Poluarea atmosferică din județul Gorj și efectele sale asupra

sănătății plantelor

realizat de:Voinea Iulia Georgiana

 Pentru existența noastră aerul este alimentul numărul 1.Organismul uman consumă
zilnic 15-18 m3 de aer, iar dacă mâncăm de 3 ori pe zi, aerul îl „consumăm” de 15-
18 ori pe minut. Ne înconjoară pretutindeni, calitatea existenţei noastre depinde de
calitatea aerului, mai ales în contextul industrializării şi urbanizări care au
modificat structura de bază a mediului. Aerul reprezintă denumirea generică dată
atmosferei terestre, ce este compusă din stratele de gaze ce împresoară Terra şi care
sunt utilizate în procesele respiratorii şi de fotosinteză ale organismelor vii. Aerul
conţine 78.09% azot (N), 20.95% oxigen (O2), 0.93% argon (Ar)., 0.039% dioxid
de carbon (CO2) şi în proporţie mică alte gaze. Aerul conţine şi un procent de
aproximativ 1% vapori de apă. Poluarea aerului reprezintă introducerea în
atmosferă a unor substanţe chimice, a particulelor de materie (praf) sau a celor
biologice. Poluanţii atmosferici sunt în măsură a altera drastic structura fizico-
chimică a atmosferei, conducând la efecte ce datorită întinderii spaţiale, capătă o
expresie largă. Aerul rămâne unul dintre factorii de mediu cei mai expuşi la poluare
şi în egală măsură cel mai fragil subsistem de mediu dată fiind capacitatea redusă,
foarte limitată de absorbţie şi de neutralizare a poluanţilor. Practic, atmosfera se
comportă ca un rezervor de poluanţi ce sunt transportaţi de la o regiune la alta şi
preluaţi de alte nivele de mediu
 Se cunosc principalii poluanţi ai aerului, efectele negative produse asupra plantelor,
animalelor şi omului, reacţiile ce au loc în organism şi sursele de provenienţă.
De aceea, lupta pentru aerul curat reprezintă în prezent o cauză de interes mondial.
Poluarea aerului este cea mai importantă problemă, datorită absenţei unor sisteme
eficiente de filtrare a substanţelor nocive, a despăduririlor abuzive şi a insuficienţei
spaţiilor verzi în oraşe. Poluarea aerului agresează copiii, persoanele în vârstă şi pe
cei care suferă de anumite afecţiuni, care la prima vedere nu au nici o legătură cu
aerul pe care-l inspiră.
Viaţa nu poate fi concepută fără aer. Cu toate progresele tehnico-ştiinţifice
actuale, obţinerea aerului pe cale artificială, în cantităţile necesare vieţii, nu pare a
fi realizabilă nici într-un viitor îndepărtat. Poluarea aerului ameninţă să depăşească
limitele capacităţii de apărare a naturii, prin regenerare şi reechilibrare şi tocmai
omul, prin activitatea sa necontrolată şi în discordanţă cu legile naturii, ameninţă
echilibrul ecologic al planetei.
 Pulberile care impurifica atmosfera judeţului Gorj au o natură diversă în funcţie
de sursele ce le generează, respectiv centralele termoelectrice pe conbustibili fosili,
fabrici de ciment, exploatări de cariere, depozite de zgură şi cenuşă, halde de steril.
Cele mai importante surse de poluare cu pulberi sunt societăţile comerciale,
exploatările miniere de carieră, traficul rutier, etc.
 Principalele surse de poluare a mediului în judeţul Gorj sunt reprezentate de

termocentrale (CET Rovinari şi Turceni)

 Poluanții principali din atmosferă sunt: dioxidul de carbon, oxidul de carbon, dioxidul de
sulf, hidrogenul sulfurat, derivaţi halogeni (acid clorhidric, clor, brom, fluor etc.), oxizii
azotului (N2O, NO, NO2 etc.), hidrocarburile, metalele grele.
 La plante apar simptome vizibile, mai ales pe frunze care la început se îngălbenesc, se
necrozează, iar în final se usucă şi cad.
 Poluanţii atmosferici pătrund în plante prin stomate şi provoacă perturbări ale proceselor
fiziologice care constau în producerea de leziuni celulare, tulburări metabolice şi de creştere.
Poluanţii intervin în controlul închiderii şi deschiderii stomatelor, modificând schimbul de
gaze al plantelor. În interiorul ţesuturilor are loc intoxicarea organitelor celulare, iar la
exterior se produc simptome vizibile mai ales pe frunze (îngălbeniri, necroze).
 Atmosfera poluată determină dereglări fiziologice şi biochimice în plante cu privire la

fotosinteza şi distribuţia asimilatelor, absorbţia elementelor minerale din sol, germinaţia

