FINALITĂȚILE EDUCAȚIEI.

NIVELURI IERARHICE

TITULAR CURS: MONICA MAIER

Obiectivul general al cursului

Dezvoltarea capacității de a analiza

finalitățile educației pe niveluri
ierarhice și relația cauzală dintre
rezultatele învățării.
Obiective operaționale
 Să analizeze finalitățile educației și relațiile dintre ele, din diferite perspective de abordare;

 Să definească tipurile de competențe utilizând informațiile din suportul de curs și dic ționarul de
pedagogie;

 Să clasifice obiectivele procesului didactic utilizând Taxonomia lui Bloom.

 Să precizeze modalitatea de operaționalizare a obiectivelor, utilizând modelul lui Mager.

 Să formuleze obiective operaționale pentru o secvență de instruire la o disciplin ă de înv ățământ, la

alegere;

 Să analizeze relația dintre competențele generale și competențele specifice dintr-o program ă școlar ă a
unei discipline, la alegere.

 Să analizeze corespondența dintre nivelurile superioare ale finalităților educa ționale și obiectivele
operaționale, pornind de la o competență specifică dintr-o program școlară, la alegere.
 Conținutul cursului

1. Nivelurile ierarhice ale finalităților educației

2. Competențele - delimitări conceptuale, structură și ierarhizare
3. Obiectivele educaționale
4. Corespondența obiectivelor operaționale cu nivelurile superioare ale
finalităților educaționale. Aplicație
 Glosar de termeni
 Idealul educaţional exprimă cerinţele şi aspiraţiile unei societăţi într-o anumită etapă istorică sub forma unui model dezirabil de
personalitate umană.
 Scopurile educaţionale sunt anticipări mentale ale diverselor acţiuni de formare a personalit ăţii umane şi se refer ă la rezultatele ce
urmează să se obţină în cadrul unui şir de acţiuni educaţionale.
 Obiectivele educaţionale sunt enunţuri cu caracter anticipativ care descriu în termeni exac ţi rezultatele a şteptate a fi ob ţinute la
finele unei secvenţe de instruire.
 Operaţionalizarea unui obiectiv educaţional presupune realizarea unei suite de preciz ări: precizarea performan ţei, precizarea
condiţiilor concrete în care va avea loc realizarea performanţei respective şi stabilirea unui nivel minimal acceptat de reu şit ă.
 Competența este capacitatea dovedită de a utiliza cunoștin țe, abilit ăți și capacit ăți personale, sociale și/sau metodologice în situa ții
de muncă sau de studio și pentru dezvoltarea profesional ă și/sau personal ă.
 Competența cheie este ansamblu de cunoștințe, abilități, atitudini și valori, care permit activit ăți/ performan țe în plan individual și
social, facilitând reacții adecvate la exigențele unui larg evantai de context, importante pentru întreaga popula ție.
 Competența generală vizează nivelul unei discipline de învățământ, care jalonează achizițiile de cunoaștere și de comportament ale
elevului pentru un ciclu de școlaritate.
 Competența specifică este competență derivată din competența generală și se formează pe durata unui an școlar.
 Competența transversală este competența realizată longitudinal, de-a lungul disciplinelor de studiu și al practicilor educative și
explicitate în termini de achiziții transferabile și nu struict disciplinare; reprezint ă achizi ții valorice și atitudinile care dep ășesc un
anumit domeniu/program de studio și se exprimă prin urm ătorii descriptori: autonomie și responsabilitate, interac țiune social,
dezvoltare personală și profesională.
  ideal educațional;
 scop educațional;
 obiectiv operational;
 operaționalizarea obiectivelor;
 Competență;
Cuvinte cheie  competență cheie;
 competență general;
 competență specifică;
 competență transversală.
Materiale necesare

