Sunteți pe pagina 1din 15

MANAGEMENTUL PACIENȚILOR CU ASTM BRONȘIC

Astmul bronşic poate fi difuze şi este reversibil


caracterizat ca o obstrucţie spontansau prin tratament
generalizată a căilor aeriene, cu
etiologie multiplă că durata şi
intensitate care apare la persoane
cu o hiperreactivitate bronşică la
o multitudine de stimuli (răspuns
bronho-constrictor).
Se manifestă clinic prin accese
paroxistice de dispnee
predominant respiratorie cu
wheezing, tuse, raluri sibilante
Motivația alegerii temei
Motivul alegerii acestei teme derivǎ din dorința
de documentare cu privire la problematica
deosebit de complexă,  ridicată de evoluția și
tratarea astmului, fiind o boală controlabilă iar
cea mai importantă activitate de prevenire a
morții prin astm o constituie educația.
Farmacistul fiind dator să se implice în această
activitate, salvatoare de vieți. 
Structură
Proiectul este structurat pe 4 capitole.
 Capitolul I cuprinde noțiuni de anatomie și fiziologie a aparatului
respirator.
 Capitolul II cuprinde definiția astmului bronșic, forme clinice,
simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, tratament, evoluție
complicații precum și educația pacientului cu astm bronșic.
 Capitolul III cuprinde managementul farmacologic în astmul
bronșic.
 În capitolul IV am ales 3 cazuri care mi s-au părut mai relevante în
urma practicii la Secția de Pneumologie a Spitalului Tg-Jiu.
Materiale și metode
În studiul acestei lucrari am folosit diferite materiale culese
din cărți de specialitate, dar și din cercetarea pe care am
realizat-o în spital.

Ca metode, am folosit, în principal studiul de caz pentru a


scoate în evidență activitatea farmacistului în tratarea
pacienților care suferă de astm bronșic.

De asemenea, am folosit ca metoda descrierea pentru a arăta


structura aparatului respirator.
Repartiția cazurilor de astm bronșic în funcție de vârstă

7-10 ani
20-40 ani
40-50 ani
Peste 50 ani

Astmul bronșic este mai frecvent în copilarie ,7-10% dintre copii fac
unul sau mai multe accese de astm.Deși jumatate din cazurile de astm
debutează în copilarie aproape 50% dintre acestea se remit complet la
pubertate sau adolescență.
Majoritatea cazurilor de astm încep înaintea vârstei de 40 ani, dar există
numeroase cazuri de astm cu debut tardiv ,după 50 ani.
Clasificare etiopatogenică
Astmul alergic - factorul declanșator este un alergen, de
obicei inhalat, și care determină astm printr-un mecanism
imunologic de tip I,mediat prin Ig E, rareori acest tip de
astm survine printr-un mecanism imunologic de tip III
mediat prin Ig G.
Astmul nonalergic (intrinsec, idiosincrazic)- factorii
declanșatori sunt cel mai adesea infecțiile virale ale căilor
respiratorii superioare și expunerea la poluanți atmosferici
sau profesionali.
Astm mixt
Tipuri speciale de astm bronșic bronșectazii și fibroză pulmonară.
 Stareade rău astmatic – acces
astmatic cu o durata de minim 24
ore care nu raspunde la medicație
bronhodilatatoare și care se
însoțește de tulburari
cardiocirculatorii, neurologice și
gazometrice speciale.
 Astmul indus de Aspirină și alte
AINS .
 Aspergiloza bronhopulmonară
alergică – netratată duce la
BAZE FARMACOLOGICE
I. Bronhodilatatoare:
Adrenomimetice ♦ generatia I : Adrenalina, Efedrina
♦generatia aII-a :Izoprenalina, Orciprenalina
♦generatia aIII-a : Erbutalina, Fenoterol,
Salbutamol, Salmeterol, Reproterol, Clenbuterol,
Pirbuterol, Carbuterol, Tulobuterol, Rimitelol,
Bambuterol

Parasimpatolitice Atropina,Ipratropium,Oxitropium,Tiotropium

Musculotrope Teofilina, Aminofilina

Antileucotriene ♦ antagonisti competitivi ai receptorilor pentru


cistenil-leucotriene : Montelukast, Zafirlukast,
Pranlukast
♦ inhibitori ai 5-lipooxigenazei : Zileuton
II.Inhibitoare ale degranularii mastocitare :
 Acid cromoglicic,
 Cromoglicat sodic,
 Nedocromil sodic,
 Ketotifen
III. Antiinflamatoare :
Beclometazon,Dipropionat, Budesonid,
Flunisolid, Fluticason, Mometazon,
Corticosteroizi Triamcinolon, Hidrocortizon hemisuccinat,
Prednison, Prednisolon, Metilprednisolon

Fenspirid
Nesteroidiene
Farmacoterapia crizei de astm bronșic
Obiectivele majore ale terapiei crizelor sunt:

◊corectarea hipoxiei prin oxigenterapie,

◊ameliorarea obstructiei căilor aeriene, prin farmacoterapie:


de electie :→ bronhodilatatoare β2 adrenergice inhalatoare cu durata scurtă de acțiune
2pufuri la 15 minute si apoi la 4ore,timp de 24-48 ore pîna la stabilizare
→ AIS sistemici pîna la încetarea crizelor : Hidrocortizon hemisuccinat
Metilprednisolon succinat de Sodium i.v la care se adauga AIS p.o

 de alternativă: → bronhodilatatoare anticolinergice inhalator


→ bronhodilatatoare musculotrope p.o. sau i.v. lent
În criza severă și starea de rău astmatic se
asociază:
oxigenoterapie intermitentă
bicarbonat de sodiu pentru corectarea acidozei
metabolice;
hidratare cu glucoză 5% și ser fiziologic
asociate în volume 2:1;
antibiotice în caz de spută purulentă;
intubație și ventilație mecanică asistată;
Căile de administrare utilizate în astmul bronșic
 per.os.
utilă in profilaxia de lungă durată a astmului bronșic cronic;
 de elecție în cazurile în care calea inhalatorie nu este
abordabilă(copii sub 2-3 ani obstrucții masive);
comprimatele retard sunt indicate pentru profilaxia crizelor
nocturne;
dezavantaje: latentă mai lungă, efecte adverse sistemice mai
frecvente.
 parenterală (i.v.sau s.c.) - utilă în crize severe.
 calea inhalatorie:
utilă atât în profilaxie cât și în terapia crizei;
avantaje:→ sunt necesare doze mai mici decât p.o.
→ confera bronhoselectivitate , cu eficacitate pronunțată;
→ efecte sistemice reduse comparativ cu p.o.
se utilizează:→ flacoane presurizate dozatoare (MDI);
→ dispozitive cu pulbere fină eliberate din capsule;
→ nebulizatoare.
Contraindicații la astmatici:
medicamentele cu potențial alergizant: peniciline, cefalosporine, metamizol,
aspirină;
medicamentele care potențează insuficiența respiratorie: morfinomimetice,
barbiturice;
medicamentele care favorizează bronhospasmul: β-adrenolitice neselective,
AINS, parasimpaticomimetice.
Vă mulțumesc!

S-ar putea să vă placă și