Sunteți pe pagina 1din 23

Cultura media

societatea de consum
- critica culturii de mas produced by Carmen Dobrea Raluca Cristea Iulia Costia C t lina Ciut Cristina Constantinescu

Cultura McDonald's, i spun unii, n timp ce al ii reneag bunareputa ie i asta pentru c produsele sale sunt considerate nes n toase. Cu toate acestea, marea majoritate voteaz pentru I'm loving it! ( www.wall-street.ro ) Unde este grani a dintre alegerea ta i alegerile provenite din influen e i imita ie ; imita ie de formule de succes, imita ie de imagine, imita ii a idolilor, imita ie a ideilor Care este aportul t u pentru formarea ta ? ( schimbarea.blogspot.com ) Intreb copiii dac m nnc mpreun . R spunsul: fiecare m nnc n fa a televizorului, mai ales c foarte mul i au fiecare televizor n camer . Eu i intreb pe copii foarte des: "Cite ti?". "Ce s citesc?" "C rti?" "Nuuuu, p i, nu am r bdare, doamn ", spun ei. ( Psihologul Marina Cavassi ) Vei fi st pn pe tine i pe ceilal i dac - i speli hainele cu un anumit detergent, vei avea succes nesperat n dragoste dac bei acest suc sau m nnci acest baton de ciocolat , comunici mai usor dac - i cumperi un telefon mobil, copilul t u va cre te s n tos i fericit dac -i pui un anumit tip de scutec sau l hr ne ti cu acest iaurt sau cu o margarin pur i simplu magic , iar pacea i lini tea familiei tale le ob ii numai dac apelezi la serviciile unei renumite companii de asigurare. ( http://noinu.rdscj.ro )

Herbert Marcuse One Dimensional Man

face critica societ ii actuale capitaliste, dar i a celei comuniste de tip sovietic represiune i control noi forme
false nevoi ca urmare a acestor forme de control, impuse de interese sociale (to relax , to have fun, to behave and consume in accordance with the advertisements, to love and hate what others love and hate) - integreaz individul ntr-un sistem de producere i consum controlat de mass-media, publicitate, management industrial i modele noi de gndire

Herbert Marcuse One Dimensional Man



one-dimensional world este locul unde to i gndim la fel i ne comport m la fel - duce la crearea individului-unidimensional (one dimensional man), al c rui aparat critic nu mai exist , a fost atrofiat desublimation fenomenul provocat de progresul tehnologiei ce const n lichidarea elementelor de opozi ie i transgresie n cultura nalt

solu ia the Great Refusal (n art , politic etc.) singura arm mpotriva noilor metode de control oferite de tehnologie

Giovanni Sartori Homo Videns Imbecilizarea prin televiziune i post-gndirea


n aceast carte, idea central este influen a televiziunii asupra omului, iar teza de baz este aceea c fenomenul video l transform pe homo sapiens n homo videns. A adar, omul crescut n fa a televizorului, tele-ghidat de o video-cultur , risc s r mn un video-copil, un om-vit , incapabil de ra ionamente i de abstractizare, prizonier al post-gndirii, inclut pn la abera ie. Homo sapiens Homo videns Oameni-vite Post-gndire sau gndirea zeam -lung Video-copilul Video-politica Dezinformare Cultur juvenil

Giovanni Sartori Homo Videns Imbecilizarea prin televiziune i post-gndirea


Ne sufoc m n ignoran


...

Ame ca

ce

a a

ce

Ba e

se

we

Va

G s

G a

se a

cke s 0 20 40 60 80 100

Reporterul care pune ntreb ri n leg tur cu o legea a metalelor metalice sau cu la fel de fantezist i absurd lege din 1975 privitoare la afacerile publice nu se ntoarce cu coada ntre picioare: i r spund ntre o treime i dou treimi din cei chestiona i!!!!!



!  

            

Douglas Kellner Cultura Media

CULTURA MEDIA Colonizeaza timpul liber Reproduce la nivel cultural conflictele fundamentale ale societatii Surogat al culturii clasice Cultura a imaginii si inalteo tehnologii Terenul pe care grupuri sociale si ideologii politice lupta pentru suprematie MASS MEDIA Genereaza mass-culture A doua colonizare Prima cultura universala din istoria omenirii. CRITICA MEDIA Necesitatea alfabetizarii in domeniul criticii media Identificarea de sensuri utopice, crtitice, subversive sau de opozitie in textele culturii media

Douglas Kellner Cultura Media


TEORII SOCIALE CRITICE Unelte ale criticii Subliniaza aspecte ale societatii/culturii care ar trebui contestate/schiombate Scoala de la Fran furt Studiile culturale britanice Studiile culturale postmoderniste INDOCTRINARE Erodeaza rezistenta publicului Infantilizare, manipulare IDEOLOGIE Contine discursuri, figuri de stil, concepte si imagini, pozitii teoretice, forme simbolice Devizate Lupta pentru detinerea controlului societatii

CULTURA & COMUNICARE Cultura nu poate fi decat comunicationala.

