Sunteți pe pagina 1din 14

State Multinaţionale

Imperiul Austro-Ungar
(1867-1918)

https://www.wikiwand.com/ro/Steaguri_%C8%99i_steme_ale_regatelor_%C8%99i_%C8%9B%C4%83rilor_Austro-Ungariei
Cauzele creării Imperiului Austro-Ungar

• Eşecul neoliberalismului promovat de Franz


Iosef între 1860-1867
• înfrângerile suferite de Austria în 1859 în
conflictul cu Piemontul şi , mai ales, în
războiul cu Prusiei (1866)
• crearea de către Prusia a Confederaţiei
Confederaţia Germnă de Nord
Germane de Nord, din care Austria nu făcea 1866-1871
parte
• intensificarea luptei de emancipare
naţională a popoarelor din Imperiu
Urmare:
•1867- constituireaImperiului Austro-Ungar
• Stat atipic istoriei moderne, realizat prin
compromisul politic dintre monarhia Stema Confederaţiei

habsburgică şi regatul maghiar


Consituirea Imperiului Austro-Ungar

●Prin Compromisul (Ausgleich) din 1867 s-a creart Imperiul Austro-


Ungar stat confederat, condus de Franz Joseph I care deţinea titlurile
de Impărat al Austriei (1848-1916) şi Rege Apostolic al Ungariei
(1867-1916 )

●Dubla Monarhie (sauMonarhia Dunăreană) era formată din două


entităţi statale diferite, Austria (Cisleithania) şi Ungaria
(Transleithania) fiecare cu propriile sale instituţii politice).
Imperiul Habsburgic şi Austro-Ungar 1848-1918
Regimuri politice

1849-1860 1860-1867 1867-1918

↓ ↓ ↓
Neoabsolutism Neoliberalism Dualism austro-
-politică de -participarea la viaţa politică În Transilvania:
centralizare,germanizare, -recunoaşterea naţiunii române şi a maghiarizare forţată
catolicizare şi reprimare a religiei ortodoxe
manifestărilor revoluţionare -românii participau la Dieta de la Sibiu

1867-1914 1914-1918

↓ ↓
Ascensiunea naţionalismului  Război
şi
Tensiuni în relaţiile politice interbalcanice destrămare
Organizarea Imperiului.
Regimul politic dualist Austro-Ungar (1867-1918)

•Instituţii comune: Ministerele de război, finanţe şi afaceri externe


Unitatea ad-tivă era asigurată de un Consiliul Ministerial Comun.
•Instituţii separate: Parlament, Guvern, Constituţie
•popoare asuprite: sloveni, croaţi, cehi, polonezi, ruteni, români, sârbi
•Presa şi învăţământul sunt cenzurate
• Se duce o politică de germanizare/ maghiarizare forţată
•prin legea naţionalităţilor din 1868, Ungaria a stabilit că pe teritoriul ei exista o
singură naţiune, cea maghiară. Se duce o politică de maghiarizare forţată a
minorităţilor:
învăţământ în limba maghiară (limba minorităţilor era permisă doar în şcoli
confesionale), cenzura presei, vot cenzitar (asfel că doar nobilii şi burghezia
maghiară puteau accede la vot), minoritarii aveau o situaţie inferioară, nu puteau
participa la vot.
Consecinţe:
•creşterea nemulţumirii naţiunilor asuprite
•intensificarea luptei pentru drepturi
•Împotrivire faţă de politica de maghiarizare forţată
1892 Franz Ioseph emite coroana austriacă
Simboluri

Stema Transilvaniei 1659-1867

Identifică pe stema Austro-Ungariei însemnul heraldic al Transilvaniei .


Românii sunt reprezentaţi ?
PROVINCIILE IMPERIULUI

http://theo-phyl.blogspot.com/2011/06/imperiul-austro-ungar.html
Minorităţi naţionale din Imperiul Austro-
Ungar

Austria Ungaria
Populaţie totală: 16
Populaţie totală: 19 milioane
milioane
Germani :7 milioane
Maghiari: 6,5 milioane
Minorităţi: 12 milioane
Minorităţi: 9,5 milioane
polonezi, ucraineni, cehi,
italieni, români (bucovineni) români, slovaci, croaţi,
sloveni sârbi, germani,
Indicaţi teritoriile locuite de români aflate în componenţa Austro-Ungariei. Care este
raportul români şi celelalte etnii Transilvania ?
(http://historymaps.ro/?p=277)
Ce diferenţe observaţi între activitatea culturală şi politică românilor din celel două părţi
componente ale Imperiului ? Cum explicaţi acest fapt?

