Sunteți pe pagina 1din 52

ETIOPATOGENIA ANOMALIILOR

DENTO–MAXILARE

DISCIPLINA DE ORTODONŢIE ŞI ORTOPEDIE DENTO-FACIALĂ


FACULTATEA DE MEDICINĂ DENTARĂ
U.M.F. ¨GR.T.POPA¨ IAŞI

PROF. UNIV. DR. GEORGETA ZEGAN


PLANUL CURSULUI
EG
A N
Z
TA
GE
OR
. GE
Dr
iv.

. un
Factori disfuncţionali
A N
of G
P r ZE
TA
GE
O R
GE
r.
. D
n iv
. u
of
P r
FACTORI DISFUNCŢIONALI
EG
A N
Z
TA
GE
OR
. GE

Dr
Disfuncţiile şi obiceiurile vicioase determină dezechilibre între
i v.
activitatea musculară anormală şi dezvoltarea scheletului sau a
n
sistemuluiudento-alveolar, N
determinând apariţia anomaliilor
f.
dento-maxilare. G A
r o E
• Pdisfuncţia respiratorie Z
TA
• deglutiţii anormale
G E
• disfuncţia masticatorie
O R
• disfuncţia fonatorie
G E
• obiceiuri vicioase
D r.
iv.
un
f.
ro
P
FUNCŢIA RESPIRATORIE
EG
A N
Z
TA
GE
OR
GE
.
• Dr
rolul funcţiei respiratorii
• vital i v.
n
• asigurăudezvoltarea normală a maxilarelor N
f. G A
ro E
P Z care
• la naştere
produce ruperea mezenchimală pulmonară E T A
- primul ţipăt reprezintă prima inspiraţie,

R G
• respiraţia este un reflex necondiţionat EO
• . G prin centrul respirator
reglarea funcţiei respiratorii se rface
bulbar . D
i v
un
f.
ro
P
FUNCŢIA RESPIRATORIE
EG
A N
Z
TA
GE
OR
GE
.
Dr
• normală:
i v.
un
• respiraţia nazală
N
f.
• respiraţia orală din: GA
o E
Pr• perioada de nou-născut Z
TA
• perioada de sugar
GE
• în efortul fizic - la sportivi
O R
anormală: GE

r .
• respiraţia orală din repausD
i v.
u n
f.
r o
P
DISFUNCŢIA RESPIRATORIE
EG
A N
Z
TA
GE
OR
GE
.
• respiraţia orală poate r
D fi:
i
• obicei vicios
.
v- fără cauze anatomice
u
• disfuncţie
n- de cauze: N
o f. GA
Pr •
obstructive
ZE
la nivelul căilor aeriene superioare A
• vegetaţii adenoide ET
• deviaţie de sept R G
E O
• la nivelul căilor aeriene inferioare
. G
• bronşită acută
r
• astmul bronşic. D
i v
 restrictive
u n
f
• cifoscolioză.
ro
P
• obezitate
DISFUNCŢIA RESPIRATORIE
EG
A N
Z
TA
GE
OR
GE
.
• respiraţia orală are r
D influenţe negative asupra dezvoltării
i v.
aparatului dento-maxilar
• u
se datoreazăn dezechilibrului dintre musculatura intraoralăNşi
f . - dispariţia triplei închideri orale
extraorală G A
o
P r ZE
TA
G E
O R
G E
r.
. D
i v
un
f.
ro
P
N
RESPIRATOR ORAL ZEGA
TA
• extraoral G E
• facies adenoidian O R
• obraji aplatizaţi - presiune G E scăzută în
r .

EGAN
sinusuri D
• fantă labială
i v. deschisă
u n N

ETA Z
• buză superioară hipotonă
.
f inferioară situată în spatele incisivilor GA
• buză
r o E
Pinferiori Z

EORG
• narine pensate TA
• profil convex AN GE
ZE
G
O R

Dr. G
ETA G E
RG r.
O D

univ.
E
r.
G
i v.
iv
. D
un
n
f.

Prof.
u
r of
.
r o
P P
N
RESPIRATOR ORAL ZEGA
TA
G E
• intraoral O R
E

N
• boltă palatină înaltăG- prin acţiunea
.

GA
directă a aerului
D r
asupra ei

ZE
i v.
• îngustarea maxilarelor - prin presiunea
n sinusurile maxilare,

TA
scăzută din N
u
. grupelor musculare A
f
presiunea

E
o G

RG
P r
extraorale - maseteri, buccinatori
ZE
A

EO
• prodenţie superioară - cavitate orală
deschisă, ineficienţa buzei superioare, E T

r. G
deglutiţie protruzivă R G
O

.D

GE
meziopoziţia dinţilor laterali superiori
.

niv
• retrodenţie inferioară - arcadă r
inferioară în formă de trapez D
v. în contact cu

.u
• i
extruzia incisivilor inferiori
n - antagoniştii

f
Pro
u
mucoasa bolţii palatine
. sau orizontalizaţi
o f
sunt vestibularizaţi
P r
N
RESPIRATOR ORAL ZEGA
TA
GE
OR
GE
.

