TEORIA GENERALĂ A DREPTULUI

CURSUL nr. 2.1

Structura cursului (tematicile)

Principiile dreptului Funcţiile dreptului Dreptul în sistemul

normativ social
 Principiile dreptului

NOŢIUNE

 idei conducătoare ale conţinutului tuturor normelor

juridice
 extrase din dispoziţiile constituţionale sau deduse
pe cale de interpretare
Principiile dreptului
ORIGINE

 „nimeni nu ştie de unde vin legile; ele sunt

veşnice” (Sofocle, Antigona);
 raţiunea umană (Școala juridică a dreptului
natural)
 conştiinţa colectivă, spiritul popular (Școala
istorică a dreptului)
Principiile dreptului
ENUMERARE

1. Principiul asigurării bazelor legale

de funcţionare a statului
2. Principiul libertăţii şi egalităţii
3. Principiul responsabilităţii
4. Principiul echităţii şi justiţiei
Asigurarea bazelor legale de
funcţionare a statului
P R I N C I P I U L nr.1

 Denumit şi principiul legalităţii, el constituie

premisa existenţei statului de drept (en. „rule
of law”; germ. „staatrecht”)
 Caracteristica fundamentală a statului de
drept: cucerirea pe cale legală a puterii şi
exercitarea sa în conformitate cu cerinţele
legalităţii
Principiul libertăţii şi egalităţii
P R I N C I P I U L nr.2
 statul este organismul politic care dispune de
forţă şi decide cu privire la întrebuinţarea ei
 statul garantează libertatea şi egalitatea
indivizilor (se auto-limitează)
 libertatea şi egalitatea sunt fundamente ale
vieţii sociale
 nu poate exista egalitate decât între oameni
liberi şi nici libertate decât între oameni a
căror egalitate este consfinţită juridic
Principiul responsabilităţii
P R I N C I P I U L nr.3

 responsabilitatea însoţeşte libertatea

 demarcaţie netă între libertate şi liberul
arbitru
 libertatea omului: în raport cu natura; în
raport cu societatea; în raport cu sine însuşi
 responsabilitatea ca o asumare a răspunderii
faţă de rezultatele acţiunii sociale a omului
Principiul echităţii şi justiţiei
P R I N C I P I U L nr.4
 priveşte atât activitatea legiuitorului, cât şi
activitatea de interpretare şi aplicare a
dreptului
 raţiunea stabileşte (siguranţa vieţii sociale)
că echitate = dreptate = cumpătare
 JUSTIŢIA este starea generală ideală a
societăţii realizabilă prin asigurarea pentru
fiecare individ în parte şi pentru toţi împreună
a satisfacerii intereselor lor legitime
Funcţiile dreptului
NOŢIUNE

 direcţii (orientări) fundamentale ale acţiunii

mecanismului juridic
 la îndeplinirea lor participă întregul sistem al
dreptului (ramurile, instituţiile, normele
dreptului)
 precum şi instanţele sociale special abilitate
cu atribuţii în domeniul realizării dreptului
Funcţiile dreptului
ENUMERARE

