Factori determinanti n Factori determinanti n

rspndirea si adaptarea Ia rspndirea si adaptarea Ia

mediu a organismeIor vii mediu a organismeIor vii
Prof. Pop AureI Prof. Pop AureI
. Factori abiotici . Factori abiotici
Bioritmuri circadiene si sezoniere
#itmuri bioIogice Ia pIante
Modificrile factorilor abitoci (lumina, temperatura, umiditate etc)
determin schimbri n fizionomia si activitatea vietuitoarelor, deci si a
plantelor.
Variatiile produse de alternanta zi - noapte se numesc variatii diurne
(sau circadiene), iar cele produse de alternanta anotimpurilor se numesc
variatii sezoniere.
Fizionomia plantelor se schimb vizibil foarte mult, mai ales, datorit
ritmului sezonier.
n tara noastr, din punct de vedere ecologic, se succed 6 sezoane:
prevernal (1 III- 1 V)
vernal (1 V- 15 VI)
estival (15 VI- 15 VIII)
serotinal (15 VIII- 15 IX)
autumnal (15 IX- 1 XI)
hiemal (1 XI- 1 III).
notimpurile produc modificri cantitative si calitative ale factorilor
ecologici din biotop, care determin schimbri att n fizionomia plantelor
ct si asupra functiei acestora n ecosistem.
Fiecare plant creste, se dezvolt, se nmulteste n anumite
perioade ale anului, caracteristice fiecreia.
Primvara (sezonul prevernal) natur se trezeste la viat. Se mreste
durata zilei si cresc temperatura aerului si umiditatea solului. Apar mai nti
plantele cu ciclu biologic scurt cum sunt: ghioceii, apoi viorelele si
brebeneii.
Dup infrunzirea arborilor, aceste plante intra n repaus pn primvara
viitoare.
'ara (sezonuI vernaI 1 V- 15 VI si sezonuI estivaI 15 VI- 15 VIII) durata
zilei este maxim, iar temperatura este foarte ridicat. Aceasta este
perioada de maxim intensitate a fotosintezei si deci de activitate a
plantelor. cum nfloresc si fructifica cele mai numeroase plante.
La sfrsitul verii apar primele semne de ncetinire a cresterii plantelor, iar
dac vara este secetoasa, la unele plante, frunzele se nglbenesc si se
vestejesc.
%oamna (sezonul serotinal 15 VIII- 15 IX si sezonul autumnal 15 IX- 1 XI),
o dat cu echinoctiul de toamn, ncepe scderea zilei si a temperaturii.
Fotosinteza si reduce intensitatea si ca urmare frunzele se nglbenesc si
cad.
Cderea masiv a frunzelor are loc dup ce o serie de substante nutritive
s-au acumulat n diferite tesuturi si organe ale plantelor.
Toamna sunt putine plante care nfloresc (brndusa de toamn,
crizantemele)
Iarna (sezonul hiemal 1 XI- 1 III) temperatura scade si dispare aproape
toat vegetatia ierboas, care-si pierde de obicei organele aeriene,
rmnnd fie n pmnt (numai rdcinile si tulpinile subterane), fie fructele
sau semintele, care pot rezista sub stratul de zpad si, n general, la
temperaturile sczute din timpul iernii.
mpotriva frigului oamenii ngroap vita de vie si cultiv diferite legume n
sere si solarii.
Pomii si majoritatea arbustilor rmn golasi, cu exceptia majorittii
coniferelor la care frunzele sunt verzi si nu cad n timpul iernii.
#itmuriIe bioIogice Ia animaIe #itmuriIe bioIogice Ia animaIe
Ca si la plante, n viata animalelor se nregistreaz anumite ritmuri
biologice, determinate de variatiile unor factori abiotici care se repet la
intervale regulate de timp.
Animalele au un ritm de viat legat de alternanta zilelor si a noptilor, deci
un ritm circadian. Majoritatea lor si desfsoar activitatea ziua: se misca,
si cauta hrana, se nmultesc.
Noaptea stau n repaus. Acestea sunt animaIeIe diurne (vrabia, albin,
gusterul, pitigoiul, vulpea, veverit).
Alte animale sunt active noaptea.
Acestea sunt animaIe nocturne
(ariciul, liliacul, soarecele cucuveaua,
privighetoarea).
ntaruI si fluturele cap de mort sunt
animale active numai seara; ele sunt
animaIe crepuscuIare
Animalele au si un ritm de viat legat de alternanta anotimpurilor, deci un
ritm sezonier.
Unele animale, n anumite perioade ale anului, se deplaseaz la distante
mari, de obicei n grup, pentru gsirea hranei, a unor locuri de iernat sau
pentru reproducere. Aceste de plasri n spatiu se numesc migratii.
erbii si vulpile coboar iarn din
zonele mai nalte ale muntilor, n zonele
mai joase, unde clima este mai putin
aspr, si hrana se gseste mai usor.
erzele, rndunelele, gstele si
ratele slbatice sunt psri
migratoare, care pleac toamna spre
trile calde si se ntorc primvara
pentru cuibrit.
Ele parcurg distante mari, ziua
orientndu-se dup soare, iar noaptea
dup stele.
!estii migratori se deplaseaz
din mari n bancuri si depun icrele de
obicei n fluvii sau ruri.
Uneori, ei parcurg distante foarte
mari. La noi n tar, sturionii migreaz
din Marea Neagr la gurile Dunrii,
unde-si depun icrele negre
Multe animale, o dat cu venirea
iernii, si ncetinesc functiile
organismului. Ele fie hiberneaz, fie
intra ntr-un somn de iarn.
Aricii, melcii, liliecii, amfibienii,
reptilele sunt animale care
hiberneaz.
n timpul hibernrii, ele nu se
misca, nu se hrnesc, iar btile
inimii si respiratia sunt rare,
temperatura corpului scade (n jur de
5
o
C).
&rsul, bursucul, veveritele,
crtitele, hrciogii, albinele intr
ntr-un somn de iarn.
Functiile lor metabolice sunt putin
modificate, iar temperatura corpului
scade doar cu cteva grade.
Dac sunt deranjate, animalele
amortite se trezesc unele se trezesc
din cnd n cnd, pentru a se hrni cu
proviziile strnse n timpul verii.
Cele mai multe mamifere sunt
active iarna si au, ca adaptare,
corpul acoperit cu o blan mai
deas dect n timpul verii
!estii (crapul, salul, somnul) pe
timp de iarn, ca adaptare stau n
gropile mloase de pe fundul apei si nu
se hrnesc.
n regiunile desertice si n cele n
care exist un anotimp secetos si unul
ploios multe specii de animale (de
exemplu unii amfibieni) cad ntr-un somn
asemntor cu somnul de iarn numit
somn de var. Animalele devin active
numai n anotimpul ploios.
$frsit