N
r

GA
• ocluzal
. D
i vmandibulei - cavitate

ZE
• distalizarea
un
orală deschisă, mandibulă coborâtă, N

A
.
f capului A

ET
extensia
ro EG
Z

G
• P
accentuarea curbei Spee

OR
ocluzie distalizată TA

E

GE
• inocluzie sagitală pozitivă
RG
O

.
Dr
• ocluzie deschisă frontală
G E
.

i v.
deglutiţie

r
.D

un
• sindrom lingual protruziv anterior
i v
n

f.
u

o
.
Pr
of
P r
FUNCŢIA DE DEGLUTIŢIE
EG
A N
Z
TA
GE
OR
GE
.
• Dr
rolul funcţiei de deglutiţie
• vital i v.
• un act u
n N
. funcţional prin care conţinutul oral este propulsat
ffaringe şi stomac G A
ro
spre E
P Z
• TA
în perioada de sugar, deglutiţia se face prinEaspirare orală şi
deglutiţie faringiană R G
• după 10 luni, deglutiţia de realizează EOprin mişcări complexe
oro-linguo-mandibulare . G
Dr
i v.
un
f.
ro
P
FUNCŢIA DE DEGLUTIŢIE
EG
A N
Z
TA
GE
OR
. GE
• Dr
fazele deglutiţiei umane
• faza orală iv
.
u n N
f.
• faza faringiană
GA
ro esofagiană
• faza
E
• P
Z
faza cardică
T A
G E
• reglarea deglutiţiei
O R
• involuntare - la nivelul nucleului E
. G fascicular solitar din bulbul
rahidian r
D corticali din circumvoluţia
.
• voluntare - la nivelul centrilor
precentrală frontală niv
. u
o f
Pr
FUNCŢIA DE DEGLUTIŢIE
EG
A N
Z
TA
GE
OR
GE
.
• deglutiţia orală are r
D loc cu contracţia unor grupe musculare
i v.
masticatorii, faciale şi linguale prin care bolul alimentar este
u
trimis către nfaringe N
f. G A
r o E
• P deglutiţia nu se realizează corect, se produceZ un
dacă
dezechilibru antagonic muscular, generator de T Aanomalii dento-
maxilare G E
O R
G E
r.
. D
i v
u n
f.
ro
P
FUNCŢIA DE DEGLUTIŢIE
EG
A N
Z
TA
GE
OR
.GE
• normale D r
i v.
• deglutiţie infantilă
u nde tranziţie
• deglutiţie N
f. GA
ro
• deglutiţie de tip adult E
P Z
• anormale
TA
• deglutiţie E (simplă)
protruzivă anterioară incompletă
G
• deglutiţie R (complexă)
protruzivă anterioară completă
O
• deglutiţie sublinguală G E
• deglutiţie palatală r.
• deglutiţie unilaterală v. D
• deglutiţie bilaterală ni
. u
o f
Pr
N
DEGLUTIŢII NORMALE ZEGA
TA
GE
OR
• GE
deglutiţia infantilă r.
 este normală . Dla nou-născut şi la sugar (0 - 6 luni)
i v
u
 în timpulnactului suptului: N
f .
•olimba este interpusă între arcadele maxilareEcare
A
G sunt
r
P depărtate Z
T A
• în zona laterală, musculatura obrajilor
G E şi mucoasa jugală
R
este interpusă între arcadele maxilare
O
G
• buzele asigură închiderea etanşă
E a cavităţii orale
r.
. D
• deglutiţia are lor cu contracţia puternică a musculaturii
i
feţei - buze şi obraji v
un
f. de acţiune este în sens antero-posterior
• direcţia forţelor
o
P r
N
DEGLUTIŢII NORMALE ZEGA
TA
GE
OR
deglutiţia de tranziţie.GE

r
D 6 luni şi 2 ani, odată cu apariţia primilor
 este normală. între
i v
un
dinţi temporari şi cu diversificarea alimentaţiei
N
.
f de retragere a limbii: G A
ro
 poziţii
E
P • erupţia incisivilor temporari determină retragereaZ limbii
A
Tplasată în spatele
dintre arcade în timpul deglutiţiei, fiind
G E
dinţilor
O R
G E
• în zona laterală, limba este interpusă între arcade (nu
există dinţi) pentru a fixar.mandibula în timpul deglutiţiei,
. D ridicători ai mandibulei
prin contracţia muşchilor
i v
• erupţia caninilor un molarilor temporari determină
şi
f.
cuprindereaolimbii în interiorul arcadelor în timpul
P
deglutiţiei
r
N
DEGLUTIŢII NORMALE ZEGA
TA
G E
• deglutiţia de tip adult
O R
 este normală după 2E– 3 ani şi pe tot parcursul vieţii
. G
 poziţii ale limbii:
D r
i v. presează pe 1⁄4 anterioară a bolţii palatine şi în
• vârful limbii

