Curs 2.

Cultura și societatea

Conf. univ. dr. Valeriu Frunzaru

 Definiții ale culturii

Edward B. Tylor (1871, vol I, 1)

• ”Culture or civilisation, taken in its wide

ethnographic sense, is that complex whole which
includes knowledge, belief, art, morals, law, custom,
and any other capabilities and habits acquired by
man as a member of society”
 Definiții ale culturii

Alfred Kroeber și Clyde Kluckhohn (1952, 283-4)

• ”a set of attributes and products of human societies,

and therewith of mankind, which are extrasomatic
and transmissible by mechanisms other than
biological heredity, and are as essentially lacking in
subhuman species as they are characteristic of the
human species as it is aggregated in its societies.”

• 163 de definiții ale culturii: descriptive, istorice,

normative, psihologice, genetice, structurale
 Definiții ale culturii

Ralph Linton (1945, 72)

• ”O cultură este configurația comportamentelor

învățate și a rezultatelor lor, ale căror elemente
componente sunt împărtășite și transmise de
către membrii unei societăți date.”
 Definiții ale culturii

Ralph Linton (1945, 54)

• ”Între mediul natural și individ se interpune

întotdeauna un mediu uman, care este infinit mai
semnificativ. Acest mediu uman constă într-un grup de
indivizi organizat, cu alte cuvine o societate, și într-un
mod anume de a trăi, caracteristic acestui grup, adică o
cultură. Tocmai interacțiunea individului cu societatea
și cultura determină formarea majorității modelelor
sale de comportament și chiar a răspunsurilor sale
afective cele mai profunde” (54)
 Definiții ale culturii
• există o cultură materială (vase de argilă,
computere, automobile etc.) și o cultură
nonmaterială (valori, credințe, simboluri, normele,
obiceiuri, instituții etc.)

• nu există oameni fără cultură

• cultura nu se restrânge la artă și literatură

• cultura este împărtășită de membrii societății

• se transmite prin socializare sau educație

 Relația dintre cultură și societate
• relația dintre cultură și societate este una de interdependență

• model cultural = substrat afectiv și ideologic specific unei

societăți – diferențiază o societate de alta (Ruth Benedict,
Patterns of Culture, vezi Schifirneț, 2002, 165)

• personalitate de bază = elemente comune ale personalității

care formează o configurație bine integrată (Linton, 1952, 155)

• personalitate de status = configurații suplimentare de

răspunsuri, în funcție de anumite grupuri socialmente
delimitate înăuntrul societății (Linton, 1952 ,156)

personalitatea = ”o configurație de răspunsuri pe care individul și

le-a elaborat ca rezultat al propriei sale experiențe” (Linton,
1952, 158)
 Relația dintre cultură și societate
• Subcultura = este o cultură asociată unui grup dintr-o
societate (poate fi întâlnită și în cadrul unei organizații – un
departament poate avea elemente culturale distincte de
cultura organizației)

• Există subculturi etnice, religioase, de vârstă, ocupaționale,

teritoriale etc. (Schifirneț, 2002, 175)

• Este o expresie a diversității culturale din interiorul unei

societăți

• ”…subcultura trebuie pusă în strânsă legătură cu

schimbarea socială”(Schifirneț, 2002, 177)
 Relația dintre cultură și societate

• Contracultura = ”O contracultură (numită și cultură

alternativă) este o subcultură care respinge sau se opune
unor elemente semnificative ale culturii dominante din care
face parte” (A. Johnson, 2000, 90)

• Ex. mișcarea tinerilor din anii 1960 împotriva materialismului

și războiului – mișcarea hippy

Scott McKenzie - San Francisco (Be Sure to Wear Some Flowers

in Your Hair)
All across the nation such a strange vibration
People in motion
There's a whole generation with a new explanation
People in motion people in motion
 Relația dintre cultură și societate

• Etnocentrism = judecarea ideilor și practicilor unei

culturi din unghiul propriei culturi

• Xenocentrism = ”preferința față de ceea ce este

străin, că produsele, normele, ideile propriului grup
sunt inferioare celor ale altor grupuri” (I. Mihăilescu,
2003, 77)
 Relația dintre cultură și societate
• Relativism cultural = ”perspectivă care consideră că
funcția și semnificația unei trăsături culturale este
relativă în raport cu contextul cultural și poate fi
apreciată într-un sens sau în altul, numai prin referire la
cultura în care funcționează” (I. Mihăilescu, 2003, 77)

Ex. cum putem privi canibalismul:

• ”nu este un «comportament natural» al unor popoare
primitive, ci un comportament cultural întemeiat pe o
viziune religioasă a vieții” (M. Eliade, 80)
• ”a mânca inima sau ficatul uni animal sau a unui om
pentru ați însuși puterea și vigoarea lui nu este religie,
ci știință” (R. Otto, 163)
 Relația dintre cultură și societate
Relativism cultural

expresia „popoare primitive” nu se mai folosește, a fost folosită în

contextul europocentrismului

• ”bogăția de cuvinte abstracte nu este apanajul exclusiv al limbilor

civilizate” (Levi-Strauss, 1962/ 2011, 13)

Indigenii Hanunoo din Flipine disting 12 specii de șerpi, 60 de pești,

108 insecte, 60 moluște marine, 25 moluște terestre, 4 tipuri de
lipitori, în total 461 de tipuri zoologice recenzate (Levi-Strauss,
1962/ 2011, 13)

• Constante universale: locuința, hrana, comunicarea, limba, arta și

jocul, activitatea economică, religia, familia, educația (Schifirneț,
2002, 165)
 Relația dintre cultură și societate
Antropologia culturală americană și antropologia socială engleză:
(Deliège, 2007, p. 122, 173-174)

1. Culturalismul american: ”tentativa de a sesiza influența «culturii»

sau a « unei » culturi asupra personalității membrilor acestei culturi”
(Deliège, 2007, p. 122) – vezi Ralph Linton
-frontierele dintre culturi tind să fie opace
-Franz Boas (1858-1942) susține relativismul cultural

2. Funcționalismul britanic – vor considera societatea sau cultura ca

un organism viu. Vor să știe cum funcționează o instituție, care îi sunt
locul și rolul în ansamblul social, care sunt relațiile cu alte instituții
- observație participativă
 Componentele culturii
Normele = reguli de comportament. Încălcarea lor se
sancționează.

Funcții:
1. exprimă și promovează cerințe funcționale ale unui sistem
anume (ex. regulile dintr-o organizație)
2. expresie acțională a cunoștințelor acumulate (ex. normele de
redactare)
3. mod simplificat de decizie (normele dintr-o organizație permit
luarea unor decizii)
4. modalitate simplă de exercitare a controlului
5. crearea consensului și reducerea incertitudinii (C. Zamfir și L.
Vlăsceanu (coord.), 1993, 396)
 Componentele culturii

Valorile

”idei abstracte despre ceea ce este dezirabil, corect și

bine despre ceea ce trebuie să urmărească majoritatea
membrilor unei societăți” (I. Mihăilescu, 2003, 50)

”aprecierea pe care un subiect o arată față de un obiect

(lucru, idee, atribut, relație) după criteriul socialmente
împărtășit al satisfacerii unei nevoi sau ideal” (C.
Zamfir și L. Vlăsceanu (coord.), 1993, 661)
 Componentele culturii
Simbolurile

”semne arbitrare utilizate la nivel social pentru a desemna ceva (un

obiect, o acțiune, o atitudine etc.” (I. Mihăilescu, 2003, 44)
”orice obiect folosit pentru a reprezenta și altceva decât pe el însușii”
(A. Johnson, 2000, 311)
ex. steagul (pentru o țară sau un club de fotbal), fereastra (trecerea
către o altă lume), crucea (creștinism), chipul lui Che Guevara
(libertate, nonconformism, atitudine revoluționară)

• Tradiția
modalități comportamentale obișnuite și practicate de multă vreme de
un grup (de cel puțin trei generații)
 Componentele culturii
Limba (Schifirneț, 2002, 167)

”un sistem alcătuit din modele de sunete-cuvinte și propoziții,

cu înțelesuri specifice”
”limba este definitorie pentru orice popor și reprezintă unul
din elementele fundamentale de diferențiere a grupurilor”

Arabi – 6000 expresii pentru cămile

Un popor filipinez – 92 de varietăți de orez
Dicționarul de sinonime român – aproape 100 de nuanțe ale
cuvântului ”necaz”
 Componentele culturii

Cultura populară

”Cultura populară concentrează datul etnic și-l redă în

obiceiuri, tradiții și mentalități” (Schifirneț, 2002,
174)

• Apare ca expresie a identității unui grup sau unei

societăți

• Interferează cu noțiunile de cultură orală, cultură vie,

cultură cotidiană, identitate culturală
 Relația dintre cultură și societate

Multiculturalitatea
Raporturi bipolare: cultură națională – cultură
universală, cultură rurală – cultură urbană,
cultură tradițională – cultură modernă, cultură
generală – cultură profesională etc. (Schifirneț,
2002, 179)

Educația multiculturală – cunoașterea propriei

culturi și a apartenenței etnice, dar o slabă
comunicare între grupuri. Soluția:
interculturalitatea
 Relația dintre cultură și societate

