CAPTAREA

VĂRSĂTURILOR

POPESCU MARIANA LOREDANA

CAPTAREA VĂRSĂTURILOR
 Vărsăturile reprezintă expulzia forțată, bruscă a
conţinutului stomacal pe gură. Expulzia este un act
reflex provocat de contracţia diafragmului şi a muşchilor
abdominali. Este precedată adesea
de greaţă şi hipersalivaţie.
 Voma reprezintă o reacţie naturală a organismului de
apărare, cel mai adesea faţă de anumite substanţe
toxice sau greu digerabile faţă de stomac .
• greaţă,
• vertij,
• salivaţie abundentă,
• dureri de cap,
• tahicardie,
• transpiraţii reci,
• disconfort,
• stare generală alterată.

SEMNE ȘI SIMPTOME PREMERGĂTOARE

  Nevoia de a vărsa este declanşată în cele mai multe cazuri de:
– intoxicaţii alimentare, mese prea copioase, consum excesiv de alcool;
– consum de anumite medicamente orale, efectele secundare ale unor
medicamente;
– colici intestinale, infecţii virale, labilitate psiho-emoţională, graviditatea;
– deplasarea cu maşina, prin excitaţia centrului echilibrului;
– creşterea presiunii intracraniene (meningite, encefalite, hemoragii
cerebrale, tumori, abcese cerebrale);
– excitare chimică pe cale sanguină cu substanţe ca cloroform, morfină,
uree, sau toxine microbiene în scarlatina, difterie, pneumonie; (in aceste
cazuri voma reprezintă un fenomen patologic).

CAUZE
 Manifestarile cantitative/calitative sunt
determinate de frecvenţă, orar, cantitate,
continut, culoare, caracter.

CARACTERISTICI
  vărsături ocazionale in intoxicaţii alimentare sau boli infecţioase acute;
 •vărsături frecvente in stenoza pilorică după mese;

 •vărsături incoercibile in graviditate, boli psihice;

 •vărsăturle pot prezenta caracter de periodicitate.

 Orarul vărsăturilor este caracterizat de alimentaţie:

 •vărsături matinale, dimineaţa pe stomacul gol (la alcoolici şi gravide);
 •vărsături post-prandiale imediat după alimentare sau în timpul mesei (traume psihice,
depresie);
 •vărsături tardive după 2-6 h de la consumul alimentar (ulcer, cancer gastric complicat cu
stenoză pilorică);
FRECVENȚA
 • în cazul vărsăturilor alimentare pacientul varsă toată cantitatea alimentelor consumate;
• în stenoza pilorică pe lângă alimentele consumate se adaugă şi secreţia exagerată a
glandelor stomacale, precum şi resturi de la alimentaţiile anterioare (vărsătură
abundentă);
• uneori cantitatea conţinutului stomacal evacuat este de câteva zeci de ml.

CANTITATE
 •vărsăturile au un miros fad;
•miros acru în caz de hiperclorhidrie;
•miros fecaloid în ileus (refluxul conţinutului intestinal în
stomac);
•miros rânced în caz de fermentaţie stomacală.

MIROS
 – vărsături alimentare care conţin alimente mai mult sau mai puţin digerate;
– vărsături mucoase, apoase, ce conţin produsele hipersecreţiei gastrice din gastrite,
cancer gastric şi apar la gravide, etilici ca vărsături matinale;
– vărsături biliare în colecistopatii;
– vărsături fecaloide in caz de ocluzie;
– vărsătură intestinală;
– vărsături purulente în gastrita flegmonoasă sau când un abces al organelor învecinate
se deschide în stomac;
-vărsături sanguinolente sau de sânge pur (hematemeză) în boli ale stomacului,
organelor învecinate sau în cadrul unor boli generale.

CONŢINUT
 • galben verzui sau verde închis în vărsături biliare;
• galben murdar în ocluzii intestinale;
• roşie în hematemeză;
• brună, având aspect de „zaţ de cafea” în hemoragii digestive, cancer gastric (cantitatea
de sânge din stomac este redusă apărând în vărsături sub formă digerată sau
semidigerată);

CULOARE
 • vărsătură fără efort
• vărsătură fără greaţă
• vărsatura fără legătură cu alimentele consumate;
• vărsătura brună
• vărsătură în jet
• vărsătură incoercibile – varsatura în hipertensiune intracraniană
(HIC).