un
1⁄3 gingivală a incisivilor superiori N
f.
• mijlocul
G A
limbii se găseşte în 1⁄3 anterioară a bolţii palatine
r o E
• Z
P în zona laterală marginile limbii sunt la nivelul coletului dinţilor
laterali superiori T A
• limba se deplasează posterior, făcând unE
R G unghi de 45° cu bolta
palatină
• limba atinge limita dintre palatulE
O
deplasează în sus şi înapoi r . G dur şi palatul moale, apoi se
pentru separarea de cavitatea
nazală . D
i va limbii este paralelă cu faringele
• porţiunea posterioară
un
f .
• deglutiţia se realizează prin contracţia muşchilor masticatori şi
r o contracţia muşchilor feţei
ai limbii - fără

P
direcţia de acţiune a forţelor este postero-anterioară
DEGLUTIŢII ANORMALE ZEGA N

TA
GE
OR
GE
.
r
D atipice pot fi determinate de:

i v.
Cauzele deglutiţiei
u n
• nematurizarea căilor senzitivo-motorii, cu prelungirea N
f.
etapei de deglutiţie infantilă
G A
ro
• obiceiul vicios înscris ca reflex condiţionat - E
sugerea
Pdegetului Z
T A
E
• tulburări rino-faringiene - amigdalită hipertrofică
G
• macroglosie
O R
• anchiloglosie - fren lingual scurt E
. G
• fenomenul de adaptare la oranomalie dento-maxilară
D
• trecerea unui timp lung .între permutarea dinţilor frontali
i v
n
temporari şi cei permanenţi
u
f.
ro
P
N
DEGLUTIŢII ANORMALE ZEGA
TA
GE A N
OR ZE
G

. GE G ETA
deglutiţia anterioarăDr simplă O R
GE

i v. r.
• sindromul lingual
n protruziv anterior incomplet D
u iv. N
f.
 întâlnită după vârsta de 2 ani f.
un
GA
r o r o E
P
 evoluează P
spre o malocluzie clasa a II/1 Z
 poziţii anormale ale limbii: T A
G E
• vârful limbii se plasează pe incisivii
O R superiori
• limba are efect de împingere a
G E incisivilor superiori -
r.
determină prodenţia superioară
. D
i v
• apare dezechilibru grupelor musculare antagoniste:
un
f.
• hipotonia muşchilor maseteri
ro orbicularului buzei superioare
• hipotonia
P
• hipotonia muşchiului mentalis
N
DEGLUTIŢII ANORMALE ZEGA
TA
GE
OR G AN

GE
. complexă T
ZE
A

D
deglutiţia anterioarăr RGE
i .
v protruziv anterior complet EO
• sindromul lingual .G
u ndupă vârsta de 2 ani .D
r
N
f.
 întâlnită
n iv
G A
ro
 evoluează spre o ocluzie deschisă
. u frontală prin E
Pinfraalveolodenţie frontală Pro f Z
TA
 poziţii anormale ale limbii: G E
O R superiori şi inferiori
• vârful limbii se plasează pe incisivii

G E frontalilor în erupţie -
• limba are efect de frânare asupra
r.
. D
determină ocluzia deschisă frontală
• apare dezechilibruiv grupelor musculare antagoniste:
u n
f.
• hipotonia muşchilor maseteri
ro orbicularului buzei superioare
• hipotonia