Globalizare i cultura media Adrian Dinu Rachieru


Comunicare i manipulare n societatea mediatic
tema comunicarii domin constela ia disciplinelor socio-umane ale zilelor noastre. mijloacele de informare devin o cheie explicativ n descifrarea istoriei culturale a umanit ii comunicarea o punere n rela ie prin func ia de contact un transfer de informa ie o schimbare de comportament distinc ia comunicare- transmitere direct , nemijlocit in timp; comunica ie-posibil doar prin intermediul unui canal, mediul func ionnd ca suport pentru mesaj limbajul ac ioneaz asupra noastr de la persuasiune social la manipulare. con inutul mediatic influen eaz mentalul colectiv, iar schimb rile pot fi de conversiune, nt rire, sau discret prezente n zona modific rilor minore societatea post industrial face din informa ie un factor de putere i un bun colectiv suprainformatizarea produce satura ie, conducnd la suprasolicitare mass media asigur accesul larg la cultur , dar e vorba de o cultur standardizat , pasiv , narcontizant ce favorizeaz teleconsumul hedonist n ansamblul activit ilor de loisir divertismentul este impus ca supraideologie; mass media au devenit instrumente ale sugestion rii i manipul rii, iar omul mediu este centrul gravita ional al ofertei mediatice. societatea de consum creeaz false necesit i i mediile de informare produc false realit i comunicarea de mas presupune existen a gate- eep-urului televizorul este medium-ul predilect, acel membru al familiei care ne rentoarce la tribalism. Civiliza ia mass media, fundamental publicitar , conduce la depersonalizarea rela iilor interumane, favoriznd cultura mijlocie i perpetund inegalit ile de acces.

Globalizare i cultura media Adrian Dinu Rachieru


Limbajul de lemn i discursul mediatic
Hannah Arendt - propaganda totalitar discursul devine mecanic, sufer de maniheism, polemism i automatism, monoton i lipsit de spirit autocritic frazeologia stereotip , acea vorbire incremenit , stil standard, conducnd la pasivitate, disimulare, rod al intoxic rii i osific rii; folosirea cuvintelor cli eu (mobilizatoare, verbe la imperativ sau viitor). Personalitatea mediatic - omul de serie, depersonalizat, obedient

Mcworld i alerta identitar


capitalismul se extinde prin cultura consumerist , transform totul n bunuri de consum. McLumea nseamn standardizare interna ional a stilurilor de via a i c procesul la care asist m (occidentalizarea) este anticultural, sufocnd diversitatea. globalizarea are att o latur economic , vizibil prin efecte negative, dar i latura ce ine de occidentalizare, ce implic familiarizarea cu anumite stiluri de via /nivel de consum ce intre in domina ia cultural expansiunea occidentului nu poate fi t g duit

Postmodernism i postmodernitate
societatea mediatic transform realitatea ntr-un construct narativ i trece dezinvolt de la informare la manipulare. postmodernismul este o recapitulare recuperatorie (urm re te logica innoirii i v de te disponibilitatea de a revedea trecutul este un mod de operare(Umberto Eco) David Lyon spunea c postodernismul este chiar societatea de consum

Globalizare i cultura media Adrian Dinu Rachieru


Globalizare i neo-tribalism globalizarea atrage dup sine un set larg de reac ii (ocultism-ritualuri grupale, intoleran ,terorism interna ionalizarea mass media asigur difuziunea culturii occidentale impunnd McDonaldizarea, coca-colonizarea lumii, standardizarea. societatea de consum exprim rolul de lider al Occidentului. afirmarea culturii globale este vazut ca un nou tip de imperialism globalizarea presupune un spor de responsabilitate, identificarea solu iilor salvatoare, detensionnd focarele tribaliste, nicidecum refugiul ntr-o globalizare mediatic narcotizant , iresponsabil .