• Bocoș, M. (coord.), Dicționar praxiologic de pedagogie,

Editura Paralela 45, 2016.
• Robinson, K., Școli creative, Editura Publica, 2015.
• Pâinişoară, I.O., Prelegeri pedagogice, Editura Polirom, Iaşi,
2001.
Bibliografi • Pâinişoară, I. O., Pedagogia învățământului primar și
e preșcolar, Editura Polirom, Iași, 2019.
• Potolea, D., Conceptualizarea curriculum-ului. O abordare
multidimensională, în Păun, E., Potolea, D. “Pedagogie.
Fundamentări teoretice şi demersuri aplicative”, Editura
Polirom, Iaşi, 2002.
Familiarizarea cu tema cursului
1. Menționați o cunoștință asimilată săptămâna trecută (cunoștință = o informație înțeleasă și pe care o
putem oricând utiliza; o informație asimilată nu presupune neaparat înțelegerea ei, poate fi memorată
mecanic).
A fi informat = a ști
A cunoaște = a înțelege
A învăța = a asimila cunoștințe și nu informații (învățarea presupune înțelegerea informațiilor).
2. Din ce tip de curriculum (formal, nonformal sau informal) a făcut parte informația care a condus la
construcția acelei cunoșteri?
3. A existat un scop care a însoțit cunoașterea respectivă? Care a fost acela? Acel scop a fost al vostru (ați
vrut voi să vă însușiți acea cunoștință) sau a fost al celui care v-a trasmis acea cunoștință?
4. Care credeți că este diferența dintre obiectivele celui care transmite cunoștințe și obiectivele celui care
învață?
 Experiența personală și utilizarea ei în învățarea școlară
Transferul unei experiențe de învățare/cunoștințe din sfera
curriculum-ului informal în sfera curriculum-ului
formal/nonformal

Exemplu:
• Învățarea modului de preparare a unei brioșe, acasă:
– experiență de învățare înscrisă într-un curriculum informal
– scopul individual = să slăbesc/să mănânc sănătos
• Dacă voi folosi această experiență la școală, la disciplina Dezvoltare personală/Educație
pentru sănătate, atunci:
- experiența de învățare este transferată în curriculum formal
- scopul personal se suprapune pentru scopul didactic (formulat de profesor dar care
trebuie atins de cel care învață)
1. Niveluri ierarhice ale finalităților educației
Idealul educațional
 Orientare axiologică;
 Finalitate majoră
urmărită pe termen
lung;
 Reflectă o intenție
generală, abstractă și în
general greu de
evaluat.
Profilul de formare al
absolventului/Scopul educațional
 Vizează profilul de personalitate
dezirabil din perspectiva
evoluției societății;
 Reprezintă finalitatea
macrostructurală determinată
de idealul educational;
 Are un grad mai redus de
abstractizare și generalizare;
 Componenetă reglatoare a
curriculumului national pentru
că sintetizează competențele pe
care trebuie să și le formeze
elevul până la finalul unui nivel
de studiu.
Obiectivele operaționale
 Anticipează o performanţă ce va
putea fi observată şi evaluată la
sfârşitul acţiunii educaţionale;
 Au un nivel redus de generalitate
şi se realizează în intervale scurte
de timp, referindu-se la lecţii sau
secvenţe de lecţii;
 Reprezintă ultima verigă în lanțul
finalităților învățării, cea care va
particulariza şi concretiza idealul
și scopurile educaţionale.
Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011

Art. (3) Idealul educaţional al şcolii

româneşti constă în dezvoltarea liberă,
integrală şi armonioasă a individualităţii
umane, în formarea personalităţii
autonome şi în asumarea unui sistem de
valori care sunt necesare pentru
împlinirea şi dezvoltarea personală, pentru
dezvoltarea spiritului antreprenorial,
pentru participarea cetăţenească activă în
societate, pentru incluziune socială şi
pentru angajare pe piaţa muncii.
Profilul de formare al absolventului diferitelor niveluri de studiu reprezint ă o component ă reglatoare a
Curriculumului național și este construit pornind de la reperele fundamentale de dezvoltare (în înv ățământul
preșcolar) și de la descriptorii competențelor-cheie, declinați pe niveluri de învățământ (primar, gimnazial și liceal),
astfel:

 profilul de formare al absolventului de învățământ preșcolar;