P
hipotonia muşchiului mentalis
N
DEGLUTIŢII ANORMALE ZEGA
TA
GE G AN

OR TA
ZE

.GE G
OR
E
• D
deglutiţia sublinguală r G E
v. vârsta de 2 ani r .
i
 întâlnită după .D
u n u ni
v
N
f.
 evoluează spre o malocluzie clasa . Angle - prognaţie
III
f
GA
r o Pro
E
Pmandibulară adevărată Z
 poziţii anormale ale limbii: T A
G E
R
• vârful limbii se plasează pe incisivii inferiori
O
• limba are efect de împingere asupra
G E incisivilor inferiori -
r
determină prodenţia inferioară.
. D
i v
• apare dezechilibru grupelor musculare antagoniste:
un
• hipertonia orbicularului buzei superioare
f .
o
Pr muşchilor coborâtori
• hipertonia
N
DEGLUTIŢII ANORMALE ZEGA
TA
GE
R G AN
O ZE
. GE ETA
• deglutiţia palatală Dr G
OR
v. vârsta de 2 ani
E
i
 întâlnită după r .G
u n v .D N
f .
 evoluează spre o malocluzie clasa II/2
n
GA
i cu ocluzie adâncă
r o f.u E
Pacoperită Pr
o Z
 poziţii anormale ale limbii: T A
G E
R
• vârful limbii ia contact numai cu 1⁄3 anterioară a bolţii
O
palatine
G E
r .
• limba are efect asupra incisivilor superiori - determină
D
retrodenţia superioară
i v.
• apare dezechilibruun grupelor musculare antagoniste:
f.
ro orbicularului buzei superioare
• hipertonia
P
• hipertonia muşchilor temporali
N
DEGLUTIŢII ANORMALE ZEGA
TA
GE
R G AN
O ZE
. GE ETA
• D
deglutiţia unilaterală r G
OR
v.
E
 întâlnită rari r .G
u n v .D N
f.
 evoluează spre o ocluzie deschisă i
unilaterală
n
GA
r o f.u E
Ppoziţii anormale ale limbii: Pr
o Z
T A pe o singură
• vârful limbii se plasează între dinţii laterali
G E
parte
O R
• limba are efect de frânare asupra
G E dinţilor în erupţie -
determină ocluzia deschisă r. unilaterală
. D
i v
• apare dezechilibru grupelor musculare antagoniste:
un
• hipotonia muşchilor maseteri pe partea în care se
.
f deglutiţia atipică
r o
realizează
P
N
DEGLUTIŢII ANORMALE ZEGA
TA
GE
OR
. GE
• deglutiţia bilateralăDr
 întâlnită rari v.
u n N
f.
 evoluează spre o ocluzie deschisă bilaterală
GA
r o E
Ppoziţii anormale ale limbii: Z
• marginile limbii se plasează între dinţii T
A
G E laterali pe ambele
părţi R
O dinţilor în erupţie -
• limba are efect de frânare asupra
G E
determină ocluzia deschisă .
r bilaterală
D
i v.
• apare dezechilibru grupelor musculare antagoniste:
un
• hipotonia muşchilor maseteri
f .
o
Pr
FUNCŢIA MASTICATORIE ZEGA N

TA
G E
O R
• rolul funcţiei masticatorii
G E
• vital r.
. D
• alimentele i vconsistente introduse în cavitatea orală suferă un
proces un fărâmiţare mecanică
de N
f. G A
r o E
P Z
• reglarea masticaţiei TA
G E
• act parţial reflex – reglat de nucleul masticator din punte
O R
G E
• act parţial voluntar – reglat de circumvoluţia precentrală
frontală r.
. D
i v
un
f.
r o
P
FUNCŢIA MASTICATORIE ZEGA N

TA
G E
O R

G
rolul funcţiei masticatoriiE
r. bună a părţilor moi şi a inserţiilor
D
• asigură o nutriţie
.
musculareiv
u
• stimulează
n centrii osteogenetici N
f. G A
ro
• stimulează sistemul sutural perimaxilar E
P Z
• stimulează cartilagiile de creştere
TA
G E
• stimulează arhitectura alveolară şi maxilară
• stimulează secreţia salivară O R
G E
• menţinere pH-ului alcalin al .cavităţii orale
D r
• refacere stratului bazal.al mucoasei gingivale
i v
n
• asigură atriţia cuspidiană
u
f. copii
o
• rol sedativ pentru
r
P
FUNCŢIA MASTICATORIE ZEGA N

T A
G E
O R
• masticaţia se realizeazăEprin mişcările mandibule:
. G
r
 cu participarea muşchilor
D
• ridicători. ai mandibulei - muşchii temporali şi maseteri
i v
u n
• coborâtori ai mandibulei - muşchii suprahioidieni N şi
f.
subhioidieni G A
o
r
P • propulsori şi diductori ai mandibulei - muşchii ZE
pterigoidieni interni şi externi T A
 cu participarea dinţilor G E
O R
• incisivii – rol de tăiere
G E
• caninii – rol în sfâşiere
r.
• premolarii şi molarii .–D rol în măcinarea alimentelor
i v
 cu participarea limbii
un
.
• în formareafbolului alimentar
ro
P bolului alimentar spre faza de deglutiţie
• împingerea
FUNCŢIA MASTICATORIE ZEGA N