Austria Ungaria
1775- Bucovina este anexată la 1867 – Transilvania îşi pierde
Imperiul Habsburgic autonomia şi devine parte a Regatului
Ungariei
1849 – Bucovina devine ducat 1868-legea naţionalităţilor se recunoştea o
autonom condus direct de Viena singură naţiune, cea maghiară
1875-1907 – se infintează Universitatea
din Cernăuţi cu catedră de limbă română, 1881 are loc unificarea partidelor naţionale
societăţile culturale “Arboroasa” ale românilor provincie în Partidului
şi “Concordia” Naţional Român din Transilvania.
1907 – reprezentanţii Partidului Naţional Tactică poltică: pasivismul, dar după
1905 se trece la activism.
Român din Bucovina sunt aleşi în
Consiliul • Lupta pentru drepturi naţionale
Imperial (Parlamentul) de la Viena 1868 –Pronunciamentul de la Blaj
1892- Memorandum
1892 –1895 -Mişcarea Memorandistă
Lupta românilor pentru drepturi naţionale
Pronumciamentul de la Blaj
3/15mai 1868
• Pronunciamentul de la Blaj a fost declarația politică adoptată la împlinirea a 20 de
ani de la Adunarea de la Blaj. Pronunciamentul, inițiat de Ioan Rațiu și George
Barițiu, a fost prezentat la Blaj în timpul unei adunări populare, la care au participat
60.000 de țărani din Transilvania.
• Pronunciamentul s-a pronunțat pentru:
-autonomia Transilvaniei 
- pentru repunerea în vigoare a legilor adoptate de Dieta de la Sibiu în 1863: legea
privind egalitatea politică și confesională a națiunii române, precum și legea prin care
limba română a fost declarată limbă oficială înTransilvaniei, alături de limba maghiară
și germană.
- Pronunciamentul a solicitat redeschiderea Dietei Transilvaniei.
- Autorii Pronunciamentului au arătat că nu recunosc unirea Transilvaniei cu Ungaria,
şi, în consecință, nu recunosc nici dreptul Parlamentului de la Budapesta de a
adopta legi pentru Transilvania.
- Documentul a reafirmat refuzul recunoașterii instituțiilor maghiare.
(http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Pronunciamentul_de_la_Blaj)
Lupta românilor pentru drepturi naţionale
Memorandumul din1892
• Memorandumul este o petiţie semnată de liderii românilor din Transilvania şi adresată
în 1892 împăratului austro-ungar Franz Joseph.
• Acesta cuprindea principalele revendicări ale românilor transilvăneni, printre care se
număra recunoaşterea drepturilor politice şi confesionale.
• Memorandumul era semn de protest faţă politica de maghiarizare practicată de autorităţi
împotriva românilor din Ardeal şi faţă de persecuţiile la care erau supuşi aceştia
• Cuprinzând o analiză bine documentată a situaţiei economice, politice, sociale şi culturale
a românilor transilvăneni de la formarea dualismului austro-ungar în februarie 1867.
• A fost al treilea moment major de manifestare al ardelenilor faţă de tendinţele evidente de
deznaţionalizare promovate de autorităţile maghiare, după Supplex
LibellusValachorum (1791) şi Pronunciamentul de la Blaj din mai 1868.
• Memorandumul a marcat apogeul luptei de emancipare a românilor din Transilvania din
sec al XIX-lea, aducând problema românească în conştiinţa europeană

Semnatarii Memorandumului 
Rândul de sus (de la stânga la dreapta): Dionisie Roman, Patriciu Barbu,
D. O. Barcianu, Gherasim Domide, Teodor Mihali, Aurel Suciu, Mihaiu Veliciu, 
Rubin Patiţia
Rândul de jos (de la stânga la dreapta): Niculae Cristea, Iuliu Coroianu, 
Gh.Pop de Băseşti, I, Raţiu,Vasile Lucaciu, Dimitrie Comşa, Septimiu Albini

(http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Fi%C8%99ier:SemnatariiMemorandumului.jpg )
Proiectul de reorganizare al Imperiului
În 1906, Juristul imperial Aurel C.Popovici , propune reformarea Imperiului, în lucrarea:
“Stat şi naţiune. Statele Unite ale Austriei Mari”. El solicită:
• reorganizarea Imperiului intr-un stat federal după modelul S.U.A. (16 state cu o largă
autonomie) dar cu un guvern central.
•Limba oficială urma să fie germana ;
• Ungaria ar fi devenit unul dintre cele 16 state componente.

https://xn--tudorduic-transsylvanica-3xc.ro/istorie-transilvania/aurel-c-popovici-
arhiducele-franz-ferdinand-si-statele-unite-ale-austriei-mari-vereinigte-staaten-von-
gros-osterreich-nagy-ausztriai-egyesult-allamok/

https://xn--tudorduic-transsylvanica-3xc.ro/istorie-transilvania/aurel-c-popovici-arhiducele-franz-ferdinand-si-statele-unite-ale-austriei-mari-vereinigte-staaten-von-gros-
osterreich-nagy-ausztriai-egyesult-allamok/
Destrămarea Imperiului

(https://www.unitischimbam.ro/evenimentele-zilei-de-10-
septembrie-in-istorie)

S-ar putea să vă placă și