CARACTER
ATITUDINI SI INTERVENTII ALE
ASISTENTULUI MEDICAL

 •supraveghem pacientul atunci când prezintă simptomele premergătoare vărsăturilor:

greaţă, vertij, salivaţie abundentă, dureri de cap, tahicardie, transpiraţii reci, disconfort,
stare generală alterată
•în aceste cazuri pregătim de urgenţă tăviţă renală, vas colector, muşama, aleza, prosop,
pahar cu apă;
•îndepărtăm proteza dentară acolo unde este cazul;
(delimităm vărsăturile provocate sau precedate de accese de tuse, ca de exemplu în 
tusea convulsivă).
 Evitarea murdăririi lenjeriei
 Evitarea aspirării conţinutului gastric în căile respiratorii
 Pentru observarea caracterelor fiziologice si patologice ale varsaturilor si
descoperirea modificarii lor patologice in vederea stabilirii diagnosticului

OBIECTIVE
 2 tăviţe renale curate, uscate
 Muşama
 Aleză
 Pahar cu apă
 Şerveţele de hârtie, prosop

MATERIALE NECESARE
a) psihică:
 Încurajaţi pacientul să respire adânc pentru a
reduce puţin senzaţia de vomă

PREGĂTIREA PACIENTULUI
b) fizică:

 Ridicaţi pacientul în poziţie şezând dacă starea permite

sau aşezaţi-l în decubit cu capul întors într-o parte cu un
prosop sau o aleză sub cap
 Daca acesta are proteza, o vom indeparta in pahar. I se
ofera bolnavului tavita renala daca este capabil sa si-o
sustina, daca nu o vom sustine noi, asistentii medicali.

PREGĂTIREA PACIENTULUI
 Asistenta medicala sprijina cu cealalta mana fruntea
bolnavului, il incurajeaza pe bolnav, il educa sa inspire
mai profound pe nas si sa expire pe gura. I se ofera
bolnavului un pahar cu apa aromata pentru a-si clati
gura, indeparteaza continutul in cealalta tavita renala.
 Asistenta medicala, sterge gura bolnavului cu prosopul
de eventualele mucozitati, aplica comprese umede pe
frunte, ofera bolnavului lichide reci in cantitati reduse
incepand cu o lingurita si apoi cantitatea crescand
progresiv.
 Ajutaţi-l să se aşeze într-o poziţie
comodă
 Supravegheaţi atent pacientul aşezat
în decubit să nu-şi aspire conţinutul
stomacal dacă vărsătura se repetă

ÎNGRIJIREA PACIENTULUI
  Se indeparteaza materialele folosite, daca e nevoie si
varsatura, daca nu va fi pastrata pentru vizita medicului.
Se va nota in foaia de observatie tehnica, numele
asistentei medicale si ora, iar in foaia de temperatura,
varsatura si culoarea acesteia. asistenta medicala se
spala pe maini apo supravegheaza bolnavul, se
aeriseste salonul si se trece la reorganizarea locului de
munca.

REORGANIZAREA LOCULUI DE
MUNCĂ
Notaţi:

 Data, ora
 Conţinutul (mucos, alimentar, bilios, fecaloid, sânge)
 Cantitatea
 Simptome premergătoare
 Alte acuze ale bolnavului
 dureri abdominale, deshidratare, HTA,
ameteala, migrene urmate de cefalee
occipitala, vedere incetosata, respiratie
frecventa, puls tahicardic dar filiform,
acufene, regurgitatia (intoarcerea alimentelor
din stomac sau esofag in cavitatea bucala
fara effort si fara greata).          

SIMPTOME CE INSOTESC
VARSATURA
  Varsaturile
se noteaza cu un cerc, in care se noteaza
numarul acestora, astfel:
• Varsaturi alimentare O (cerc de culoare albastra);
• Varsaturi bilioase     O (cerc de culoare verde);
• Varsaturi sanguinolente O (cerc de culoare rosie).
 Pe foaia de temperature se noteaza varsatura sus, in
partea superioara a paginii si scaunul  in partea de jos a
foii.

NOTAREA VARSATURII
REZULTATE AŞTEPTATE
 Pacientul exprimă stare de confort, fără senzaţie
de vomă

EVALUAREA PROCEDURII
 REZULTATE NEDORITE / CE FACEM?
 Senzaţia de vomă se menţine, vărsătura se repetă – Sfătuiţi pacientul
să respire adânc
 Nu serviţi aceeaşi tăviţă care conţine voma deoarece simpla vedere
declanşează reflexul de vomă
 Vărsătura conţine sânge, resturi de medicamente sau alimente –
Anunțați medicul
 Recoltaţi o mostrâ din vărsăturile care conţin resturi de medicamente
sau alimente ingerate (dacă este indicat).
EVALUAREA PROCEDURII
VA MULTUMESC PENTRU ATENTIE!!!