TA
GE
OR
GE
.
r
D prin componentele lor de descompunere, au
Forţele masticatorii

tendinţa de: iv
.
un N
f.
• mezializare a dinţilor posteriori
GA
ro
• vestibularizare a dinţilor anteriori E
P Z
T A
• GE musculare
Forţele masticatorii sunt neutralizate de grupele
periorale: O R
• muşchiul orbicularis oris GE
r .
• muşchii buccinatori
. D
• muşchiul constrictoruliv superior al faringelui
un
f.
• ligamentul pterigo-mandibular
o
Pr
FUNCŢIA MASTICATORIE ZEGA N

TA
GE
OR
GE.
r
D masticatorii pot fi determinate:

i v.
Cauzele disfuncţiei
un N
f.
• la copii
GA
ro E
P Z moale
• obiceiuri alimentare – alimente de consistenţă
• dureri odontale unilaterale TA
• interferenţe ocluzale active GE
O R
GE
• la tineri şi adulţi
r .
. D
• dureri odontale sau periodontale unilaterale
i v
• edentaţii uni sau bilaterale
un
f.
• interferenţe ocluzale active
ro
P
DISFUNCŢII MASTICATORII ZEGA N

TA
GE
OR
• anormale .GE
D r
i .
• masticaţia leneşă
vunilaterală
un
• masticaţia
N
f.
• bruxismul GA
o E
Pr Z
TA
GE
O R
GE
r.
. D
n iv
. u
of
P r
DISFUNCŢII MASTICATORII ZEGA N

TA
G E
O R
G E
masticaţia leneşă – produce:

r .
D masticatori – hipodezvoltarea mandibulei
• hipotonia muşchilor
.
• hipotonia i v
muşchilor pterigoidieni externi – ocluzia distalizată
u n N
f.
• nonatriţionarea
A
dinţilor temporari – nu realizează a doua
G
r o
mezializare a mandibulei E
P Z de dinţii
A
• supraocluzie frontală a dinţilor temporari – preluată
T
permanenţi
G E
O R
• pante de conducţie excentrică a mandibulei prin canini
temporari neatriţionaţi, evoluândEspre:
. G
• pseudoprognaţie mandibulară
D r
v.
• laterodeviaţie mandibulară
i
• micşorarea distanţei unintercanine – înghesuire incisivă
f.
ro
P
DISFUNCŢII MASTICATORII ZEGA N

TA
GE
OR
GE
.
Dr
• i v.
masticaţia unilaterală - determină:
un N
f.
• asimetria
A
contracţiei muşchilor masticatori - oboseală
G
ro
musculară a părţii preferate E
P Z
• asimetria faciale - exprimare clinică
T A
G E
O R
GE
r.
. D
i v
un
f.
ro
P
DISFUNCŢII MASTICATORII ZEGA N

TA
GE
• pe partea inactivă OR
GE .

N
• gingivită inflamatorie de inacţiune
r

GA
• depozite moi D
v.

ZE
n
• tartru dentari
u N

TA
• lipsaf.atriţiei dinţilor A
ro activă G

E
E

RG
• pe P
partea Z
A

EO
• gingivită de suprasolicitare
ET

G
• atriţie marcată a dinţilor
RG

r.
O

D
• asimetrie a contracţiei muşchilor E
G

iv.
perechi - provocată de instalarear.

un
oboselii musculare . D
i v

.
of
• disfuncţie ATM
u n

Pr
f.
o
Pr
DISFUNCŢII MASTICATORII ZEGA N

TA
GE
OR
GE
.
D r
• i v.
bruxismul (scrâşnitul dinţilor) apare ca o consecinţă a
un
hiperexcitabilităţii centrilor corticali motori sau a căilor N
f. G A
o
ZE
descendente,
r determinate de supraocluzia incisivă.
P
T A
G E
O R
G E
r.
. D
i v
un
f.
ro
P
FUNCŢIA FONATORIE ZEGA N

TA
GE
OR
.GE

D r
rolul funcţiei fonatorii
i v.
• relaţie psiho-socială
u n N
f .
• se dezvoltă progresiv în timpul vieţii postnatale
GA
o E
Pr Z
• T
emiterea fonemelor (vocale şi consoane) - mai Amulţi timpi:
G E
R
• implozie - acumulare în plămâni de aer inspirat
O
E laringe şi vibrează
• compresie - aerul expirat trece prin
G
corzile vocale superioare r.
. D
iv vocale inferioare
• explozie - vibrarea corzilor
n
. u
of
P r
N
FUNCŢIA FONATORIE ZEGA
TA
GE
OR
• GE
calitatea pronunţiei .fonemelor este condiţionată de:
Dr
i v.
• integritatea aparatului dento-maxilar

un
• echilibrul antagonic al musculaturii labio-genio-palato-
N
f.
laringiană G A
ro E
• Pgradul de dezvoltare psihică Z
TA
GE
• tulburări fonatorii
O R
• dislalia GE
r.
• paradislalia
. D
• rinolalia
n iv
. u
• sigmatismul
of
P r
N
TULBURĂRI FONATORII ZEGA
TA
GE
OR
GE
.
dislalia Dr