seminţelor etc.
 Acţiunea factorilor poluanţi asupra plantelor este complexă şi trebuie studiată din punct de
vedere structural şi fiziologic prin interrelaţia proceselor fiziologice, fotosinteza, respiraţie,
transpiraţie, creştere şi dezvoltare etc.
 Poluanţii atmosferici determină modificări ale semipermeabilităţii celulelor, modificînd
suprafaţa de schimb dintre celulă şi mediul extern fapt ce afectează mişcarea ionilor prin
membrane şi pierderea moleculelor osmotic active din celule. Cloroplastele şi mitocondriile
sunt deosebit de sensibile la aceste mişcări ionice.
 Alţi poluanţi atmosferici creează în exteriorul celulei valori crescute ale presiunii osmotice, determinând
deshidratarea.
Procesele fiziologice cele mai afectate, care influenţează în mare măsură şi productivitatea sunt
fotosinteza, respiraţia şi transpiraţia.
Urmărirea mobilităţii poluanţilor în interiorul plantelor este greoaie, deoarecemulte gaze sunt instabile
sau reacţionează cu apa făcându-le imposibil de urmărit.
În urma cercetărilor s-a stabilit că celulele mezofilului foliar sunt primele afectate de către poluanţii
atmosferici pătrunşi în plante, iar ţinând cont de principala lor specializare este afectat în special procesul
fotosintetic.
Influenţa asupra fotosintezei se realizează în special prin afectarea cloroplastelor, fiind dereglate sintezele
de glucide, aminoacizi, lipide şi proteine, datorită modificării selectivităţiimembranelor plasmatice.
Prin urmare, însuşirile chimice ale poluanţilor atmosferici sunt diferite, iar pătrunderea lor în plante
generează o multitudine de reacţii adverse ce se manifestă într-o primă fază prin modificarea
semipermeabilităţii membranelor şi dereglări la nielul ionilor..
Rezultatele studiilor recente privind efectul poluanţilor atmosferici asupra mediului în general, şi asupra
plantelor în special, asociate cu posibilităţile obţinerii unor informaţii deosebit de utile în domeniul fiziologiei
toleranţei plantelor la condiţiile de stres, pot determina revenirea interesului cercetărilor asupra acestui
domeniu important.
 CERCETĂRI MORFOLOGICE PRIVIND ACŢIUNEA POLUĂRII MEDIULUI ASUPRA
PLANTELOR

 a) Acţiunea fluorului, dereglările fiziologice în cazul poluării cu fluor, se exteriorizează prin modificări
morfologice; necrozarea vârfului limbului foliar (la cele de formă alungită) sau a marginilor acestora (la
exemplarele cu limbul oral sau rotund).
 b) Acţiunea dioxidului de sulf , efectele determinate de această noxă sunt mult mai pronunţate şi brutale
decât cele provocate de fluor, arsurile şi depigmentările.

