Determinarea

sortimentului optim
de producţie,
concretizat în planul
optim de producție
Determinarea sortimentului optim de producţie

Se rezolvă cu ajutorul
METODELOR DE PROGRAMARE LINIARĂ (PL)

PROGRAMAREA LINIARĂ
= este o tehnică ce ajută la selectarea deciziilor privind alocarea resurselor
(cazul determinist)

DE CE trebuie selectate?
= multe decizii manageriale au ca scop utilizarea cât mai eficientă a resurselor
de orice fel, alegerea soluţiei eficiente

1
Determinarea sortimentului optim de producţie

Decizii manageriale referitoare la ce?

= la resurse, ce pot fi:

- maşini
- efort
- bugete
- timp
- spaţiu
- materii prime

Cum utilizăm programarea liniară sau programarea matematică?

= prin rezolvarea matematică a problemelor
Determinarea sortimentului optim de producţie

Cerinţe ale problemelor de programare liniară (deterministe):

- Trebuie să maximizăm sau minimizăm un obiectiv

- Prezenţa constrângerilor ce trebuie considerate
- Prezența alternativelor în cadrul deciziilor
- Modelul problemelor trebuie să fie de tip liniar
Determinarea sortimentului optim de producţie

Paşii necesari în formularea unei probleme de PL:

1. Înţelegerea deplină (exhaustivă) a problemei în discuţie

2. Identificarea obiectivului şi a constrângerilor
3. Definirea variabilelor decizionale
4. Utilizarea variabilelor de decizie la scrierea expresiilor matematice
pentru funcţia obiectiv şi funcţia de constrângere
 Determinarea sortimentului optim de producţie
Aplicaţie 1:
Compania ABC produce cleşti şi foarfeci (producţie mixtă). Procesul de producţie
coincide în proporţie de 99%. Fiecare proces necesită un număr sigur (cunoscut) de ore
de muncă şi efort.

Pentru producţia fiecărui cleşte se consumă câte 2 ore, respectiv 3 ore pentru
foarfeci la atelierul de prelucrări mecanice şi 1 ore la atelierul de prelucrări prin călire
pentru fiecare cleşte, respectiv 4 ore pentru fiecare foarfecă.

Atelierul de prelucrări mecanice (APM) are un fond disponibil de timp de 150ore,

pe când atelierul de prelucrări prin călire(APC) are un fond de timp de 100ore.

Profitabilitatea pentru fiecare cleşte este de 20£, respectiv 18£ pentru fiecare
foarfecă.
 Determinarea sortimentului optim de producţie
Problema companiei ABC este determinarea celei mai bune combinaţii între numărul de
cleşti şi foarfece fabricat pentru a obţine maxim de profit.
FORMULAREA PROBLEMEI DE PL
Pas 1. Sumarizare a datelor problemei într-un tabel:

Ore disponibile
atelier cleşti foarfeci lunar
APM 2 3 150
APC 1 4 100
Profit /buc. 20 18
 Determinarea sortimentului optim de producţie
Pas 2. Identificarea obiectivului şi a constrângerilor:

- Maximizarea profitului
- Constrângerea 1 = APM poate fi folosit doar 150ore/lună
- Constrângerea 2 = APC poate fi folosit doar 100ore/lună

Pas 3. Definirea variabilelor decizionale:

X1 = număr de patenţi posibil de produs/lună

X2 = număr de foarfeci posibil de produs/lună

Pas 4. Crearea funcţiei obiectiv a programării liniare:

Max. profit = Z = Max( 20£* X1 + 18£* X2)
 Determinarea sortimentului optim de producţie

Pas 5. Dezvoltarea relaţiei matematice ce descrie cele 2 constrângeri:

Timpul utilizat în APM =

2ore/patent x nr. de patenţi produs + 3ore/foarfecă x nr. de foarfeci produs

- Prima constrângere reprezintă:

timpul utilizat în APM ≤ disponibilitate APM

2* X1 + 3* X2 ≤ 150 ore/lună
- A doua constrângere reprezintă:

timpul utilizat în APC ≤ disponibilitate APC

1* X1 + 4* X2 ≤ 100 ore/lună
Se adaugă condiţia de pozivitate
 Determinarea sortimentului optim de producţie

