Conflictele de munca

acele conflicte individuale sau colective nascute intre angajator si salariati cu privire la interesele cu caracter profesional, social sau economic ori drepturile rezultate din desfasurarea raporturilor de munca Tipuri de conflicte de munca Conflictele de munca pot fi: - colective, atunci cand implica un numar mai mare de salariati, care urmaresc sustinerea acelora si drepturi sau interese, sau - individuale, atunci cand implica raportul dintre angajator si un anumit salariat

Clasificarea conflictelor de munca operata de catre Codul muncii in art. 248 alin. (2) si (3) :

"Conflictele de munca ce au ca obiect stabilirea conditiilor de munca cu ocazia negocierii contractelor colective de munca sunt conflicte referitoare la interesele cu caracter profesional, social sau economic ale salariatilor, denumite conflicte de interese.
Conflictele de munca ce au ca obiect exercitarea unor drepturi sau indeplinirea unor obligatii decurgand din legi sau din alte acte normative, precum si din contractele colective sau individuale de munca sunt conflicte referitoare la drepturilor salariatilor, denumite conflicte de drepturi."

 Drepturile sunt conferite prin lege, contract colectiv sau individual de munca. Conflictul care intervine cu privire la nerespectarea lor se numeste conflict de drepturi. Interesele sunt solicitari ale salariatilor care nu au devenit inca drepturi. Ele constau in revendicari ale salariatilor, care solicita tocmai consacrarea lor in contractul colectiv sau individual de munca . Daca angajatorul nu accepta aceste revendicari, conflictul care se naste se numeste conflict de interese. Care este diferenta dintre un conflict de interese si unul de drepturi? Conflictele de drepturi se nasc cu privire la nerespectarea unui drept prevazut in lege sau in contractul colectiv ori individual de munca. Conflictele de interese in cazul unui dezacord intervenit intre parti cu privire la o revendicare a salariatilor, inca neconsacrata in lege, contract colectiv sau contract individual de munca .

 Neplata salariilor cuvenite nu poate conduce la declansarea unui conflict de interese, ci de drepturi? Nemajorarea salariilor nu poate conduce la declansarea unui conflict de drepturi, ci de interese?

 Potrivit art. 282 din Codul muncii, pot fi parti in conflictele de munca:

a) salariatii, precum si orice alta persoana titulara a unui drept sau a unei obligatii in temeiul prezentului cod, al altor legi sau al contractelor colective de munca; b) angajatorii - persoane fizice si/sau persoane juridice-, agentii de munca temporara, utilizatorii, precum si orice alta persoana care beneficiaza de o munca desfasurata in conditiile prezentului cod; c) sindicatele si patronatele; d) alte persoane juridice sau fizice care au aceasta vocatie in temeiul legilor speciale sau al Codului de procedura civila.

 Conflicte de drepturi sunt urmatoarele: a) conflictele in legatura cu incheierea, executarea, modificarea, suspendarea si incetarea contractelor individuale de munca; b) conflictele in legatura cu executarea contractelor colective de munca. c) conflictele in legatura cu plata unor despagubiri pentru acoperirea prejudiciilor cauzate de parti prin neindeplinirea sau indeplinirea necorespunzatoare a obligatiilor stabilite prin contractul individual de munca; d) conflictele in legatura cu constatarea nulitatii contractelor individuale sau colective de munca ori a unor clauze ale acestora; e) conflictele in legatura cu constatarea incetarii aplicarii contractelor colective de munca (art. 67, 68 din lege

PARTILE UNUI CONFLICT DE DREPTURI

1. Salariatii precum si orice alta persoana titulara a unui drept sau a unei obligatii in temeiul legii sau al contractelor colective de munca. 2. Angajatorii- persoane fizice si/ sau persoane juridice- agentii de munca temporara, utilizatorii, precum si orice alta persoana care beneficaza de o munca desfasurata in conditiile prezentului cod. 3. Sindicatele si patronatele. 4. Alte persoane juridice sau fizice care au aceasta vocatie in temeiul legilor speciale sau ale Codului de procedura civila.

CONFLICTELE JURIDICE
In esenta, conflictele de munca juridica pot fi solutionate prin una sau mai multe dintre urmatoarele cai: Prin apel la o instanta jurisdictionala; Prin apel la un arbitru sau o Comisie de arbitraj; Prin apel la un tert mediator sau conciliator; Instanta si arbitrul asigura o solutie centrata pe dreptate, in timp ce mediatorul faciliteaza gasirea de catre parti a unei solutii in care ambele sa aiba de castigat si care sa conduca la detensionarea conflictului.

PARTICIPANTII LA CONFLICTELE DE MUNCA

Conflictele individuale de munca nu se pot declansa decat intre angajator si salariat, privit individual. Conflictele colective de munca se pot declansa pe mai multe niveluri:
Unitate Grup de unitati Ramura a economiei Nivel national

ABSENTA CONFLICTELOR. PACEA SOCIALA

Dialogul social trebuie sa aiba o forma institutionalizata, promovand incredere si transparenta. In sisteme de drept ca al nostru, pacea sociala are caracter obligatoriu, pentru perioadele in care declansarea conflictelor de interese este interzisa. Cat timp contractul colectiv de munca este in fiinta, pacea sociala este obligatorie.

Obligatia de pace sociala cuprinde doua componente:

O obligatie negativa, asumata de catre partenerii sociali, in sensul de a nu organiza manifestari greviste (sau de lockout, in sistemele care il permit) pe durata de aplicabilitate a acordului. O obligatie pozitiva, constand in indatorirea partenerilor sociali de a aplica sanctiuni disciplinare membrilor care se angajeaza totusi in astfel de manifestari.

Solutionarea conflictelor prin buna intelegere

Art. 8 din Codul Muncii instituie principiul bunei credinte in derularea raporturilor de munca adaugand ca, pentru buna desfasurare a acestora, participantii la raporturile de munca se vor informa si consulta reciproc, in conditiile legii si ale contractelor colective de munca.