Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Jean-Jacques Rousseau
Jean-Jacques Rousseau
ROUSSEAU
(n. 28 iunie 1712 - d. 2 iulie 1778)
Opiniile sale despre religie prezentate în lucrările sale de filozofie pot totuși să lovească pe unii ca fiind discordanți cu doctrinele
• Deși a lăudat Biblia, a fost dezgustat de creștinismul din ziua sa. Afirmarea lui în Contractul Social că adevărații adepți ai lui Isus
nu ar face cetățeni buni ar fi putut fi un alt motiv pentru condamnarea lui Rousseau la Geneva.
• În secolul al XVIII-lea a privit pe Dumnezeu doar ca un creator abstract și impersonal al universului, pe care ei îl asemănau cu o
mașină uriașă. Riscul lui Deis diferă de tipul obișnuit în intensitatea sa emoțională. El a văzut prezența lui Dumnezeu în creația sa,
inclusiv omenirea, care pe lângă influența dăunătoare a societății este bună pentru că Dumnezeu este bun. Rousseau atribuind o
valoare spirituală frumuseții naturii anticipează atitudinile romantismului din secolul al XIX-lea față de natură și religie.
• Rousseau era supărat că viziunile lui deziste erau atât de condamnate, în timp ce filosofii mai atei au fost ignorați. El s-a apărat
împotriva criticilor viziunilor sale religioase în „Scrisoarea către Christophe de Beaumont, Arhiepiscopul de Paris, în care insistă
asupra faptului că libertatea de a discuta în chestiuni religioase este în esență mai religioasă decât încercarea de a impune
4
FILOSOFIA
5
Teoria naturii umane
Primul om care a îngrădit o bucată de pământ, ce s-a gândit să-și spună:
„Acesta este al meu!” și a găsit oameni destul de stupizi ca să-l creadă, a
fostadevaratul fondator al societății civile. De la câte crime, războaie și ucideri,
de la câte orori și nenorociri nu ar fi putut cineva să salveze omenirea, dacă ar fi
trasțărusul, sau ar fi umplut șanțul, strigând către semenii săi: "Feriți-vă de-a
asculta de acest impostor; sunteți pierduți dacă uitați o singură dată că fructele
sunt aletuturor și pământul nu aparține nimănui.'' - Rousseau 1754
FILOSOFIA
6
Stagiile dezvoltării umane
• Rousseau credea că etapa sălbatică nu a fost prima etapă a dezvoltării umane, ci a treia etapă.
Rousseau a considerat că această a treia etapă sălbatica de dezvoltare a societății umane a fost un
optim între extremele stării animalelor brute și a animalului ca "maimuță-bărbat", pe de o parte și, de
extremă a vieții civilizate decadente pe de altă parte.
• Rousseau a scris că moralitatea nu a fost un construct social, ci mai degrabă „natural”, în sensul de
„înnăscut”, un rod din antipatia instinctivă a omului de a asista la suferință, de unde apar emoțiile de
compasiune sau de empatie. Aceste sentimente au fost împărtășite cu animalele a căror existență chiar
Hobbes a recunoscut-o.
• In filosofia lui Rousseau, influenta negativă a societății asupra oamenilor se concentrează pe
transformarea iubirii de sine, o iubire de sine pozitivă în mândrie.
• Spre deosebire de opinia optimistă a altor figuri al iluminismului, pentru Rousseau, progresul a fost
potrivnic bunăstarii umanității, exceptie făcând cazul în care, se poate contracara prin cultivarea
moralității civice și datorie.