 profilul de formare al absolventului de învățământ primar, construit pe baza
descrierii nivelului elementar de dobândire a competențelor-cheie;
 profilul de formare al absolventului de învățământ gimnazial, construit pe baza
descrierii nivelului intermediar de dobândire a competențelor-cheie;
 profilul de formare al absolventului de învățământ obligatoriu, construit pe baza
descrierii nivelului funcțional de dobândire a competențelor-cheie;
 profilul de formare al absolventului de învățământ secundar superior, construit pe
baza descrierii nivelului dezvoltat de dobândire a competențelor-cheie.
  competență de literație;
Competențele cheie  competență în multilingvism;
 competență matematică și competențe în științe,
tehnologie și inginerie;
Recomandarea  competență digitală;
Consiliului Europei  competență personală, socială și de a învăța să
privind competenţele înveți;
cheie din perspectiva  competență civică;
învățării pe parcursul  competență antreprenorială;
întregii vieţi (2018)
 competență de sensibilizare și exprimare culturală
.
Recomandarea Consiliului Europei Cele 8 competențe fundamentale pe care școlile ar trebui
privind competenţele cheie din să-i ajute pe elevi să și le formeze
perspectiva învățării pe parcursul întregii (Ken Robinson, 2015, Școli creative. Revoluția de la bază a
vieţi (2018) învățământului)
1. competență de literație; 1. Curiozitatea = abilitatea de apune întrebări și de a explora felul
în care funcționează lumea;
2. competență în multilingvism; 2. Creativitatea = abilitatea de a genera noi idei și de a le pune în
3. competență matematică și aplicare;
3. Gândirea critică = abilitatea de a analiza informa ții și idei și de a
competențe în științe, tehnologie și
formula argumente și raționamemte logice;
inginerie; 4. Limbajul = abilitatea de a exprima gânduri și sentimente într-un
4. competență digitală; mod clar și încrezător, într-o varietate de medii de formare;
5. Colaborarea – abilitatea de a lucra constructiv cu alții;
5. competență personală, socială și de a 6. Compasiunea = abilitatea de a fi empatici cu alții și de a ne
învăța să înveți; comporta în consecință;
7. Calm = abilitatea de conectare cu viața interioară a sim țirii și
6. competență civică; dezvoltarea unei stări de armonie personală și de echilibru;
7. competență antreprenorială; 8. Spirit civic = abilitatea de implicare constructivă în societate și
de participare la procesele care o susțin.
8. competență de sensibilizare și ! Aceste competențe dezvoltă cele trei feluri de cunoaștere: a ști ce,
exprimare culturală . a ști cum și a ști pentru cine.
Exemplu:

Profilul de formare al absolventului de clasa a IV-a, cuprinde sinteza competențelor generale,

derivate din cele 8 competențe cheie.
Ex: pentru Competența de literație, în profilul de formare al absolventului de clasa a IV-a sunt
menționate următoarele competențe generale:
- Identificarea de fapte, opinii, emoţii în mesaje orale sau scrise, în contexte familiare de
comunicare
- Exprimarea unor gânduri, păreri, emoţii în cadrul unor mesaje simple în contexte familiare de
comunicare
- Participarea la interacţiuni verbale în contexte familiare, pentru rezolvarea unor probleme de
şcoală sau de viaţă
Categorii de competențe
2. Niveluri ierarhice ale rezultatelor învățării
Competențe cheie Competențe generale Competențe specifice