REZOLVAREA GRAFICĂ A PROBLEMEI DE PL

Disponibilitatea APM este prima 100

constrângere: 80

2* X1 + 3* X2 ≤ 150 ore/lună 60
(0, 50)
X1 = 0 40
Nr. de foarfeci

X2 = 50
20
(75,0)
0
0 40 60 80 100
Nr. de patenţi
 Determinarea sortimentului optim de producţie

REZOLVAREA GRAFICĂ A PROBLEMEI DE PL

Disponibilitatea APC este a doua 100

constrângere: 80

1* X1 + 4* X2 ≤ 100 ore/lună 60

X1 = 0 40
Nr. de foarfeci

(0, 25)
X2 = 25
20
(100,0)
0
0 40 60 80 100
Nr. de patenţi
 Determinarea sortimentului optim de producţie

REZOLVAREA GRAFICĂ A PROBLEMEI DE PL

Disponibilitatea APM se suprapune 100

90
peste disp. APC 80
Spaţiul comun răspunde ambelor 70
60
constrângeri: 50
40
Nr. de foarfece

Rezolvând sistemul de ecuaţii se

30
identifică punctul extrem: 20
10
X1 = 60 buc 0
0 40 60 80 100
X2 = 10 buc Nr. de patenţi
 Determinarea sortimentului optim de producţie

OPTIMUL PROBLEMEI DE PL

Soluția optimă:
100
Sortimentul optim de producție care 90
80
generează maximizarea profitului 70
constă în 60
50
fabricarea: 40
Nr. de foarfece

a 60 buc din sortimentul patenţi 30

20
şi a 10 buc din sortimentul foarfece 10
20*60+18*10= 1380 £ 0
0 40 60 80 100
Nr. de patenţi
 Determinarea sortimentului optim de producţie
Aplicaţie 2:
Un producător din industria de electronice fabrică două modele de televizoare, clasa
energetică A+ şi A. În urma analizei documentelor financiare a reieşit că profitul unitar
pentru modelul din clasa A+ este de 300£, iar pentru modelul din clasa A este de 250 £.
Analiza procesului de producție evidențiază că la secția de asamblare fondul de timp
disponibil zilnic este de numai 40 ore de muncă, iar utilajele nu pot funcționa decât 45 ore
pe zi. În plus, canalul de distribuție a modelelor în piață nu poate absorbi mai mult de 12
bucăți de televizoare clasa A+ pe zi.
Producătorul cunoaște că fabricarea unui model de televizor din clasa A+ necesită 2 ore de
muncă, iar pentru modelul clasa A este necesară 1 oră de muncă. Pentru modelul din clasa
A+ utilajele trebuie să funcționeze 1 oră, iar pentru modelul din clasa A sunt necesare 3
ore.
Producătorul de televizoare doreşte să afle sortimentul optim de producție astfel încât să-şi
maximizeze profitul.
 Determinarea sortimentului optim de producţie
FORMULAREA PROBLEMEI DE PL
Producătorul de televizoare doreşte să afle sortimentul optim de producție astfel încât să-
şi maximizeze profitul.

Pas 1. Sumarizarea datelor problemei într-un tabel:

Fond disponibil
Secţie TV A+ TV A
zilnic
Ore forţă muncă 2 1 40
Ore funcţionare utilaje 1 3 45
Profit /buc. £ 300 250
Canal distribuţie 12
 Determinarea sortimentului optim de producţie
Pas 2. Identificarea obiectivului şi a constrângerilor:
- Maximizarea profitului
- Constrângerea 1 = fond forţa de muncă max. 40ore/zi
- Constrângerea 2 = fond timp funcţionare utilaje max. 45ore/zi
- Constrângerea 3 = capacitate absorbție A+ max. 12 buc/zi

Pas 3. Definirea variabilelor decizionale:

X1 = număr de TV A+ posibil de produs/zi

X2 = număr de TV A posibil de produs/zi

Pas 4. Crearea funcţiei obiectiv a programării liniare:

Max. profit = Z = Max( 300£* X1 + 250£* X2)
 Determinarea sortimentului optim de producţie
Pas 5. Dezvoltarea relaţiei matematice ce descrie cele 3 constrângeri:

- Prima constrângere reprezintă:

fond forţa de muncă ≤ disponibilitate 40ore/zi

2* X1 + 1* X2 ≤ 40 ore/zi
- A doua constrângere reprezintă:
fond timp funcţionare utilaje ≤ disponibilitate 45ore/zi

1* X1 + 3* X2 ≤ 45 ore/zi
- A treia constrângere reprezintă:
capacitate absorbție A+ ≤ disponibilitate12 buc/zi
X1 ≤ 12 buc/zi
 Determinarea sortimentului optim de producţie

REZOLVAREA GRAFICĂ A PROBLEMEI DE PL

80

70

60
Prima constrângere reprezintă:
50
fond forţa de muncă ≤ disponibilitate
40ore/zi 40
(0, 40)
30
2* X1 + 1* X2 ≤ 40 ore/zi
20
X1 = 0
10
X2 = 40 (20,0)
0
X2

0 10 20 30 40 50
X1
 Determinarea sortimentului optim de producţie

REZOLVAREA GRAFICĂ A PROBLEMEI DE PL

80
70
A doua constrângere reprezintă fond
60
timp funcţionare utilaje ≤
50
disponibilitate 45ore/zi
40
1* X1 + 3* X2 ≤ 45 ore/zi 30
X1 = 0 20 (0, 15)

X2 = 15 10
(45,0)
0
0 10 20 30 40 50
X2

X1
 Determinarea sortimentului optim de producţie

REZOLVAREA GRAFICĂ A PROBLEMEI DE PL

80
A treia constrângere reprezintă:
70
capacitate absorbție A+ ≤
60
disponibilitate12 buc/zi 50
X1 ≤ 12 buc/zi 40
30
20
10
(12,0)
0
0 10 20 30 40 50
X2

X1
 Determinarea sortimentului optim de producţie
REZOLVAREA GRAFICĂ A PROBLEMEI DE PL
80

Prin suprapunerea reprezentării grafice 70

a celor 3 constrângeri obţinem: 60

X1 = 12
Spaţiul comun ce răspunde 50
constrângerilor:
40
Rezolvând sistemul de ecuaţii se

2*
X1
30
identifică punctul extrem

+1
*X
X1 = 12 20

2
=4
0
10 1* X
1* X1 + 3* X2 = 45 1 + 3*
X2 =4
5
0
X2

X1= 12, X2 = 11
0 10 20 30 40 50
X
 Determinarea sortimentului optim de producţie
OPTIMUL PROBLEMEI DE PL
80

Soluția optimă: 70

60
Sortimentul optim de producție care X1 = 12
generează maximizarea profitului 50

constă în 40

2*
fabricarea

X1
30

+1
X1 = 12 televizoare clasa energetică A+

*X
20

2
=4
X2 = 11 buc Ttelevizoare

0
10 1* X
+ 3*
clasa energetică A. 1
X2 =4
5
0
X1

12*300+11*250= 6350 £ 0 10 20 30 40 50
X
 Determinarea sortimentului optim de producţie
PROBLEME DE PL

3. Într-o secție de bază se prelucrează două tipuri de piese din același material.
Cantitățile ce trebuie prelucrate lunar, conform contractelor, sunt cel puțin 200, respectiv
100 buc.
Profitul lunar total planificat este de 12K£, iar profitul unitar este de 10, respectiv 20
£/buc. Să se determine cantitățile de piese ce trebuie prelucrate astfel încât consumul total
de metal să fie minim dacă masa pieselor este de 150, respectiv 250 kg/buc.

4. Un utilaj care prelucrează două tipuri de piese poate funcționa 4800 ore/an. Consumul
unitar de timp este de 16, respectiv 20 ore/buc. Posibilitățile de vânzare ale pieselor sunt
limitate la 200, respectiv 300 buc/an. Să se determine cantitățile de piese ce trebuie
prelucrate astfel încât volumul anual de producție să fie maxim.