Dodan Mihai

Grupa 111B
Anul I
Definitia motorului Stirling
Motorul Stirling defineşte o maşină termică cu
aer cald cu ciclu închis regenerativ. În acest
context, "ciclu închis" înseamnă că fluidul de
lucru este într-un spaţiu închis numit sistem
termodinamic; "regenerativ" se referă la
utilizarea unui schimbător de căldură intern
care măreşte semnificativ randamentul
potenţial al motorului Stirling.
Descriere
În procesul de transformare a energiei termice în lucru mecanic, dintre maşinile termice
motorul Stirling poate atinge cel mai mare randament. Acest tip de motor poate funcţiona
pe baza unei surse de căldură indiferent de calitatea acesteia, fie ea energie solară,
chimică sau nucleară.

Spre deosebire de motoarele cu ardere internă, motoarele Stirling pot fi mai economice,
mai silenţioase, mai sigure în funcţionare şi cu cerinţe de întreţinere mai scăzute.

Avantajele motorului Stirling au devenit vizibile în comparaţie cu creşterea costului

energiei, lipsei resurselor energetice şi problemelor ecologice cum ar fi schimbările
climatice.
 Un ansamblu motor
Stirling generator electric
cu o putere nominală de
55 kW, pentru utilizare
combinată ca sursă de
căldură şi energie electrică.
Tipuri de motoare

Alfa Stirling
Beta Stirling
Gama Stirling
Alfa Stirling

Un motor de tip Alfa Stirling conţine

două pistoane de lucru, unul cald şi
altul rece ,situate separat în câte un
cilindru. Cilindru pistonului cald este
situat în interiorul schimbătorului de
căldură de temperatură înaltă iar cel al
pistonului rece în schimbătorul de
căldură de temperatură scăzută. Acest
tip de motor are o putere litrică foarte
mare dar prezintă dificultăţi tehnice
din cauza temperaturilor foarte mari
din zona pistonului cald şi a etanşării
sale
Beta Stirling

Un motor de tip Beta Stirling are un singur

cilindru în care sunt aşezate un piston de lucru şi
unul de refulare montate pe acelaşi ax. Pistonul
de refulare nu este montat etanş şi nu serveşte
la extragerea de lucru mecanic din gazul ce se
dilată având doar rolul de a vehicula gazul de
lucru între schimbătorul de căldură cald şi cel
rece. Când gazul de lucru este împins către
capătul cald al cilindrului, se dilată şi împinge
pistonul de lucru. Când este împins către
capătul rece, se contractă şi momentul de
inerţie al motorului, de obicei mărit cu ajutorul
unui volant, împinge pistonul de lucru în sensul
opus, pentru a comprima gazul. Spre deosebire
de tipul Alfa în acest caz se evită problemele
tehnice legate de inelele de etanşare de la
pistonul cald.
Gama Stirling

Un motor de tip Gama Stirling este un Beta Stirling la care pistonul de

lucru este montat într-un cilindru separat alăturat de cilindrul de
refulare, dar este conectat la acelaşi volant. Gazul din cei doi cilindri
circulă liber între aceştia. Această variantă produce o rată de compresie
mai mică dar este constructiv mai simplă şi adeseori este utilizat în
motoare Stirling cu mai mulţi cilindri.
Alte tipuri de motoare

Inginerii şi inventatorii continuă să fie

preocupaţi de realizarea de noi variante
constructive bazate pe ciclul Stirling. O
deosebită preocupare înconjoară motorul cu
piston rotativ Stirling, având ca scop
transformarea puterii preluate din ciclul Stirling
direct în mişcare rotativă, analog cu motorul cu
piston rotativ cu combustie internă. Până în
prezent nu a fost construit niciun prototip, dar
există o varietate de concepte, modele, şi au
fost înregistrate brevete. Un domeniu deosebit
îl reprezintă motoarele Stirling "cu piston
liber", între care se enumeră şi cele cu piston
lichid şi cele cu diafragmă.
O variantă de motor Stirling este pompa de apă
cu piston lichid utilizând ciclul Stirling. Forma
cea mai simplă include gazul de lucru, un lichid
şi două supape unidirecţionale. Lucrul mecanic
dezvoltat în acest caz este utilizat pentru
pomparea lichidului.
Avantajele motorului Stirling

Pot utiliza fără modificări orice sursă de căldură, nu numai

cele având la bază un proces de ardere, cum este energia
solară, geotermală, biologică sau nucleară.
În cazul sursei pe bază de combustibil procesul de ardere
poate fi continuu (spre deosebire de motoarele cu ardere
internă), reducându-se semnificativ nivelul emisiilor
poluante.
Cele mai multe motoare Stirling au mecanismele de
acţionare şi etanşare pe partea rece, astfel încât necesită
mai puţin lubrifiant şi au perioade de funcţionare mai mari
între revizii decât alte tipuri de maşini.
Mecanismele de acţionare sunt mai simple decât la alte
tipuri de maşini cu mişcare alternativă, nu sunt necesare
supape şi sistemul de ardere poate fi mai simplu.
Dezavantajele motorului Stirling

Dimensiuni şi costuri, costurile materialelor şi de asamblare a schimbătorului de căldură

din partea caldă ajungand la 40% din cel al întregului motor Stirling.
Probleme privind puterea şi cuplul motor. Un motor Stirling nu poate porni imediat, având
nevoie de o perioadă de încălzire. Acest lucru este valabil pentru toate maşinile cu ardere
externă, dar această perioadă poate fi totuşi mai scurtă pentru motoarele Stirling decât de
exemplu la maşinile cu aburi.
Gazul de lucru. Unele maşini utilizează ca gaz de lucru aer sau azot. Aceste gaze sunt din
punct de vedere termodinamic mai puţin eficiente dar în schimb reduc la minim
problemele legate de etanşare şi completare. Utilizarea aerului comprimat pe post de gaz
de lucru, conţinând o cantitate mare de oxigen, în contact cu materiale inflamabile sau
substanţe cum ar fi lubrifianţii poate duce la explozie. Pe de altă parte oxigenul poate fi
înlăturat cu ajutorul unei reacţii de oxidare.
Utilizările motorului Stirling

Aplicaţii de cogenerare (CHP - Combined Heat and

Power)
Generatoare solare de electricitate
Instalaţii frigorifice Stirling - Cryocooler
Pompe de căldură
Energie nucleară
Motoare de navă, avioane si automobile
Energia geotermală
Motoare pentru diferenţe mici de temperatură
Concluzii
Acest motor Stirling prezintă o mare importanţă pentru satisfacerea
unor necesităţi umane, mai ales că acest tip de motor poate folosi orice
tip de energie, cea mai importantă si nepoluantă fiind energia solară.
Cu ajutorul acestei energii, motorul ne poate fi de folos in domeniul
naval, aerospaţial, dar şi terestru, acest caz ajutând la diminuarea
poluării şi sporirea siguranţei persoanelor care utilizează aceste
motoare deoarece cele cu ardere internă sunt mai periculoase.
Motorul Stirling, deasemenea, este foarte important deoarece in cadrul
industriei nucleare, acesta produce energia electrică înlocuind turbinele
cu abur.
Este un dispozitiv vital pentru omenire, acest lucru având ca argument
drept faptul că motorul Stirling asigură furnizarea în mod eficient şi în
permanenţă a căldurii.