i v.
n
• este o tulburare
u foneme
de articulaţie, prin care nu se pot pronunţa
N
.
anumite
f G A
r o
• forme E
P• Z
betacism TA
• capacism G E
• deltacism O R
G E
• rotacism
r.
• apare în:
. D
i v
n
• ocluzia deschisă frontală
u
f.
• prognaţia mandibulară
ro
P mandibulară gravă
• retrognaţia
N
TULBURĂRI FONATORII ZEGA
TA
GE
OR
. GE
Dr
• paradislalia iv.
• este o u
n N
f. tulburare A
de articulaţie, prin care se pronunţă
G
foneme
înro
locul altora E
P Z
• înlocuirea "F" cu "V“
T A
• înlocuirea "R" cu "L" G E
O R
• apare în - ocluzia adâncă
G E
r.
D
n iv.
. u
of
P r
N
TULBURĂRI FONATORII ZEGA
TA
GE
OR
. GE
Dr
iv.
• rinolalia n
u
• este. vorbirea nazonată A N
o f G
•Pr
forme Z E
T Anas-gură prin
E
• rinolalie deschisă – există o comunicare
G
despicătură palatină
O R
GE adenoidian
• rinolalie închisă – în sindromul
.
Dr
iv.
un
f.
ro
P
N
TULBURĂRI FONATORII ZEGA
TA
GE
OR
GE.
r
• sigmatismul . D
i v
u n
• este o asociere a fonemelor cu şuierături
N
f
• forme. GA
ro E
P • interdentale Z
• labio-dentare TA
G E
• adentale
O R
• stridens
GE
• apare în: r.
. D
• diastemă interincisivă
i v superioară
u n
• prognaţie mandibulară
f.
• retrognaţie
ro mandibulară gravă
P
N
OBICEIURI VICIOASE ZEGA
TA
GE
OR
GE
.
Dr

i v.
sunt gesturi însuşite spontan, practicate de copii o perioadă
u
lungă de timpn N
. A
fdezechilibre musculare la nivelul aparatului dento-
G
• produc
ro E
P
maxilar Z
TA
• se produc deplasări ale dinţilor, care duc la E apariţia malocluziei,
în funcţie de direcţia forţelor de acţiune R G
O
E normală a maxilarelor

. G
pot fi stimuli sau frâne pentru creşterea
• devin reflexe condiţionate Dr
i v.
un
f.
ro
P
N
OBICEIURI VICIOASE ZEGA
TA
GE
OR
GE
.
Dr

i v.
sugerea - degetului, a limbii, a buzei, a suzetei
u
interpoziţianîntre dinţi - de obiecte, părţi moi N

.
f – unghiilor G A
• ro
muşcarea E
P Z
• roaderea - creion, radieră TA
• ticuri - de propulsie a mandibulei G E
O R
• atitudini posturale anormale ale capului
GE - hiperflexie,
hiperextensie r.
D
i v.
u n
f.
ro
P
N
OBICEIURI VICIOASE ZEGA
TA
G E
• Obiceiul vicios de sugere O
R
G E
r.
 este cel mai nociv pentru dezvoltarea normală a aparatului
dento-maxilar D
i v. - este practicat devreme, încă din viaţa
 studiile recente
u n
intrauterină N
.
f postnatale: G A
r o
 cauze E
P • alimentaţia artificială a sugarului Z
TA
• eliberarea de tensiuni nervoase
G E
• fenomenul foamei O R
G E
.
• satisfacţia instinctului de sugere
r
• neliniştea
. D
i v
• frustrarea
un
f.
ro
P
N
OBICEIURI VICIOASE ZEGA
TA
G E
• Obiceiul vicios de sugereEO
R
G
 în mod normal se.acceptă - până în jurul vârstei de 3 – 4
r
D nu apar modificări structurale ale
i v.
ani, timp în care
aparatului
u n dento-maxilar
N
.
f degetului poate provoca anomalia dento-maxilară
 sugerea
G A
r o E
Pgravitatea anomaliei dento-maxilare depinde de: Z
T A
• intensitatea sugerii
G E
• frecvenţa sugerii
O R
• durata sugerii G E
r.
• degetul supt
. D
i v
n
• poziţia degetului supt
u
f.
ro
P
N
OBICEIURI VICIOASE ZEGA
TA
G E

R
Obiceiul vicios de sugereEaOpolicelui produce:
. G
• proalveolodonţia superioară
Dr
v. adâncă

Pro
• boltă palatină
n i
N

f
u
• retroalveolodonţia inferioară

.
.
f incisivilor inferiori A

uni
o
• intruzia
r EG
P Z

v
• endoalveolia A

.
T

D
GE

r.
• inocluzia sagitală pozitivă
R

G
• retrognaţia mandibulară
EO

E
G

OR
r.
D

G
.

