Embriogeneză

• Placa neurală: axial, din

ectoderm (epiblast)
• Ziua a 24-a: şanţul neural
• Marginile şanţului neural
fuzionează
 Tub neural
 Creste neurale
• Tubul neural: formează
componentele SNC
• Crestele neurale
 Elementele SNP
 Medulosuprarenala
 Melanocitele
 Componente celulare
• Neuronii
 Unităţile morfofuncţionale ale ţesutului nervos
 Recepţionează stimuli, stochiază şi procesează informaţia
 Generează şi conduc impulsul nervos
 Transmit impulsul prin sinapse
• Celulele de susţinere (Neuroglia)
 Celule gliale sau nevroglii în SNC
 Celule Schwann şi satelite în SNP şi SNV
 Suport fizic şi izolare electrică pentru neuroni
 Asigură schimburile metabolice
 Nu generează, nu conduc, ci doar modulează impulsul
nervos
 Corpul celular al neuronului
(pericarionul)

• Centrul trofic al celulei

• Nucleu central, rotund, eucromatic
(“veziculos”), cu nucleol
proeminent
• Corpii Nissl: agregate de reticul
endoplasmic rugos
 Se colorează cu reactivi
tiazidici
 Microscopie electronică
• Organite de tip general: complex
Golgi, mitocondrii, ribozomi liberi,
lizozomi
• Citoschelet: neurofilamente şi
neurotubuli
 Neurofilamentele agregă şi
formează neurofibrilele
Ramificaţia dendritică
a neuronului Purkinje
 Axonul
• Conduce impulsul la alt neuron sau celulă efectoare
• Fiecare neuron: un singur axon
• Lungimea axonului
 Lung, peste 1 m (neuroni Golgi tip I)
 Scurt, la interneuroni (Golgi tip II)
• Ramură recurentă lîngă corpul celular
• Con de emergenţă: lipsit de organite
• Segment iniţial: între con şi porţiunea mielinizată,
generează potenţial de acţiune
• Segment de conducere: mielinizat
• Porţiune efectoare: terminală, cu ramificaţii şi butoni
terminali
 Sistemul de transport axonal
 Transportul de substanţe prin axon
 Direcţie
 Anterograd: de la corpul celular la terminaţiunile axonale
 Retrograd: de la terminaţiunle axonale la corpul celular (resturi de
organite, mediatori în exces, toxine bacteriene, virusuri)
 Viteză
 Lent: 0.2-4 mm/zi, doar variantă anterogradă
 Rapid: 20-400 mm/zi, bidirecţional
 Mecanism: neurotubuli şi neurofilamente, proteinele
 dineina şi kinezina
 NEUROGLIA (generalităţi)
• Nu generează potenţial de acţiune şi nu participă la
realizarea sunapsei
• Pot endocita şi inactiva unii neuromediatori (GABA,
acetilcolina)
• De 10 ori mai numeroase decît neuronii
• Preparate colorate cu metode uzuale: se observă doar
nucleii
• Histochimic: impregnări argentice Cajal şi Hortega
• Imunohistochimic: proteina glială fibrilară acidă
(GFAP, markerul generic al celulelor gliale)
 Astrocitele
• Cele mai mari, prezente în substanţa cenuşie şi albă
• Transportă metaboliţi şi cataboliţi
• Reglează concentraţia în electroliţi
• Acoperă segmentul iniţial (nemielinizat) al axonului,
nodurile Ranvier şi sinapsele
• Pot prelua şi inactiva neurmediatorii în exces
• Prelungiri citoplasmatice ramificate, interpuse între
vasele sanguine şi neuroni: element al barierei
hemato-encefalice
• Porţiunea terminală a ramificaţiilor aplicate pe
peretele vascular: dilatată – pedicele
• Tipuri: protoplasmatice şi fibroase
 Astrocite
Impregnare
Bielschowsky
 Oligodendrocitele
• 75% dintre celulele gliale
• Formarea tecilor fibrelor,
sinteză de mielină în SNC
• Celule mici, cu prelungiri
puţine (“butonate”)
• Un oligodendrocit: mielina
pentru mai multe fibre
• Nucleul: situat la distanţă
de axonul pe care îl
mielinizează

Oligodendrocite, impregnare Gomori

 EPENDIMOCITELE
• Tapetează ventriculele
creerului, canalul central
al măduvei spinării şi
acoperă plexurile coroide
• Celule epiteliale
diferenţiate secretor
• Microvili la polul apical
• Cuboidale la ventriculi şi
columnare la canal spinal
 Microglia
• Cea mai mică celulă dintre glii
• Rare la normal
• Numeroase în leziunile SNC
(traumatisme, infarct cerebral,
tumori, infecţii)
• Aparţine sistemului
mononuclear-macrofagic,
origine în măduva hematogenă
• Citoplasmă: lizozomi,
incluziuni, vezicule
• Tipuri: amoeboidală (în leziuni
cerebrale), ramificată (de
repaus)
Fibră nervoasă amielinică de tip cablu
(schemă şi microscopie electronică)
Fibre nervoase mielinice
 Mielina
• Biochimic: lipide 75%, proteine 25%
• Slab bazofilă, sudanofilă, osmiofilă
• Formată prin depuneri între suprafeţele interne ale
plasmalemei lemocitului sau oligodendrocitului
• ME: lamele paralele concentrice – linii interperiodice
• Izolant electric biologic
• Permite transmiterea saltatorie a impulsului
• Mielinizarea: adaptare evoluţionistă, permite creşterea
velocităţii de conducere fără creşterea axonului în
diametru
 Microscopie electronică