 sunt un pachet transferabil și

multifunctional de competențe  se definesc pe obiect de studiu şi  se definesc pe obiect de
care trebuie dezvoltate până la se formează pe durata studiu şi se formează pe
finalizarea educației obligatorii învăţământului preuniversitar; parcursul unui an şcolar;
și de care au nevoie toți  au un grad ridicat de generalitate  sunt derivate din
indivizii, ca fundament pentru şi complexitate şi au rolul de a competenţele generale, fiind
învățarea în continuare, ca orienta demersul didactic către etape în dobândirea acestora.
parte a învățării pe parcursul achiziţiile finale ale elevului;
întregii vieți;
Derivarea rezultatelor învățării (Ilie, 2009)
2. Scopuri/profiluri 3. Competențe 4. Competențe 5. Obiective
1. Idealul
de formare generale specifice operaționale
educațional
Definiție: specifică în mod
Definiție: exprimă Definiție: precizează Definiție: precizează Definiție: specifică
clar schimbarea care se va
cerințele și aspirațiile unei caracteristicile fiecărui formarea de rezultate ale rezultatele învățării
realiza în comportamentul
societăți într-o anumită
nivel, ciclu, treaptă și învățării specifice pentru fiecare an școlar
etapă istorică sub forma și urmăresc progresia elevului la sfârșitul unei
tip de școlaritate, din diferitelor arii curriculare
unui model dezirabil de acestor rezultate la activități concrete de
punct de vedere a și disciplinelor pe mai
personalitate umană fiecare obiect de studiu predare-învățare
politicii educaționale mul ți ani școlari, de regul ă
Document reprezentativ: Document reprezentativ: Document reprezentativ:
un nivel de școlaritate
Legea Educației Naționale Document Programa școlară proiectul de

Zone de acțiune: reprezentativ: Planul Document reprezentativ: Zone de acțiune: obiectul lecție/activitate
Programa școlară de studiu de-a lungul Zone de acțiune:
interacțiunea sistem de cadru de învățământ
învățământ – sistem social Zone de acțiune: ciclurile anului de studii lecția/unitatea de învățare
Zone de acțiune:
ca subunitate didactică a
și ariile curriculare
sistemul de învățământ
procesului
 2. Competențele – delimitări conceptuale, structură și ierarhizare
! A fi competent nu este același lucru cu a deține competențe. Poți avea competențe,
dar să nu le valorifici.  Conform Metodologiei de
 A fi competent înseamnă a ști să acționezi calitativ, eficient și prompt, într-o
categorie/clasă de situații asemănătoare sau atipice; aplicare a noului
 Grație competențelor pe care le deține, o persoană poate poate ac ționa oportun și
eficient, poate gândi critic, poate alege rapid, poate lua decizii pertinente, poate
curriculum,
selecta, analiza și sintetiza informații, poate judeca, poate argumenta, poate competenţele sunt
identifica și soluționa probleme etc.
COMPETENȚA = CUNOȘTINȚE + ABILITĂȚI + ATITUDINI
ansambluri structurate de
! Abilitatea nu este o aptitudine. cunoştinţe, abilități și
Aptitudinea=Inteligență atitudini, dobândite prin
Abilitate = Capacitate
• aptitudinea generală=inteligența generală;
învăţare; acestea permit
• aptitudinea specifică=inteligență specifică (de exemplu aptitudinea logico- identificarea şi rezolvarea
matematică=inteligența logico-matematică)
în contexte diverse a unor
Abilitatea este o deprindere care a luat naștere în urma asimil ării unor cuno știn țe.
! O persoană care are aptitudinea logico-matematică își va forma mai repede și ăși va
probleme caracteristice
dezvolta mai ușor abilități de calcul matematic. Aptitudinile sunt substrat al
capacităților/abilităților.
unui anumit domeniu.
Interdisciplinaritate și transdisciplinaritate în proiectarea
curriculară
 CUNOȘTINȚE

Ceea ce știm și
înțelegem

ATITUDINI

ABILITĂȚI
Cum ne raportăm la propria persoană, la
ceilalți și la lume, folosind ceea ce știm
Cum folosim ceea ce
și facem
știm/ceea ce facem cu ceea
ce știm

Menționați o competență pe care o dețineți și care vă va folosi în cariera didactică.

 Explicitarea unei competențe cheie
• competența personală, socială și de a învăța să înveți;
CE ÎNSEAMNĂ: abilitatea de a reflecta asupra propriei persoane, păstrarea rezilienței și gestionarea propriei învățări și a carierei,
abilitatea de a face față incertitudinii și situațiilor complexe, a învăța să înveți, a susține starea de bine fizică și emoțională, a
menține starea de sănătate fizică și mintală, o viață orientată spre viitor, manifestarea empatiei și gestionarea conflictelor într-un
context favorabil incluziunii și sprijinului.