E
i v

TA
u n
f.

Z
o

E
r

G
P
AN
N
OBICEIURI VICIOASE ZEGA
TA
G E

R
Obiceiul vicios de sugereEaOindexului şi a mediusului cu sprijin
. G
pe incisivii inferiori (acţiune ca un cârlig), produce:
D r
i v.
• prodenţia inferioară

• retrodenţia
u n superioară N
.
f incisivilor inferiori G A
ro
• intruzia
E
• P
ocluzia deschisă frontală Z
TA
G E
• Obiceiul vicios de sugere a indexului sau O Ra auricularului în
poziţie laterală, produce: G E
r.
• laterodeviaţia mandibulară
. D
i v
un
f.
ro
P
N
OBICEIURI VICIOASE ZEGA
TA
G E
O
Obiceiul vicios de interpoziţie
R a părţilor moi sau a obiectelor

G E
între arcadele dentare
r . sau de muşcare
. D
i v
interpoziţia n
sau muşcarea buzei superioare produce: N

. u A
o f
• prodenţia inferioară G
r Z E
• Pretrodenţia superioară
TA
G E
• interpoziţia, muşcarea sau succiunea O R inferioare produce:
buzei
G E
• prodenţia superioară
r.
• retrodenţia inferioară
. D
i v
• supraacoperirea în zona
u n frontală
f. pozitivă
o
• inocluzia sagitală
r
• P
ocluzia deschisă frontală
N
OBICEIURI VICIOASE ZEGA
T A
G E
• O R
Obiceiul vicios de interpoziţie
GE
r.

N
• interpoziţia limbiiD
produce:

GA
i v. dentar
• intruzia grupului

ZE
• ocluziau
n
deschisă frontală sau laterală N
. A

TA
of G
• endoalveolia
r E

GE
P
• boltă palatină adâncă Z
A

OR
• laterodeviaţia mandibulară ET

GE
R G
O

r.
E dentare, produce:

D
interpoziţia obrajilor între părţile laterale

• ocluzia deschisă bilaterală r.
G

v.
ni
• modificări ale mucoasei .
D

.u
v jugale
i
naccentuată
of
• supraocluzia frontală
. u Pr
f
• ocluzii inverse laterale
o
P r
N
OBICEIURI VICIOASE ZEGA
TA
GE N
OR G A
ZE
. GE GE
T A
Dr OR
iv. . GE
n
u de roadere a obiectelor niv . D r
N
• Obiceiul .vicios A
o f .u G
P r
• este întâlnit mai ales la şcolari o f
Z E
Pr
TA de poziţie
• în timpul erupţiei dentare - determina anomalii
GE
• după erupţia dinţilor - determina deviaţii
O R mandibulare
GE
Ticul de propulsie al mandibuleir.

. D
i v inverse frontale
• duce la instalarea ocluziei
un
f .
• evoluţie spre prognatismul mandibular
r o
P
N
OBICEIURI VICIOASE ZEGA
TA
G E
O R
• Atitudini posturale anormale
G E ale capului din timpul somnului
copilului: r .
• dormitul în decubit. D dorsal - cu capul în hiperflexie - cu perne
i v
mari sau mai
u n multe
N
f.
• determină - ocluzia mezializată A
G- fără
ro
dormitul în decubit dorsal - cu capul în hiperextensie E

P Z
pernă
T A
• dormitul în decubit ventral - pe burtă
G E
• determină - ocluzia distalizată
O R
• dormitul în decubit lateral G E
• dormitul pe braţul părinţilor r.
. D
• dormitul cu pumnul sub obraz
i v
• determină - asimetria
un facială
f.
ro
P
N
OBICEIURI VICIOASE ZEGA
TA
GE
OR
GE
.

D r
Atitudini posturale anormale ale capului în stare de veghe a
copilului:
i v.
• sprijinirea un
capului în una din mâini N
• pe o f. G A
P r menton
ZE
- determină apariţia retropoziţiei mandibulare
A
• pe regiunea labială - determină apariţia biretroalveolodonţiei
T
G E laterodeviaţieii
• pe zona inferioară a feţei - determină apariţia
mandibulare O R
GE
• purtarea ghiozdanului într-o singură
r. mână
• determină apariţia scoliozei
. Dcervicale şi asimetriei faciale
i v
• atitudinea cifotică
un
f. prognaţiei mandibulare
o
• determină apariţia
Pr
BIBLIOGRAFIE
AN
1. Bassigny F. Manuel d’ortopedie dento-faciale. 2 edition. Paris: Masson;1991.
EG
2. Bishara SE. Textbook of orthodontics. W.B. Saunders Co.; 2001.
Z
A
3. Boboc G. Aparatul dento-maxilar. Formare şi dezvoltare. Bucureşti: Ed. Medicală; 1996.
4.