Dispoziţia concentrică
a lamelelor de mielină
în jurul axonului
 Mielinizarea
• Teaca de mielină: straturi concentrice ale
membranei celulei Schwann
• Celula Schwann se răsuceşte în jurul axonului
• Mielinizarea
Şanţ în citoplasma celulei Schwann
Fuziunea şanţului: mezaxonul intern
Ultimul strat extern de mielină: mezaxon
extern
• Nucleul celulei Schwann
• Fibrele nervoase amielinice: mai mulţi axoni
incluşi în citoplasma aceleiaşi celule Schwann
 Spaţiu periaxonal
Axon
Mezaxon intern

Citoplasma
c. Schwann
 Răspunsul neuronilor la
leziune
• Leziunea fibrei nervoase
 Întreruperea transportului axonal
 Sistarea transmiterii impulsului nervos
 Consecinţe asupra corpului neuronal şi
prelungirilor
• Vindecarea
 Formarea de cicatrice
 SNP: celulele Schwann şi ţesutul conjunctiv
 SNC: proliferare glială (limitează regenerarea)
 Cicatrice mică: posibilă apoziţia chirurgicală
 Consecinţele leziunii
• Axonul distal de leziune degenerează (fragmentarea
tecii de mielină, endocitată de celule Schwann)
• Degenerarea a 2-3 segmente internodale proximale
(retrograd)
• Corpul celular al neuronului: nucleu excentric,
tumefiere citoplasmatică, cromatoliză
• Cromatoliza: debut după 1-2 zile, maximă la 1-2
săptămîni
• Lezarea unor fragmente mari de axon: degenerarea
neuronului motor, fără propagare la neuronii vecini
• Unitatea motorie se atrofiază
 Regenerarea fibrei
nervoase
• După două săptămîni de la leziune:
cromatogeneză
• Reîncepe transportul axonal
• Creşte extremitatea proximală (restantă) a
axonului, cu viteza de 3 mm/zi
• Ghidul: celulele Schwann, care se divid activ
• Axonul nou format este mielinizat
• Interpoziţia de ţesut cicatricial: neurinom de
amputaţie
• Dacă nu se stabileşte contact funcţional:
neuronul degenerează, unitatea motorie devine
atrofică
 Receptorii
• Structuri specializate în recepţionarea stimulilor
• Localizare: limita distală a dendritelor neuronilor
senzitivi
• Tipuri
Exteroreceptori: reacţionează la stimuli din
mediul extern (sunet, lumină, temperatură, tactili)
Interoreceptori: reacţionează la stimuli din mediul
intern (stare de plenitudine a organelor cavitare)
Proprioreceptori: postura, tonus muscular (fusul
neuromuscular), gradarea mişcărilor
• Cel mai simplu receptor: terminaţia nervoasă liberă
• Terminaţii încapsulate: Vater-Pacini, Meissner,
Ruffini, Krause
 Sinapsa
• Structură specializată în transmiterea impulsului nervos
de la un neuron la altul sau la o celulă efectoare
• Tipuri: axodendritice, axosomatice, dendrodendritice,
axoaxonale
• Componente
Presinaptică: buton terminal, vezicule cu
neuromediatori
Fanta sinaptică
Postsinaptică: membrana următorului neuron, cu
receptori pentru neuromediator
• Transmisia sinaptică
• Generarea impulsului în neuronul postsinaptic: suma
impulsurilor excitatorii - inhibitorii
 Neuromediatori
• SNP: acetilcolina, norepinefrina
• SNC: GABA, glicina, acid glutamic, dopamina,
serotonina
• Rol mediator: VIP, colecistokinină, neurotensină
• 60% sinapse ale SNC: neuropeptide
• Mediatori în exces: recaptaţi, degradaţi sau
reutilizaţi
• Sinaptogeneza
Contact funcţional viabil
Recunoaşterea neuronală
Numărul şi natura sinapselor se modifică toată
viaţa (plasticitate)
Scheme de arcuri reflexe
Nerv periferic
 Învelişurile conjunctive ale
nervului periferic
• Endonerv: ţesut conjunctiv subţire de tip lax,
asociat fibrelor nervoase individuale;
precursorii colagenului sunt sintetizaţi în mare
parte de celulele Schwann; slab vascularizat
• Perinerv: înconjoară fascicule nervoase, ţesut
conjunctiv de tip lamelar, celularitate de tip
miofibroblastic; rol de barieră semipermeabilă
• Epinerv: ţesut conjunctiv dens (cu sau fără
adipocite), înconjură toate fasciculele unui nerv
periferic; conţine vasele sanguine mari ale
nervului
 Ganglionii nervoşi senzitivi
• Ataşaţi rădăcinilor dorsale ale
măduvei spinării
• Ataşaţi nervilor cranieni
• Capsulă conjunctivă
• Neuroni unipolari CN
(pseudounipolari)
• Corpul neuronal: periferic,
înconjurat de celule satelite
• Prelungirile: concentrate axial
• La distanţă de corpul celular:
ramificarea prelungirii (ramură
centrală şi periferică)
• Ramura periferică: rol de
dendrită F
• Ramura centrală: rol de axon
 Celulele satelite
(gliocite ganglionare, celule mantiinice)
• Celule de susţinere de la
nivelul ganglionilor nervoşi
• Similare celulelor Schwann,
dar nu produc mielină
• Dispuse pe un singur strat
(continuu) în jurul neuronilor
unipolari
• Cuboidale sau aplatizate
• Strat discontinuu în jurul
neuronilor multipolari din
ganglionii autonomi
 Măduva spinării
• Substanţă albă: periferic
• Substanţă cenuşie: central
(“H”, fluture)
• În centru: canalul central
al măduvei spinării,
tapetat cu celule
ependimare
• Coarne anterioare
(motori), posterioare şi
intermedio-laterale
(interneuroni)
• Neuroni radiculari, interni
şi fasciculari
 Cerebelul
• Substanţă albă central,
conţine nucleii cerebeloşi
• Nucleii cerebeloşi primesc
colaterale de la fibrele
aferente şi eferente
• Substanţă cenuşie periferic,
organizată în trei straturi
 Molecular: extern
 Ganglionar:mijlociu, corpul
neuronilor Purkinje
 Granular: intern
 Componentele scoarţei cerebelului

