Descoperirea constă în a

vedea ceea ce au văzut

toți și a gândi ceia ce n-a
gândit nimeni.

Albert von Szent-Gyorgyi

1
 Microbiologia
ca obiect.
Sistematica, nomenclatura
bacteriilor.
Ultrastructura
microorganismelor
2
MICROBIOLOGIA

• (miros-mic, bios-viață, logos-

vorbire) este știința care
studiază forma, structura
(morfologia), genetica,
procesele metabolice din
organismele microscopice și
submicroscopice;
DOMENIILE DE UTILIZARE
A MICROBIOLOGIEI

• MEDICINA, - microbiologie medicală;

• AGRICULTURA - microbiologie
agrară;
• ALIMENTAȚIE - microbiologie
industrială;
• BIOTEHNOLOGIE – inginerie
genetică;
• ZOOTEHNIE - microbiologie
veterinară;
• COSMOS – microbiologie cosmică;
• ECOLOGIE – microbiologie sanitară.
4
 MICROBIOLOGIE MEDICALĂ
De la microbiologie au derivat o serie de
discipline ştiinţifice independente :

• BACTERIOLOGIA - se ocupa cu
studiul bacteriilor;
• MICOLOGIA - se ocupa cu studiul
ciupercilor microscopice si
macroscopice;
• VIRUSOLOGIA - se ocupa cu studiul
virusurilor;
• PARAZITOLOGIA - se ocupa cu
studiul parazitismului si organismelor
parazite;
5
 MICROBIOLOGIE MEDICALĂ

• IMUNOLOGIA - studiază sistemul

mecanismelor de apărare al
organismelor, care le protejează fata
de o eventuala infecţie si/sau de orice
substanţa străina care pătrunde in
interiorul lor.
• MICROBIOLOGIA SĂNĂTĂŢII
PUBLICE SI EPIDEMIOLOGICE - are
ca scop monitorizarea si controlul
răspândirii bolilor in comunităţi;

6
 SARCINILE
MICROBIOLOGIEI
MEDICALE
• constau din studierea agenţilor
patogeni ai bolilor infecţioase şi a
florei normale a omului, a patogeniei
bolilor cauzate de ei, elaborarea şi
perfecţionarea metodelor de
diagnostic, precum şi a preparatelor
biologice utilizate pentru
diagnosticul şi tratamentul bolilor
infecţioase.
7
Procariota @
Eucariota

8
Asemănări între
celule

9
 Sistematica,
nomenclatura
microorganismelor

10
 TAXONOMIA

• TAXONOMIA se ocupă cu studiul

clasificării, nomenclaturii și identificării
organismelor vii.
• CARL VON LINNE, un botanist suedez, a
fost cel care si-a dat seama de importanța
existentei unui sistem de recunoaștere și
definire a proprietaț ilor organismelor,
stabilind reguli fundamentale pentru
categoriile taxonomice sau taxoni.

11
• CLASIFICAREA este aranjarea
ordonată a organismelor în grupe,
preferabil într-un sistem bazat pe
relații evolutive.
• NOMENCLATURA este procesul
de desemnare a numelor pentru
diferitele ranguri taxonomice ale
fiecărei specii de microorganisme.
• IDENTIFICAREA este procesul
de descoperire si înregistrare a
trăsaturilor organismelor, astfel
încât ele sa poată fi introduse
într-o schema taxonomica globală.
12
 NIVELE DE CLASIFICARE

Micrococaceae
Staphylococcus 13

Staphylococcus aureus
 MORFOLOGIA
MICROORGANISMELOR

REGN PROCARIOTA

14
1

15
 COCII
mono coci stafilococi
 BACTERII
CILINDRICE (bacterii
propriu zise)

17
 BACTERII
SPIRALATE

Spirocheți

18
BACTERII FILAMENTOASE

19
 Ultrastructura
microorganismelor

20
. STRUCTURILE OBLIGATORII
ALE CELULEI BACTERIENE

• Obligatorii (prezente la toate speciile

bacteriene) si sunt reprezentate de:
 ANVELOPA cu cele trei straturi:
• STRAT MUCOZITAR
• PERETE CELULAR
• MEMBRANA CITOPLASMATICA

 CITOPLASMA,
 NUCLEOID (echivalent nuclear);
 PLAZMIDE
 RIBOZOMI

21
22
ANVELOPA celulei constă din cele trei
straturi:

• 1. Strat
mucozitar
• Strat extern
• Rol de protecție
• Generează capsula
în condiții
nefavorabile

23
 PERETE CELULAR
• Asigură forma;
• Rigid, asigură protecția
bacteriei;
• Permeabilitate selectivă;
• Evacuarea produselor
metabolice;
• Reglează presiunea osmotică
constantă;
• Sediul antigenilor, factorilor de
patogenitate;
24
BACTERII GRAM
POZITIVE (+)

•Bacteriile Gram-pozitive au
un perete gros, alcătuit, din
strat rigid de peptidoglicani,
acid teichoic, lipidoproteide.