1. Funcţia de instituţionalizare (formalizare

juridică a organizării social-politice a
societăţii)
2. Funcţia de conservare, apărare şi
garantare a valorilor fundamentale ale
societăţii
3. Funcţia de conducere a societăţii
4. Funcţia normativă
Funcţia de instituţionalizare
F U N C Ţ I A nr.1
 organizarea şi funcţionarea puterilor şi
instituţiilor publice fundamentale sunt
concepute în manieră juridică
 mecanismul raporturilor ce se nasc în
procesul conducerii politice este reglat prin
intermediul dreptului
 dreptul cuprinde în sfera sa domeniul
organizării sociale
Funcţia de garantare
F U N C Ţ I A nr.2
 dreptul este instrument al controlului social,
prevenind dezorganizarea
 dreptul asigură coeziunea interioară a colectivităţilor
prin tipizarea unor conduite socialmente utile
 dreptul defineşte cadrul general de desfăşurare a
proceselor sociale
 dreptul sancţionează conduitele deviante
 cele 3 drepturi „absolute” ale societăţii civile:
securitatea persoanei; libertatea individului;
proprietatea
Funcţia de conducere a societăţii
F U N C Ţ I A nr.3
 actul normativ juridic este un act de
conducere socială
 dreptul urmăreşte să stabilească în avalanşa
de interese, adeseori contradictorii, ale
oamenilor, o armonie în virtutea ideii de
valoare
 legea este forma universală de exprimare a
dezideratelor sociale majore
Funcţia normativă
F U N C Ţ I A nr.4
 dreptul nu este un scop în sine
 dreptul este destinat să asigure subordonarea
acţiunilor individuale faţă de o conduită tip
 dreptul este un factor de programare a libertăţii
de acţiune a omului
 conţinutul normei juridice = reprezentarea
conştientă, de către structura politică, a anumitor
categorii de relaţii asupra cărora îşi propune să
acţioneze
Dreptul în sistemul normativ social
NOŢIUNE
 structurându-şi interesele şi stabilindu-şi strategia
de acţiune, individul intră în diverse legături sociale
 acţiunile şi relaţiile individului generează societatea
 toate genurile de activitate umană sunt supuse,
într-un fel sau altul, normării
 ele nu se pot desfăşura neorganizat, fără să se
subordoneze unor scopuri şi mijloace
Sistemul normelor sociale
ENUMERARE
1. normele ETICE
2. normele OBIŞNUIELNICE
3. normele TEHNICE
4. normele POLITICE
5. normele RELIGIOASE
6. normele JURIDICE
Norme juridice – norme etice
CORELAŢIE
 morala precede dreptul
 stabilirea criteriilor în baza cărora o anumită relaţie trece
din reglementarea morală în cea juridică
 eficienţa normei etice se realizează prin dezavuare
socială
 dacă o anumită comportare afectează un interes legal
ocrotit, dezaprobarea morală nu mai este suficientă și
apare sancţiunea juridică
 criteriul de diferenţiere este interesul lezat şi modul său
de apărare socială
 diferenţe: exigibilitatea (norma de drept poate fi adusă la
îndeplinire prin mijloace exterioare); forma de exprimare
Norme juridice – obiceiuri
CORELAŢIE
 dreptul s-a desprins şi din obiceiuri
 obiceiul devine o formă de exprimare a dreptului
 obiceiul = o regulă de conduită statornicită în cadrul
convieţuirii umane, printr-o repetare îndelungată
 aplicarea obiceiului se realizează prin consensul
membrilor colectivităţii, potrivit cu credinţa în justeţea
reglementării sale
 uzurile = au caracter convenţional: sunt un mod
anumit în care părţile au înţeles să acţioneze, aşa
cum rezultă dintr-o practică dovedită (spre exemplu
uzurile comerciale)
 Norme juridice – obiceiuri
CORELAŢIE în DREPTUL CIVIL
NOUL COD CIVIL: art. 1 – Izvoarele dreptului civil
(1) Sunt izvoare ale dreptului civil legea, uzanţele şi principiile
generale ale dreptului.
(2) În cazurile neprevăzute de lege se aplică uzanţele (...).
(3) În materiile reglementate prin lege, uzanţele se aplică numai în
măsura în care legea trimite în mod expres la acestea.
(4) Numai uzanţele conforme ordinii publice şi bunelor moravuri sunt
recunoscute ca izvoare de drept.
(5) Partea interesată trebuie să facă dovada existenţei şi a
conţinutului uzanţelor. Uzanţele publicate în culegeri elaborate de
către entităţile sau organismele autorizate în domeniu se prezumă
că există, până la proba contrară.
(6) În sensul prezentului cod, prin uzanţe se înţelege obiceiul (cutuma)
şi uzurile profesionale.
Norme juridice – norme tehnice
CORELAŢIE
 (A) normele tehnice conduc procesul productiv
 se constată o invazie în conţinutul dreptului a numeroase
norme tehnice
 societatea nu poate rămâne descoperită în faţa unor erori
de utilizare a proceselor tehnologice (cazul Cernobâl)
 (B) în cadrul sistemului normelor juridice există şi reguli
tehnice:
 elaborare normativă (iniţierea proiectului, avizarea sa,
depunerea, adoptarea, promulgarea, publicarea)
 regulile de procedură (sesizarea instanţei, ordinea
audierii martorilor, acordarea cuvântului în fond, etc.)