ADAM ȘI EVA

{ În artă
 ADAM SI EVA
Este noțiunea de “unu” care are nevoie să se rupă în jumătate pentru a căpăta
conștiința de sine. Este principul “yin și yang” oriental unde contrariile nu pot fi
concepute unul fără celalalt, nu pot exista unul fara celalalt. Este mirarea initiala pe
care ontologic o traim cu totii cand muscam metaforic din frunctul cunoasterii.
Mirarea si interesul cu care il descoperim pe “celalalt” numai pentru a deveni mai
constienti de propria fiinta. Este orgoliul si forta cu care ne straduim sa ne
individualizam pana la mometul in care – numai cei mai intelepti dintre noi – ne dam
seama ca nu te poti rupe de “umbra” ta si ca si tu si ea sunteti de fapt acelasi lucru. Si
apoi, daca indolenta metafizica nu s-a instalat iremediabil, incepe si mai interesanta
calatorie de “regasire” cu jumatatea noastra. Si unii – mai norocosi, lucizi si tenace –
mai apuca sa se si bucure de contopirea cu “tot,” cu multitudinea infinita si
interconectata. E un carusel ametitor care fie te face sa-ti pierzi linistea fie te scufunda
in marea de calm etern si de perpetua trezie.

Adam si Eva este un concept filozofic recurent in gandirea umanitatii pe care eu il

desprind categoric din contextul biblic. Si este o eterna sursa de inspiratie pentru arta
plastica universala. Am sa ma feresc sa pomenesc sau sa afisez aici lucrari cu aceasta
tema si am sa public numai ce se afla in colectia mea. Asadar:
1. Adam si Eva – Dinu Radulescu
2. Adam si Eva – Silvia Radu
 3. Adam si Eva – Iosef Krijanovsky

3. Adam si Eva – Iosef Krijanovsky

 4. Adam si Eva (dupa ce au muscat din fructul cunoasterii), diptic – Dinu Radulescu

4. Adam si Eva (dupa ce au muscat din fructul

cunoasterii), diptic – Dinu Radulescu
Adam, sculptura de sine statatoare devine acum soclu
pentru Eva. Adam sculptat in lemn de stejar devine soclu
pentru femeia lui, sculptata in lemn de castan. Lemnul pe
care il poarta pe crestet
Adam are acum un inteles alegoric: barbatul isi sustine
soata. Sculptorul talmaceste o credinta pe care o stia din
satul lui oltenesc: barbatul se cuvine sa fie sprijinul femeii.
Eva e o suprapunere de sfere si sectoare sferice ce degaja
un senzualism aproape patimas.
Adam e redat printr-un romb cu laturile in zigzag.
Crearea lui Adam este una dintre capodoperele
picturii lui Michelangelo care ilustrează contul
creării Bibliei în cartea Genezei. În Geneza,
Dumnezeu creează primul om, Adam și prima
femeie, Eva. Michelangelo folosește proaspăt
tehnic în cazul în care a pus o lucrare de mural
pe tencuială ușor umedă sau proaspătă de var.
Această procedură permite pigmenților de artă
să se îmbină cu tencuiala și să formeze o parte a
peretelui. Michelangelo a pictat Crearea lui
Adam între 1508-1512 pe tavanul Capelei Sixtine
și a devenit una dintre cele mai iconice și
replicate picturi din istorie.
Crearea picturii lui Adam este foarte
semnificativă și strategică pentru întreaga
credință catolică. Această lucrare nu
reprezintă numai câteva versete din
Cartea Genezei, ci și o ilustrare detaliată a
relației omului cu Dumnezeu în timpul și
după creație și a modului în care
Dumnezeu se adresează omului, astfel
încât să poată restabili relația pe care o
făceau odată. Michelangelo descrie pe
Dumnezeu și pe Om ca figuri masculine
responsabile și că Dumnezeu a creat omul
după chipul și asemănarea Lui. Locația
lui Vatican din această pictură arată în
continuare importanța sa. Experții descriu
crearea lui Adam ca fiind una dintre cele
mai bune picturi creștine.
Fiind în Italia, artistul a transferat realizările Renașterii
italiene în Germania natală: trupul gol nu fusese
niciodată înfățișat cu proporții atât de perfecte. Cu
toate acestea, pe gravură, Adam și Eva arată ca și cum
ar fi făcute „dintr-un singur test”: Eva puternică
musculară pare a fi doar o copie oarecum înmuiată a
lui Adam. Imediat după a doua călătorie italiană,
artistul, care a fost puternic impresionat de arta
antichității, a creat două tablouri în pereche – „Adam”
și „Eva”. În pictura renascentistă germană, aceasta a
fost prima imagine la dimensiune de viață a unei figuri
umane complet dezbrăcate.
Dürer a scris că, din moment ce strămoșii au fost creați
după chipul și asemănarea lui Dumnezeu, trupurile lor
ar trebui să fie un model de frumusețe perfectă. Și într-
adevăr – Adam și Eva sunt captivant de frumoși, dar
frumoși în diferite moduri: tânăra masculinitate a lui
Adam subliniază feminitatea moale a prietenei sale. Se
pare că trupul blând al Evei înflorește în așteptarea
unei iubiri pământești fericite. Pictura a fost destinată
inițial unui altar personalizat, are toate atributele
esențiale ale scenei toamnei – un copac, mere, șerpi, dar
din motive necunoscute altarul nu a fost pictat, iar
acesta este cu greu un accident.
Povestea biblică despre Adam şi Eva nu
este atât de simplă cum pare la prima
vedere. Ea dezvălui semnificaţii profunde
atunci când este descifrată pe plan
simbolic. Numele de Adam are înţelesul de
"pământ roşu," corespunzând credinţei
creştine că Dumnezeu l-a creat din pământ,
lut. Adam reflectă aşadar principiul
pământului. Genul masculin reprezintă,
drept urmare, trupul fizic şi personifică
extroversiunea. Numele de Eva înseamnă "inimă," aşa că
Eva întruchipează principiul feminin al
lumii, exprimă un aspect mai subtil, mai
elaborat, mai fin în comparaţie cu Adam.
Ea desemnează mintea, în special cea
subconştientă. Eva a fost făcută dintr-o
coastă (a lui Adam) şi, din acest motiv, ne
duce cu gândul către un principiu mai
elevat, mai rafinat decât cel al lui Adam,
plămădit dintr-o materie mai brută, din
pământ.
POEZII DESPRE ADAM
ȘI EVA
Şi Eva... de Vera Pavlova
Eva de Lucian Blaga
Teologie de Ted Hunghes
Mărul lui Adam (Radif) de Girel Barbu
Geneza ramburs de Costel Zăgan
Tablouri Biblice de Tudor Arghezi
Vă multumesc.
{