A. CUNOȘTINȚE: B. ABILITĂȚI: C. ATITUDINI:

înțelegerea codurilor de comportament
și a regulilor de comunicare general
acceptate în diferite societăți și medii -
cunoștințe referitoare la elementele
constitutive ale unui corp sănătos, ale
unei minți sănătoase și ale unui stil de
viață sănătos - cunoașterea strategiilor
de învățare preferate, cunoașterea
nevoilor de dezvoltare a competențelor
și a diferitelor modalități de a dezvolta
competențele, precum și căutarea
oportunităților și consilierii privind
educația, formarea și cariera sau a
sprijinului disponibil.
abilitatea de a identifica propriile capacități,
de a aborda situații complexe, de a reflecta în
mod critic și de a lua decizii - abilitatea de a
învăța și a lucra atât în colaborare, cât și în
mod autonom, precum și de a organiza și a
persevera în învățare, de a evalua și a
împărtăși cunoștințe, de a obține sprijin
atunci când este necesar și de a gestiona în
mod eficient propria carieră și interacțiunile
sociale - reziliență și a face față incertitudinii
și stresului - a comunica în mod constructiv
în medii diferite, a colabora în echipe și a
negocia - toleranță, exprimarea și înțelegerea
unor puncte de vedere diferite, precum și a
crea încredere şi a manifesta empatie.
o atitudine pozitivă față de starea de bine
personală, socială și față de învățarea pe tot
parcursul vieții - colaborare, asertivitate și
integritate - respect față de diversitate, deschiderea
pentru a depăși prejudecățile și pentru conciliere -
a identifica și a stabili scopuri, a se motiva, a
dezvolta reziliența și încrederea pentru a persevera
și a reuși în învățarea pe tot parcursul vieții - o
atitudine centrată pe rezolvarea de probleme
pentru a sprijini procesul de învățare şi abilităţile
individului de a gestiona schimbarea şi obstacolele
- dorința de a aplica achizițiile învățării și
experiențele de viață și curiozitatea pentru a căuta
oportunități de învățare și de dezvoltare într-o
varietate de contexte de viață.
 Exemple de competențe generale și specifice
Exemple de competențe generale:

Limba și literatura română

Clasele a III-a

Competenţele generale sunt urmărite pe întreg parcursul învăţământului primar (aceste competenţe vizează receptarea
şi producerea de mesaje în contexte semnificative pentru copii);

1. Receptarea de mesaje orale în diverse contexte de comunicare

2. Exprimarea de mesaje orale în diverse situaţii de comunicare

3. Receptarea de mesaje scrise în diverse contexte de comunicare

4. Redactarea de mesaje în diverse situaţii de comunicare

Exemple de competențe specifice care conduc înspre formarea competențelor generale:

CG.1. Receptarea de mesaje orale în diverse contexte de comunicare

CS1. Extragerea unor informaţii de detaliu dintr-un text informativ sau literar accesibil

CS2. Deducerea sensului unui cuvânt prin raportare la mesajul audiat în contexte de
comunicare familiare

CS3. Sesizarea unor regularităţi ale limbii prin raportare la mesaje audiate

CS4. Manifestarea curiozităţii faţă de diverse tipuri de mesaje în contexte familiare

CS5. Manifestarea unei atitudini deschise fa ţă de comunicare în condi ţiile neîn ţelegerii
mesajului audiat
 Derivarea concretă a rezultatelor învățării

 Disciplina: Limba și literatura română (clasa a IV-a)

 Competența specifică: 1.1. Realizarea de deducții simple pe baza audierii unui text literar sau informativ, accesibil
Tabel.1: Derivarea competenței specifice 1.1.