• Celule • Fibre
 Neuroni Purkinje  Aferente: aduc impulsuri
 Neuroni granulari la scoarţa cerebelului
• Agăţătoare
 Neuroni Golgi tip II
• Muşchioase
 Neuroni stelaţi
 Eferente: conduc
 Neuroni “în coşuleţ”
impulsul nervos care
 Celule gliale modulează echilibrul
• Axonii neuronilor
Purkinje
Componentele straturilor cerebelului
• Molecular
 Dendritele neuronilor Purkinje
 Fibrele aferente agăţătoare
 Axonii ramificaţi în T ai neuronilor granulari
 Prelungirile gliilor Bergmann (gliocite cu nucleu
întunecat, gliocite de susţinere a fibrelor T)
 Astrocite
• Stratul neuronilor Purkinje
 Corpul neuronilor Purkinje
 Celule gliale (corpul gliilor Bergmann)
• Granular
 Corpul neuronilor granulari
 Dendritele neuronilor granulari
 Neuroni stelaţi cu axon lung şi cu axon scurt
 Fibrele aferente muşchiose
 Segmentul iniţial al axonilor neuronilor Purkinje
 Schema
reţelei
neuronale din
cortexul
cerebelar
 Emisferele mari ale
creierului
• Substanţă albă situată central
• Substanţă cenuşie situată periferic (cortexul cerebral)
• Componentele cortexului cerebral:
 Corpul celular al marilor neuroni piramidali
 Neuroni piramidali mici, mijlocii şi stelaţi
 Celule gliale şi capilare sanguine
• Organizare arhitecturală
 Laminară: neuroni dispuşi pe şase straturi
 Modulară: coloane verticale de neuroni care aparţin
celor şase straturi
 Creierul uman: 4 milioane de module (elaborarea
unui număr infinit de scheme temporo-spaţiale)
 Organizarea laminară
a scoarţei cerebrale
• I – molecular (plexiform): neuroni rari, mici (neuroni
Cajal), fibre amielinice paralele cu suprafaţa
• II – granular extern: neuroni piramidali mici şi
stelaţi
• III – piramidal extern: neuroni piramidali de
dimensiuni mijlocii
• IV – granular intern: numeroşi neuroni stelaţi de
dimensiuni mici
• V – piramidal intern: marii neuroni motori
piramidali
• VI – polimorf: neuroni mari de diferite forme
• Interneuroni: în toate straturile, rol excitator şi inhibitor
 1
Straturile scoarţei
cerebrale 2

1 – molecular
5
2 – granular extern
3 – piramidal extern
4 – granular intern 6
5 – piramidal intern
6 - polimorf Citoarhitectonica
Mielo-
arhitectonica
Cortex cerebral
Pia mater

S. molecular

S. granular extern

S. piramidal extern

S. granular intern

S. ganglionar
S.neuronilor poli-
morfi
Substanţa albă
Neuroni piramidali în scoarţa cerebrală
 frontal parietal

Variaţii
anatomice
Schema
structurii
modulare a
scoarţei
cerebrale
 Bariera hemato-
encefalică
• Celule endoteliale
 Joncţiuni strînse
 Suprapuneri
 Vezicule puţine sau absente
• Membrana bazală a
endoteliului
• Expansiunile dilatate ale
astrocitelor
• Cea mai selectivă barieră a
organismului
• Lipseşte la neurohipofiză,
substanţa neagră şi locus
ceruleus