E T
Boboc G. Tratamentul anomaliilor dento–maxilare. Principii şi metode, Bucureşti: Ed. Medicală; 1982.
Bratu E, Grivu O, Voinea C. Erupţia normală şi patologică. Timişoara: Ed. Helicon; 1996.

G
5.

R
6. Chateau M. Orthopedie dento-faciale. Vol. I. Paris: Edit. CdP; 1993.

O
7. Dorobăţ V, Stanciu D. Ortodonţie şi ortopedie dento-facială. , Bucureşti: Ed. Medicală; 2002.

GE
8. Enlow DH. Facial growth. Philadelphia, London, Toronto, Montreal, Sydney, Tokyo: W.B. Saunders Co.; 1990.
9. Fratu A. Ortodonţie – Diagnostic, clinică, tratament. Iaşi: Ed. Vasiliana ’98; 2002.
10.

r.
Fratu A. Creşterea şi dezvoltarea normală post-tratament a aparatului dento-maxilar. Iaşi: Ed. Vasiliana ’98; 2001.

D
11. Graber TM. Orthodontics principles and practice. Saint-Louis, Missouri: Mosby; 2000.
12.

13. .
Grivu O, Voinea C, Băilă A. Funcţia musculară şi aparatul dento-maxilar. Timişoara: Ed. Mirton; 1996.

iv
Houston W, Steven CD. A textbook of orthodontics. 2nd Edition. London: Masson; 1992.
14.

un
Houston WJB. Walther’s orthodontic notes. Bristol: John Wright and Sons Ltd.; 1976.

N
. A
15. Ionescu E. Anomaliile dentare. Bucureşti: Ed. Cartea Universitară; 2005.
16.

of
Langlade M. Diagnostic orthodontique. Paris: Ed. Maloine S.A.; 1997.
G
17.

18.
P r
Mitchell L. An introduction to orthodontics. 2nd Edition. Oxford University Press; 2001.
Moyers RE. Handbook of orthodontics. 4th Edition. Year Book Medical Publish.; 1988.
ZE
19.

TA
Nanda R, Kapila S. Current therapy in orthodontics. Mosby-Elsevier; 2010.

E
20. Pasnicu L. Elemente de genetică în ortodonţie. Iaşi: Ed. Corson; 2000.

G
21. Pasnicu L, Fratu A. Aparate active mobilizabile. Iaşi: Ed. Corson; 2001.
22.

23.
O R
Proffit W, Fields H. Contemporary orthodontics. Mosby Year Book; 1993.
Rakosi T, Jonas I, Graber TM. Colour atlas of dental medicine orthodontic medicine orthodontic diagnosis. Stuttgart, New York:
Georg Thieme Verlag, Thieme Medical Publishers Inc.; 1993.

GE
Stanciu D, Boboc L. Ortodonţie practică. Aparate ortodontice. Bucureşti: Ed. Medicală; 2001.

.
24.

25.

26.
Dr
Thurow RC. Atlas of orthodontic principles. Saint Louis: Mosby; 1970.
Zegan G. Electromiografia anomaliilor-dento-maxilare. Semiologie şi diagnostic. Chişinău: Ed. Tehnică; 1998.
27.

iv.
Zegan G. Metode şi tehnici de diagnostic din ortodonţie şi ortopedie dento-facială. Iaşi: Ed. Tehnopress; 2004.
Zegan G. Ortodonţie şi ortopedie dento-facială. Ed. Tehnopress; 2005.

n
28.

u
29. Zegan G. Tehnici de realizare a aparatelor ortodontice şi ortopedice dento-faciale. Iaşi: Ed. Tehnopress; 2005.
30.

f.
Zegan G. Ortodonţie – ghid de lucrări practice. Iași: Editura Pim; 2011.

o
31. Zegan G. Ortodonţie şi ortopedie dento-facială - tehnici contemporane. Iași: Editura Pim; 2012.
32.

33.
r
Zetu I, Păcurar M. Ortodonţie. Introducere în tehnica arcului drept. Vol I – Analize necesare. Tg. Mureş: Ed. Lyra; 2002.

P
Zetu I, Păcurar M. Ortodonţie. Tehnica arcului drept. Tg. Mureş: Ed. Lyra; 2002.
34. Zetu I. Ortodonţie. Sindromul de faţă lungă. Iaşi: Ed. Coresi; 2003.
35. Zetu I. Ortodonţie. Tehnica arcului drept. Iaşi: Ed. Tehnopress; 2010.

S-ar putea să vă placă și