Cunoștințe Abilități Atitudini

Elevul să știe: Elevul să știe să: Elevul să dea dovadă de:

- Elemente de vocabular activ
(extinderea vocabularului);
- Regulile audierii unui dialog,
text literar sau informativ.
- Formuleze predicții pe baza - Autonomia prelucrării
unui text audiat; informației;
- Extragă concluzii simple; - Curiozitate;
- Interpreteze dialoguri; - Inteligență emoțională și
- Identifice persoanele care socială;
comunică (numărul și statutul - Perseverență, orientare spre
lor, vârsta, preocupările) sau soluții, spre a analiza și rezolva
diferite aspect ale contextului. situații (I will);
- Încredere în sine (Yes, I can);
- Colaborare.
Exercițiu:

Identificați o competență specifică dintr-o

programă școlară oarecare și realizați o analiză
de conținut a acesteia în sensul de a indica
cunoștințele, abilitățile, respectiv atitudinile
corespunzătoare.
3. Obiectivele educaționale
Obiectivele sunt finalităţi educaţionale care au un nivel redus de
generalitate şi se realizează în intervale scurte de timp, referindu-se
la lecţii sau secvenţe de lecţii.
Obiectivele educaţionale sunt enunţuri cu caracter anticipativ care
descriu în termeni exacţi rezultatele aşteptate a fi obţinute la finele
unei secvenţe de instruire.
În lanţul finalităţilor educaţionale, obiectivul este ultima verigă, cea
care va particulariza şi concretiza idealul şi scopurile educaţionale.
Criterii de ierarhizare a obiectivelor pe domenii și clase comportamentale
(Potolea, 1988)

 Domeniul cognitiv:  gradul de complexitate în asimilarea

cunoştinţelor şi în formarea –dezvoltarea capacităţilor intelectuale;
Domeniul afectiv: gradul de interiorizare a valorilor ce conduc la
formarea de sentimente, convingeri, atitudini; 
Domeniul psihomotor: gradul de stăpânire a unei deprinderi pentru a
îndeplini o activitate motorie.
 Taxonomia lui Bloom
Obiective din domeniul Obiective din domeniul Obiective din domeniul
cognitiv psihomotric afectiv
Verbe specifice/clase:
Verbe specifice/clase:
Verbe specifice/clase:
Clasa ”cunoaştere”: a defini, a clasa
 clasa ”receptare”: a diferenţia, a accepta
”percepere”: a percepe o mişcare;
recunoaşte, a distinge; – afectiv;
clasa ”dispoziţie”: a avea dispoziţie fizică şi
Clasa ”înţelegere”: a redefini, a clasa ”reacţie”: a răspunde, a aproba, a
psihică pentru realizarea unei mişcări;
reorganiza, a explica, a demonstra, a susţine – afectiv;
interpreta; clasa”reacţie dirijată”: a executa mişcarea
clasa ”valorizare”: a argumenta, a dezbate,
Clasa ”aplicare”: a aplica, a utiliza, a după un anumit model, conform unui unei
a specifica, a susţine sau a protesta –
alege); comenzi;
afectiv;
Clasa ”analiză”: a identifica, a deduce; clasa ”reacţie automatizată”: a executa
clasa ”organizare”: a armoniza, a organiza
Clasa ”sinteză”: a generaliza, a deriva, a mişcarea în mod automat, ca deprindere
– afectiv;
sintetiza, a formula sintetic; dobândită;
clasa ”caracterizare”: a aprecia, a dirija, a
Clasa ”evaluare”: a valida, a decide, a clasa ”reacţie complexă: a integra
argumenta, a emite judecăţi de valoare / schimba, a rezolva, a colabora, a rezista  –
mişcarea în activitate, în termeni de
a evalua critic – conform unor criterii de afectiv.
adaptare, dar şi de creativitate.
maximă rigurozitate s.a.
 Operaționalizarea obiectivelor
În general, operaționalizarea este înțeleasă ca activitatea de specificare / identificare a referin țelor
concrete sau practice ale unui concept/enunț general și abstract. Ea se referă atât la ansamblul
operațiilor succesive de trecere de la abstract la concret, cât și la precizarea criteriilor prin care o ac țiune
sau un comportament devin operaționale/concrete.
A operaţionaliza un obiectiv înseamnă a-l transpune în termeni de comportament concret, direct
observabil şi măsurabil. Operaţionalizarea unui obiectiv educaţional presupune realizarea unei suite de
precizări: precizarea performanţei, precizarea condiţiilor concrete în care va avea loc realizarea
performanţei respective şi stabilirea unui nivel minimal acceptat de reu şit ă.
Operaţionalizarea presupune, mai întâi, transpunerea unui obiectiv în termeni de ac țiuni, acte,
operații, manifestări directe observabile, ceea ce presupune o delimitare și secven țierea analitic ă a
obiectivelor, concretizarea lor. Dar, în același timp, operaţionalizarea presupune și tehnici care rezid ă în
enunțarea obiectivelor sub forma comportamentelor observabile și m ăsurabile, cu ajutorul verbelor de
acțiune (verbe la modul conjunctiv). Esențial pentru opera ţionalizare este faptul c ă se precizeaz ă ceea ce
va face elevul, performanța, de care va fi capabil după anumite secvențe ale procesului de predare-
învățare și nu ceea ce face profesorul în cadrul activității.
Tehnica de operaționalizare a obiectivelor didactice
propusă de R.F. Mager
 ETAPA I. Precizarea comportamentului final, care se așteaptă de la elevi (prin verbe de acțiune).