•Conferă bacteriilor Gram-

pozitive sensibilitate la
lizozim şi la penicilină.

•Se colorează în albastru

violet.
25
BACTERII GRAM NEGATIVE (-)
•Bacteriile Gram-negative
au un perete subţire ;
•peptidoglicani (până la
20%)
•Lipsite de acid teichoic.
•Lipidoproteide 25 %
•Exterior un strat complex
numit membrană externă.
• Membrana externă
conţine antigenul O
•Se colorează în roz, roșu

26
 Denumiți și diferențiați peretele
celular a bacteriilor conform colorației
după Gram.

27
INGINERIA GENETICĂ

•PROTOPLAŞTII
sunt forme
bacteriene lipsite de
perete artificial.

•SFEROPLAŞTII -
create artificial
prin îndepărtarea
parţială a peretelui.

28
 MEMBRANA
CITOPLASMATICĂ

•Reprezintă bariera dintre interiorul

şi exteriorul celulei.
•Permeabilitate selectivă.
•Sistemul de transport electronic.
•Sediul respiraţiei bacteriene.
•Sediul permeazelor.
•Generează mezozomii.
29
MEZOZOMII

 Sunt invaginări
complexe ale
membranei
citoplasmatice.
 Pot avea formă
veziculară,
tubulară sau
lamelară.
 Participă în
diviziunea
nucleoidului
30
CITOPLASMA

• Citoplasma este un
sistem coloidal dens,
omogen ce conţine
proteine, enzime, lipide,
săruri minerale,
pigmenţi, glucide,
vitamine.
• Citoplasmă celulei
tinere are un aspect
omogen, iar a celulei
bătrâne are un aspect
vacuolar.
31
 RIBOZOMI

 Sunt structuri
complexe compuse
din ARN şi
proteine.
 Au un diametru
de aproximativ 20
nm.
 Funcţia
ribozomilor este
de sinteză a
proteinelor.

32
NUCLEOID

 ADN-ul dublu
catenar , circular
este concentrat în
citoplasmă sub
forma unui
NUCLEOID.
 Diametru de 20Å
 ADN-ul -
şi o lungime de l
păstrează și
mm, numit
transmite
cromozom haploid.
informația
genetic ereditară.
33
PLASMIDE
 În citoplasmă
există ADN
extracromozomi
al
structuri numite
plasmide.
 Plasmidele conţin
în general gene
implicate în
rezistenţa la
antibiotice
(factorul R)
34
STRUCTURILE FACULTATIVE ALE
CELULEI BACTERIENE

• Spori
• Capsula,
• Flagelii, cili
• pilii , fimbrii
• sunt structuri
ce se găsesc în
afara învelişului
bacterian
35
 SPORUL (spoara)
• Inactiv metabolic.
•Conținut scăzut de apă liberă, (până
la 10%) de calciu.
•Rezistent la temperaturi şi pH
extreme.
•În condiții favorabile sporul
germinează, dezvoltându-se forma
vegetativă.
•Forma sporului (sferică, ovală) şi
poziția în celulă (centrală, sub terminală,
terminală) sunt caractere utile în
identificarea bacteriilor.
•Colorația Aujeskhi (Ojeșco) 36
CAPSULA  
•Este o microcapsula, material
polizaharidic, în jurul
structură
peretelui celular (până
accesorie, cu o
la 0,2 mm grosime).
consistență
gelatinoasă,
vascoasă, care macrocapsula, o
acoperă complet structură omogenă,
celula bacteriană. aderentă de celulă, mai
  groasă de 0,2 mm, 
37
Capsula lipicioasă a
bacteriei

38
FLAGELI, CILI
• Reprezintă un organ
de locomoție.
• Lungimea lor depăşeşte
lungimea celulei
bacteriene.
• Flagelii pornesc de la
corpusculul bazali spre
suprafață.
• Flagelul compus de
proteină, numită
flagelină fiind o proteină
contractilă, antigenică.
• Diferă după numărul și
amplasarea flagelilor. 39
40
Monotrichous Lophotrichous

Amphitrichous Peritrichous 41
PILI sau FIMBRII
• Sunt fibre proteice ce
acoperă complet suprafaţa
bacteriilor Gram - negative.
• Pilii sunt de două feluri:
comuni şi sexuali.
• Pilii comuni numiți fimbrii,
rol de aderență, intervin în
patogenitate.
• Pili sexuali implicați în
conjugarea materialului
genetic, mecanismele de
variabilitate genetica. 42
MECANISMUL DE DE CONJUGARE, CU ELABORAREA ENZIMELOR
CE DISTRUG ANTIBIOTICELE (BETA LACTAMAZE).
 Întrebare: Determinați ce
particularități ale microorganismelor
sunt reprezentate?

44
Multumesc pentru atenție

45
Succes în studierea
microbiologiei
46
47