Sinuciderea Americii SUA sunt pe cale de a deveni o problem n lume fiind o societate prosper , America face din cultur o problem absolut cotidian New Yor -ul - capitala mondial a artelor. Legea gemului de zmeur

Societatea de consum Jean Baudrillard


Liturghia formal a obiectului Bel ugul= generozitatea produselor, a m rfurilor, eviden a surplusului Panoplia= gam de produse diferen iate, destinate alegerii Mall-ul=sinteza dintre bel ug i calcul Parly 2- cel mai mare centru comercial al Europei universalitatea faptului divers. Locul consumului este via a cotidian factori nocivi, consecin e ale dezvolt rii industriale, a progresului tehnic: zgomot, poluare, distrugerea siturilor, perturbarea zonelor reziden iale prin introducerea de noi dot ri, uzura morala a produselor i ma inilor societatea de consum are drept consecin a major sentimentul de nesiguran generalizat

Teoria consumului consumul a ajuns s fie un scop in sine. consumul este acceptat ca atare ca fiind un fapt social normal. consumul e o activitate de manipulare sistematic a semnelor, de vreme ce, pentru a deveni obiect de consum, obiectul trebuie s devin mai inti semn

Societatea de consum Jean Baudrillard


Mass media,sex i divertisment
Reciclarea cultural Kitsch-ul Popul Mediul publicitar Cel mai frumos obiect de consum: corpul corpul devine obiectul unei investiri corpul devine func ional. Nu mai e nici ca n viziunea religioas , carne, nici ca n logica industrial , for de munc . Este vazut n materialitatea lui, ca obiect de cult narcisic frumuse ea,sexualitatea explozia sexual Tot ceea ce este oferit spre consum are o conota ie sexual . In acela i timp, sexualitatea ns i este oferit spre consum

Drama timpului liber sau imposibilitatea de a- i pierde timpul


timpul liber nseamn domnia libert ii timpul liber este o dimensiune aprioric , transcendent Cand vorbesti despre timp, nseamn c a disp rut deja (Apollinaire) Time is money. Timpul este un dar rar, pre ios, supus legilor valorii de schimb, de vreme ce e cumparat i vandut. Timpul liber Publicitatea este o ofert gratuit i continu pentru toat lumea.Este imaginea uluitoare a abunden ei.

Societatea de consum Jean Baudrillard


Anomia n societatea de abunden violen a consumat , violen a aluziv Oboseala este o problem mondial . E vorba de risip nervoas , de depresie. societatea de consum este, de fapt, o societate a stresului, a tensiunii, a dopping-ului. eroii consumului sunt obosi i societatea de consum, n loc s mpace aspira iile, nevoile, satisfac iile, creeaz distorsiuni tot mai mari n cazul individului cat i al categoriilor sociale. aflat n b t lia attor constrngeri, individul cedeaz .

Richard Shusterman: Estetica pragmatist : arta n stare vie


A. Acuzatia 1 - nu ofera nici o satisfactie estetica reala - ofera experiente surogat si false impresii(C.Greenberg) - ofera satisfactii inconsistente si false(Adorno)

Acuzatia 2 - nu este provocatoare din punct de vedere estetic si ,drept urmare nu stimuleaza reactii active din partea publicului consumator

Richard Shusterman: Estetica pragmatist : arta n stare vie


Acuzatia 3 - este prea superficiala sa solicite in vreun fel intelectul a.arta populara nu raspunde realitatii profunde si marilor probleme ale vietii,spre deosebire de artb. a rafinata; b.arta populara-lipsita de continut,superficiala-nu face apel la realitati profunde si probleme reale Acuzatia 4 - arta-esenta,originalitate,unicitate-o opera care nu este noua[...]nu este opera de arta(T.S. ELIOT) - arta populara-lipsita de creativitate,de originalitate - produse caldute si standardizate - afirmatia este sustinuta de 3 argumente: - standardizarea si productia ei tehnologica exclud orice creativitate,intrucat limiteaza dim individuala -l ucrul in grup si diviziunea muncii constrang exprimarea originala,pt ca implica mai mult decat decizia unui singur artist -d orinta de a satisface un public larg este incompatibila cu exprimarea de sine a individului,si,implicit,cu manifestarea estetica originala

Richard Shusterman: Estetica pragmatist : arta n stare vie

Acuzatia 5 - lipsa autonomiei estetice si a manifestarii unei opozitii - autonomia exprimata - prin distanta fata de domeniul vietii -a firmarea valorilor proprii si a opozitiei fata de societate Acuzatia 6 - lipsa unui nivel formal satisfacator -l ipsa unitatii formale-Adorno,Macdonald - lipsa unei complexitati formale- ourdieu dihotomia arta populara\arta rafinata - trimitere la obiecte - trmitere la moduri de receptare sau consum pledoarie pentru arta populara- ofera suficiente satisfactii esce incat sa nu fie considerata fara valoare,dezumanizanta si ilegitima - a o condamna inseamna-a ne izola de restul comunitatii si de noi insine - a dispretiu lucrurile care ne ofera placere - nu exista o diviziune clara si definitiva intre produsele artei rafinate si ale culturii de masa(arta populara). obiectii fundamentale aduse artei pupulare

Richard Shusterman: Estetica pragmatist : arta n stare vie


. Estetica rap-ului dimensiune a postmodernismului a. preluarea prin sampling - principala coordonata a formei si mesajului in plan estetic b. segmentare si temporalitate - arta deconstructivacombate idalul de unitate si integritate al artei refinate - combate conceptele de monumentalitate,univer salitate,permanenta

