Proiect:

Relieful Podisului
Moldovei
REALIZAT DE BRINZA GABRIEL
Relieful podisului Moldovei

     Relieful Republicii Moldova este reprezantat de variate forme, aparute in urma

interactiunii proceselor endogene si exogene. Pe teritoriul tarii se disting citiva unitati
de relief, grupate in trei regiuni mari:   Podisurile si cimpiile Moldovei de
Nord, Podisurile Moldovei Centrale si Cimpiile si podisurile Moldovei de
Sud.  Unitatile de relief se delimiteaza in functie de altitudine, gradul de
fragmentare, de particularitatile proceselor de modelare etc.
Limite acestei forme geografice sunt:

 nord: Prutul superior
 est: Valea Nistrului (Republica Moldova)
 sud: Câmpia Română, Dunărea și Marea Neagră
 vest: Culoarul Siretului și Subcarpații Moldovei
Geneză:
În era precambriană-proterozoic, ca urmare a orogenezei balkaliene, apare ca uscat
Platforma Est-Europeană constituită din șisturi cristaline. Aceasta se prelungea în
nordul Podișului Moldovei, coborând în trepte spre Carpații Orientali.
În era mezozoică-cretacic, ca urmare a orogenezei alpine, partea sudică a Podișului
Moldovei suferă un proces lent de scufundare, fiind invadată de apele mării. De-a
lungul erelor mezozoică și neozoică s-au produs regresiuni și transgresiuni
repetate care au dus la depunerea unor strate groase de roci sedimentare.
Podișul pare ca uscat la sfârșitul erei neozoice și începutul erei cuaternare treptat, de
la nord la sud. În a doua parte a erei cuaternare-holocen, agenții exogeni, în
principal apele curgătoare, au definitivat aspectul actual al Podișului Moldovei.
Petrografie:

Peste fundamentul cristalin se găsesc strate groase de roci sedimentare,

depuse    de-a lungul Erelor Mezozoică și Neozoică (calcare, gresii,
marne, argile, pietrișuri,  nisipuri), înclinate ușor spre sud-est (în
jumătatea de nord) și spre sud (în jumătatea de sud), dar și strate de
pietre pretioase.
Relief:
Caracterizare: 
Podișul Moldovei este cel mai întins podiș din țară, desfășurat aproximativ de la N la
S. Acesta prezintă altitudini diferite în funcție de subunitate: este mai înalt în partea
de N-V unde(atinge 500-600 metri). Prezinta altitudini mai joase în N-E (200 metri)
iar in partea de sud altitudinile coboara usor de la 500 m la 200 m.

Relieful este alcătuit dintr-o alternanță de culmi, depresiuni și culoare orientate spre
S-E. În partea de N-E, relieful este alcătuit din dealuri scunde despărțite de văi largi și
joase. În partea centrală și sudică este un relief de coline joase și o succesiune de
dealuri prelungi cu interfluvii netede. Văile sunt adânci cu versanți înclinați, lărgindu-
se spre sud. Pe versanți se evidențiază intense alunecări de teren.
  

   Subdiviziuni și diviziuni:
a. Podișul Sucevei este situat în partea
de nord-vest, între granița
cu Ucraina la nord (se prelungește chair
și dincolo de graniță), Câmpia
Moldovei (Jijiei) la est și valea
râului Moldova la vest. Acesta cuprinde:
dealuri: Dragomirnei, Fălticenilor,
Ciungi (688 m), Ibănești, Bour,
Cozancea, Dealul Mare.
depresiuni: Rădăuți, Culoarul Moldovei,
Culoarul Siretului.
 b. Dealurile Nistrului,

Podișul Hotin
Podișul Basarabiei de Nord
Colinele Nistrului (Colinele dintre Nistru si Răut)
  
c. Câmpia Moldovei ocupă partea central-nordică, fiind delimitată de Platoul
Basarabiei de Nord (la est), Colinele Nistrului (la est), culmea Bour-Dealul Mare (la
vest), Podișul Hotin (la nord) și Podișul Central Moldovenesc (la sud).  
     Subdiviziunile sunt:
Câmpia Jijiei (în vest),
Câmpia Prutului Mijlociu (în centru) și
Câmpia Răutului (în est)
   
d. Podișul Central Moldovenesc este situat în partea centrală și de sud a Podișului
Moldovei. Acesta cuprinde:
Podișul Bârladului (secțiunea din România), care include:
Colinele Tutovei,
Dealurile Fălciului,
Podișul Covurlui.
depresiuni: Depresiunea Elanului.
Masivul Codru (secțiunea din Republica Moldova), numit Podișul Moldovei Centrale
care include:
Dealurile Ciuluc-Soloneț,
Dealurile Corneștilor,
Colinele Tigheciului,
Podișul Basarabiei de Sud (Dealurile Nistrului Inferior),
Valea Prutului Inferior
e. Câmpia Nistrului Inferior (Câmpia Bugeacului ),
f. Culoarul Siretului, orientat de la nord spre sud constituie o zonă de trecere între
Podișul Bârladului și Subcarpații Moldovei. Acesta este constituit dintr-o succesiune
de lunci și terase