Charlie Chaplin: Modern times – ”Un film despre

industrie, despre inițiativa individuală –
despre umanitatea în căutarea fericirii”
 Relația dintre cultură și societate

• Ray, Paul H. şi Anderson, Sherry Ruth. (2000). Cultural

Creatives. How 50 Million People Are Changing the World.
New York: Three Rivers Press.
• folosesc expresia „cultură creativă” (cultural creative)
pentru a denumi un nou tip de subcultură, care reprezintă
o alternativă la culturile tradiţională şi modernă

• Cultural creatives sunt mai interesați de întoarcerea la

comunitate, împotriva violenței la adresa femeilor și
copiilor, sunt xenofili, văd natura ca sacră, cred că relațiile
interumane sunt importante, sunt altruiști, idealiști, cred în
mistere religioase, activiști, interesați de actualizarea
sinelui, nu sunt cinici cu privire la politică (p. 29)
 Relația dintre cultură și societate

• „simplitate voluntară” (voluntary simplicity) care se

referă la faptul că unii oameni cu nivel de bunăstare
ridicat şi chiar celebrii adoptă un stil de viaţă simplu
(inclusiv vestimentar) (Etzioni, 2001/2002, 69-98).

• ”se referă la felul în care oamenii aleg – de bună voie,

nu constrânși de sărăcie, de programele de austeritate
ale guvernului sau de închisoare, să-și limiteze
cheltuielile de bunuri de consum și servicii și să cultive
surse nematerialiste de satisfacție și sens al vieții”
(Etzioni, 2001/2002, 70)
 Cultura și globalizarea

• Globalizarea – ”răspândirea mondială a unor practici, extinderea

relațiilor dincolo de limitele continentelor, organizarea vieții
sociale la scară globală și sporirea unei conștiințe globale
comunie” (Ritzer, 2010, 19)

Trei abordări (Ritzer, 2010, 26-32):

1. diferențialismul cultural (vezi Huntington)
2. convergența culturală - ”imperialismul cultural”, occidentalizarea,
americanizarea, ”mcdonalizarea” sau ”cultura mondială”
3. hibridarea culturală – glocalizarea
 Cultura și globalizarea (Ritzer, 2010, 39)
Teoria glocalizării (glocalization) Teoria grobalizării (growbalization)
Lumea devine tot mai pluralistă Lumea devine tot mai uniformă

Indivizii și grupurile locale au o mare Indivizii și grupurile locale au o slabă

capacitate de adaptare, de inovare și de
manevră
Procesele sociale și relaționale sunt
contingente. Glocalizarea provoacă o gamă
întreagă de reacții
Bunurile și media nu sunt restrictive. Ele
oferă material care va fi folosit în creația
individuală și de grup
Concepte centrale: hibridarea, creolizarea și Concepte centrale: americanizarea,
eterogenizarea
capacitate de adaptare, de inovare și de
manevră
Procesele sociale sunt în mare măsură
unidirecționale și deterministe
Bunurile și media sunt în mare măsură
restrictive
mcdonalizarea
 Bibliografie

• Deliège, Robert. (2007). O istorie a antropologiei. București:

Editura Cartier.
• Eliade, Mircea. [1957](2005). Sacru şi profanul. Bucureşti:
Humanitas.
• Etzioni, Amitai. [2001](2002). Societatea monocromă. Iaşi: Editura
Polirom.
• Johnson, Allan G. [1995](2000). Dicționarul Blackwell de sociologie.
Bucureșt: Editura Humanitas.
• Kroeber, Alfred și Kluckhohn, Clyde . (1952). Culture. A Critical
Review of Concepts and Definitions. New York: Vintage Books.
• Linton, Raph. [1945](1968.)Fundamentul cultural al personalității.
București: Editura Științifică.
• Otto, Rudolf. [1923](2005). Sacrul. București: Editura Humanitas.
 Bibliografie
• Mihăilescu, Ioan. (2003). Sociologie generală. Concepte
fundamentale și studii de caz. Iași: Editura Polirom. (Cap. 3)
• Ray, Paul H. şi Anderson, Sherry Ruth. (2000). Cultural Creatives.
How 50 Million People Are Changing the World. New York: Three
Rivers Press.
• Ritzer, George. (2010). Globalizarea nimicului. Cultura consumului și
paradoxurile abundenței. București: Editura Humanitas.
• Schifirneţ, Constantin. [2002](2004). Sociologie. Bucureşti: Editura
comunicare.ro
• Tylor, Edward B. [1871](1903). Primitive Culture. Researches into the
Development of Mythology, Philosophy, Religion, Language, Art,
and Culture. London: John Murray.
• Zamfir, Cătălin și Vlăsceanu, Lazăr. (1993). Dicționar de sociologie.
București: Editura Babel.