c) Acţiunea poluanţilor oxidanţi; oxizii de azot sunt poluanţi care provoacă o simptomatologie
morfologică şi fiziologică de mari proporţii care – după pagubele pe care le provoacă – se situează
imediat în urma celor declanşate de fluor şi dioxid de sulf.
Simptomele caracteristice sunt apariţiile unor tente argintii, bronzate sau metalice, limitate la
suprafaţa inferioară a frunzelor.
d) Acţiunea plumbului, ca urmare a traficului sporit din ultimele decenii, poluarea provocată de
plumbul aflat în gazele de eşapament a provocat o evidentă impurificare a plantelor aflate în vecinătatea
drumurilor.foarte.circulate. .
Condiţiile meteorologice exercită o influenţă deosebită asupra nivelului de poluare cu acest metal
un an ploios contribuie la spălarea plantelor şi la micşorarea conţinutului lor în plumb. S-a demonstrat
că plumbul se acumulează, de preferinţă, în părţile plantei care conţin cea mai mare cantitate de
clorofilă, blocând procesul de fotosinteză. Plumbul este de asemenea, responsabil de tulburarea
mecanismului procesului de reproducere, ceea ce duce la reducerea numărului de flori şi de fructe în
zonele afectate de el.
 La Malus domestica în majoritatea regiunilor industriale unde se face simţită prezenţa unor
cantităţi mari de noxe, o parte din specii suferă vătămări deosebite ale ramurilor şi frunzelor.
Aceste distrugeri ale coroanei se ridică la până 30% şi sunt în continuă creştere la multe
exemplare din vecinătatea surselor de poluare.
 În condiţiile unei poluări intense, o parte dintre meri suportă cu greu acţiunea unor factori
nocivi care atacă lăstarii anuali şi majoritatea frunzelor. Distrugerile provocate asupra
lăstarilor şi frunzelor au urmări negative privind plantele poluate, care se usucă lent, iar
frunzele necrozate se desprind prematur de pe ramuri .
 La fructul de măr, simptomele provocate de fluor se caracterizează prin arsuri ce împânzesc
întreaga epidermă a fructului sub forma unor mici pete.
 Datorită prezenţei acestor leziuni, fructele îşi pierd forma iniţială, se răsucesc, iar unele se
usucă şi cad.
 - La Pyrus communis L. - păr, în apropierea centrelor industriale la numeroşi indivizi
poluaţi se constată şi necrozarea frunzelor, cu leziuni de dimensiuni mici, de 0,1-0,2 cm,
dispuse mai ales în zona apicolo-marginală şi mediană; în mod excepţional, leziunile se
extind şi către baza laminei. Leziunile determină distrugerea limbului în proporţie de 10 - 30%
.
 Petele instalate pe frunze au o culoare neagră, cuprind repede tot limbul, cu excepţia a două
porţiuni subţiri de o parte şi de alta a nervurii.
 Perele (Pirus communis) ce cresc în zonele poluate prezintă pete necrotice brun-negre şi au
epiderma de o consistenţă solzoasă. Când fructul ajunge la maturitate, epiderma sănătoasă din
vecinătatea arsurilor rămâne verde în loc să capete culoarea gălbuie obişnuite.
 - La Prunus domestica L. - prun, în zonele poluate, un număr însemnat de exemplare sunt
supuse acţiunii nefaste a diverselor noxe, care provoacă vătămarea ramurilor şi a frunzelor. Se
poate constata atât distrugerea lăstarilor anuali şi bianuali, cât şi a unor ramuri de la periferia
coroanei care declanşează uscarea în masă a întregii plante. Poziţia leziunilor pe limbul
frunzei este diferită, dar predomină leziunile din zona apicolo-marginolo-mediană .
 La meri afectaţi de poluare se mai poate observa lipsa florilor, fructificarea slabă şi căderea
prematură a fructelor.
 Prunele atinse de gazele fluorate au necroze apicole, care se instalează ca urmare a despicării
ţesuturilor până la sâmbure.
- La Armeniaca vulgaris L. – cais, în zonele poluate s-au observat leziuni pe frunze care sunt localizate
îndeosebi în zonele apicolo-marginală, precum şi căderea în masă a fructelor abia formate
Acţiunea fluorului asupra caiselor se manifestă pe măsură ce fructele se apropie de faza de maturitate;
la început necrozele sunt superficiale, brun-negre, înconjurate de un polen roşiatic provenit dintr-un
exces de antocian pe care celulele epidermei din zona afectată le elaborează ca reacţii de apărare. Apoi,
evoluţia necrozei duce la lichefierea ţesuturilor subepidermale şi la deprecierea definitivă a calităţii.
Apariţia necrozelor pe fructe este în strânsă legătură şi cu condiţiile meteo: un climat uscat, o
temperatură ridicată, roua matinală sau ploaia fină care cade după o perioadă de timp frumos şi care
este urmată de un timp uscat sunt foarte păgubitoare
Masuri de prevenire si reducere a poluarii aerului
Cu totii avem obligatia sa contribuim la protejarea mediului inconjurator si de a asigura, pentru noi si
pentru generatiile care vin, o calitate a aerului mai buna. Iata care sunt cateva din masurile care previn
poluarea aerului:
Folosirea mijloacelor de transport in comun – folosirea mijloacelor de transport in comun reduce

considerabil poluarea aerului si decongestioneaza in acelasi timp traficul; faceti un exercitiu de

imaginatie – urcati cei 60 de ocupanti ai unui troleibuz sau autobuz in 60 de autoturisme. Deja veti avea o
sosea plina pe o lungime de cel putin 200 m (comparativ cu cei maxim 7 metri ai unui troleibuz), un trafic
aglomerat si un aer irespirabil in imediata apropiere a “alaiului motorizat”. Incercati asadar, din cand in
cand, sa folositi si troleibuzul sau metroul – veti sti ca in ziua respectiva ati facut un pic mai mult pentru a
proteja mediul inconjurator!
Economisirea energiei – opriti luminile si orice aparat consumator de energie atunci cand plecati de acasa

sau cand nu il mai folositi. Energia electrica pare o sursa “verde” sau nepoluanta atunci cand o comparam
cu benzina, de exemplu, daca vorbim de combustibili pentru autoturisme, insa uitam ca si aceasta este
produsa in urma unor procese care genereaza poluare, asa cum se intampla in timpul procesului de ardere
a hidrocarburilor pentru obtinerea energiei electrice.
Refolosirea si reciclarea materialelor – refolosind obiectele sau recicland, economisiti indirect si

resursele necesare producerii lor dar in acelasi timp contribuiti si la o calitate mai buna a aerului prin
eliminarea tuturor gazelor cu efect nociv care s-ar fi produs in urma proceselor tehnologice de fabricatie.
Utilizarea energiei verzi – energia solara, eoliana si geotermala contribuie la reducerea poluarii

aerului; eliminarea pe cat posibil a arderilor de combustibili fosili pentru producerea energiei termice sau
electrice duce indirect la diminuarea gazelor care rezulta in urma arderilor, contribuind astfel la pastrarea
unui aer mai putin poluant.
VĂ MULȚUMESC!