Richard Shusterman: Estetica pragmatist : arta n stare vie

c. tehnologia si cultura mass-media - se construieste prin tehnicile si tegnologiile mass-media - isi extrage continutul si imagistica din cultura de masa d. autonomie si distanta - un tip particular de rap-rap-ul cunoastere-uneste dimensiunile estetica si cognitiva - pune in evidenta faptul ca utilitatea practica poate face parte din semnificatia si valoarea artistica - lipsa distantei estetice minime necesara artei este rap-ul arta? - analiza dupa urmatoarele coordonatecomplexitate -continut filosofic -constiinta de sine in plan artistic-forma si creativitate

George Ritzer -

cDonaldizarea societ

ii

Restaurantul MCDonalds este una dintre industriile a caror dezvoltate a avut cea mai mare influenta asupra societatii contemporane.Influenta sa depaseste cu mult locul de origine, Statele Unite si afacerea fast-food.McDonaldizarea societatii nu este o lucrare despre restaurantul McDonalds si cu atat mai putin depsre afacerea fast food desi in paginile cartii se vorbeste fregvent despre ele.De fapt restaurantul McDonalds serveste aici ca exemplu definitoriu, ca paradigma a unui proces vast pe care autorul il numeste mcdonaldizare procesul prin care principiile restaurantului fast-food incep sa domine din ce in ce mai multe sectoare in societatea americana precum si in restul lumii
vedea mcdonaldizarea afecteaza nu numai restauratele dar si invatamantul, munca ,serviciile de sanatate,calatoriile,timpul liber,regimul alimentar,familia adica toate aspectele societatii.

George Ritzer

cDonaldizarea societ

ii

Un element important al succesului restaurantului este eficienta sau metoda optima de a trece de la o situatie la alta .exp. trecerea de la starea de foame la cea de a fi satul aproape imediata. Calculabilitatea inseamna puterea accentului pe aspecte cantitative ale produselor vandute( marimea portiei,costul).In aceste sisteme cantitatea devenit echivalentul calitatii : o cantitate mare sau rapiditatea servirii inseamna ca produsul este bun. Prezibilitatea siguranta ca produsele si serviciile sunt tot timpul aceleasi indiferent de loc. Desi mcdonaldizarea ofera avantaje serioase ea are si aspecte negative, un exemplu de efect negativ ar fi efectul second el nevoii de a cultiva cartofi uniformi pentru a produce cartofi prajiti in mod previzibil, taierea padurilor pentru a produce hartie pentru ambalaj ,efectele nocive ale polistirenului sau a altor materiale folosite la impachetat. Managementul stiintific si birocratia au furnizat principiile fundamentale pe care s-au construit retelele fast food, urmarind modelul descris de Weber, insa s-a ajuns la standardizare si la un soi de imperialism cultural, caracterizat paradoxal in sporirea ineficientei, costuri mari, o distractie iluzorie si o falsa calitate. Se pune problema efectelor globalizarii sau mai degraba a americanizarii, despre care Friedman spune : globalizarea are in mod limpede o fata americana: are urechile lui Mic ey Mouse , mananca ig Mac , bea CocaCola sau Pepsi, si foloseste un laptop I M sau Apple , utilizeaza Windows 9 [].

Umberto Eco: Supraomul de mas


Aceast carte adun o serie de studii scrise cu diferite prilejuri i e dominat de o singur idee fix . n plus, ideea aceasta este a lui Gramsci. Ideea fix , care justific i titlul, este urm toarea: "mi se pare c se poate afirma c pretinsa supraumanitate nietzschean are ca origine i model doctrinare nu numai pe Zarathustra, ci i Contele de Montecristo al lui Dumas" In acest scop, Gramsci mai adaug : "Poate c supraomul popular dumasian trebuie considerat ca o reac ie democratic la concep ia de origine feudal a rasismului, de pus n leg tur cu exaltarea galicismului f cut n romanele lui Eugene Sue". Un motiv n plus pentru a lua n considera ie povestea supraomului "de mas " (ori mai bine zis produs ca model pentru o mas de cititori, construit n func ie de noua formul comercial zis roman de consum) ca o poveste contradictorie n care chestiuni ideologice, logica structurilor narative i dialectica pie ei editoriale se ntrep trund ntr-un ghem problematic deloc u or de descurcat. Gramsci spusese: "Romanul de consum substituie ( i favorizeaz n acela i timp) modul de a n scoci al omului din popor, e 'unadev rat mod de a visa cu ochii deschi i... lungi n scociri despre ideea de r zbunare, de pedepsire a vinova ilor pentru relele suportate..."

V multzumim pentru atentzie...