzică: stări sufletești, acțiuni, obiecte, ființe, fenomene...(1 punct)
- La a doua audiție, pentru fiecare cuvânt cheie scrieți cel puțin o propoziție
scurtă care să descrie contextul (să răspundă la întrebări despre fiecare
cuvânt cheie: cine, ce, când, cum, de ce, unde...). (1 punct)
Folosind ceea ce ați scris, realizați (în timp ce ascultați din nou) o
poveste (maxim o pagină A4) sau un desen (maxim o pagină A4) și dați-i un
titlu (altul decât numele simfoniei ascultate, dacă are titlu). (3 puncte)
(4 puncte din oficiu)
Fotografiați cele 2 pagini și trimiteți-mi pe whatsaap în privat.
Distracție plăcută!
Aplicație pentru testul din audiții:

Recunoașteți următoarele lucrări (nume sau număr simfonie) și

compozitorul pentru fiecare:
Joseph Haydn – Simfonia „Ceasornicul” partea a II-a și
- Simfonia „Surpriza” partea a II-a
Wolfgang Amadeus Mozart – Simfonia nr. 40 – partea I
Ludwig van Beethoven:
– Simfonia a V-a (a destinului) partea I și
- Simfonia a VI-a „Pastorala” partea a IV-a „The storm/Furtuna”
Johannes Brahms – Simfonia a III-a partea a III-a
Felix Mendelssohn-Bartholdy – Simfonia a IV-a „Italiana” partea I
Antonin Dvořak – Simfonia a IX-a „Din Lumea nouă” partea a IV-a
Prof. Mihaela Diana Moț
Școala Gimnazială nr. 149