 ETAPA II. Precizarea condițiilor în care elevii demonstrează că au dobândit performanța așteptată.

 ETAPA III. Precizarea nivelului de reușită.

EXEMPLU:

a) precizarea comportamentului final al acţiunii elevului („să sublinieze substantivele”);

b) a condiţiilor de realizare specifice cadrului de manifestare a comportamentului vizat („dintr-un text dat, pe baza cunoştinţelor
însuşite”);
c) performanţa aşteptată („obiectivul va fi considerat atins dacă vor fi identificate 7 dintre cele 10 substantive pe care le conţine
textul”).

! ÎN OBIECTIV NU APARE DE FIECARE DATĂ DESCRIPTORUL DE PERFORMANȚĂ, UNEORI SE SUBÎNȚELEGE (”toate substantivele”).
Condițiile operaționalizării:
1. Un obiectiv operațional precizează, o modificare calitativă, a capacităților elevilor
exprimată printr-un verb de acțiune (un verb la modul conjunctiv);
2. Este absolut necesar ca pentru fiecare obiectiv operațional să se precizeze situa țiile de
învățare sau condițiile care determină modificările proiectate și așteptate;
3. Trebuie precizat nivelul realizării, prin care înțelegem asigurarea unor limite minime
ale intențiilor pedagogice proiectate/ programate printr-un obiectiv operațional;
4. Orice obiectiv să se refere la activitatea elevului și nu la cea a profesorului; aceste
obiective vizează procese, acțiuni, operații observabile etc.;
5. Orice obiectiv cuprinde un singur comportament observabil și măsurabil;
6. Obiectivul trebuie să fie formulat clar, logic și să fie precis;
7. Nu se utilizează verbe care exprimă comportamente ambigue, nemăsurabile și
neobservabile: a înțelege, a observa, a ști, a cunoaște, a privi etc.
Concret, obiectivul operationalizat trebuie să răspundă la următoarele întrebări:

 cine? (elevul, grupul de elevi, clasa),

 ce să facă? (va da exemple, va indica formele, va aplica formula, va

rezolva, va propune, va explica etc.),

 în ce condiții? unde și când? (la sfârșitul activității/ temei/ capitolului/

toți elevii vor putea să…, elevul va căuta singur informații, va descrie …
pe baza textului din manual…, va realiza în cadrul grupului…etc.),

 cât de bine? în ce cantitate? în cât timp? (va rezolva corect …trei exerciții
din patru…, …timp de 20 de minute…).
 Exemple de obiective operaționale
1. Obiective operaționale din domeniul cognitiv:

a. Pentru dezvoltarea gândirii:

• Analiza:

OP1. Să analizeze personajul ”Goe” din schița ”D-l Goe” de I.L.Caragiale , în urma vizionării piesei de teatru.

OP2. Să analizeze toate pronumele personale din primul fragmet al textului ”A murit Luchi” de Otilia Cazimir, prezentat în manualul școlar .
• Comparația:

OP3. Să compare personajul Goe din schița ”D-l Goe” de I.L.Caragiale cu personajul Nic ă din ”Amintiri din copil ărie” de Ion Creang ă, precizând două
asemănări și două deosebiri, pe baza textului din manual.

b. Pentru dezvoltarea creativității:

OP4. Să realizeze o compunere cu titlul ”A venit toamna”, utilizând cel pu țin 10 figuri de stil.

c. Pentru dezvoltarea limbajului:

OP5. Să recite expresiv poezia Toamna, de Vasile Alecsandri, respectând semnele de punctua ție din textul poeziei.

OP6. Să formuleze 10 propoziții cu substantivele subliniate într-un text dat.

d. Pentru dezvoltarea memoriei:

OP7. Să reproducă din memorie tabla înmulțirii cu 2,3,4,5, respectând ordinea numerelor de la 1 la 10.
2. Obiective operaționale din domeniul psihomotric:
OP1. Să parcurgă 100 m în 30 de secunde.

OP2. Să aplice corect pe carton bucățile de hârtie creponat ă, respectând

indicațiile învățătoarei.

OP3. Să scrie caligrafic un text, utilizând corect ustensilele de scris și având o

poziție corectă în bancă.
 4. Corespondența obiectivelor operaționale cu nivelurile superioare ale finalităților educaționale. Aplicație pentru clasa a IV-a

Competențe cheie, asociate:

- Competența de literație; A învăța să înveți; Competențe sociale și civice; Spirit de inițiativă și antreperenoriat
Profilul de formare:
- Identificarea de fapte, opinii, emoții în mesaje orale sau scrise, în context familiar de comunicare;
- Exprimarea unor gânduri, păreri, emoții în cadrul unor mesaje simple în context familiar de comunicare;
- Participarea la interacțiuni verbale în context familiar, pentru rezolvarea unor probleme de școală sau de viață;
- Identificarea/clarificarea elementelor pe care le presupune sarcina de lucru înainte de începerea unei activități de învățare;
- Formularea de întrebări pentru clarificarea unei sarcni de lucru
- Concentrarea atenției, perseverarea în lucru la o sarcină până la finalizarea corespunzătoare și verificarea propriei activități;
- Utilizarea de tehnici, metode simple pentru a învăța, activa cunoștințe anterioare și înregistra informații;
- Punerea în practică a unor norme elementare de conduită în contexte cotidiene;
- Manifestarea curiozității în abordarea de sarcini noi și neobișnuite de învățare, fără teama de a greși;
- Asumarea unor sarcini simple de lucru, care implică hotărâre, angajament în realizarea unor obiective, inițiativă, creativitate,
cooperare cu ceilalți.
Competența generală:
1. Receptarea de meseje orale în diverse contexte de comunicare
Competența specifică:
1.1. Realizarea de deducții simple pe baza audierii unui text literar sau informativ, accesibil
Obiective operaționale (ce?, cât/câte?, cum?/în ce condiții?):
2. Până la finalul orei, elevii clasei a IV-a vor fi capabili să formuleze două concluzii simple pornind de la un fragment de desene animate;
3. Până la finalul orei, elevii clasei a IV-a vor fi capabili să identifice, în mod independent, două caracteristici ale unei persoane implicate într-un
dialog;
4. Până la finalul orei, elevii clasei a IV-a vor colabora o data în diade pentru realizarea unei sarcini de lucru.
 COMPETENȚE CHEIE

PROFILURI DE FORMARE

COMPETENȚE GENERALE

COMPETENȚE SPECIFICE

OBIECTIVE OPERAȚIONALE
CLASA PREGĂTITOARE :
CS: Cunoaşterea elementelor şi fenomenelor lumii înconjurătoare prin intermediul acţiunilor de explorare senzorial ă

CURRICULUM FORMAL - INTEGRAT

CURRICULUM FORMAL

Formarea Formarea
competențelor competențelor
/ /
Rafinarea Rafinarea
competențelor competenCURRICULUM
țelor INFORMAL - INTEGRAT
CURRICULUM NONFORMAL - INTEGRAT
CURRICULUM NONFORMAL CURRICULUM INFORMAL
Întrebări de evaluare

1. Argumentați relația dintre idealul social și obiectivele procesului didactic, precizând demersuri
pedagogice posibile în atingerea acestuia.

2. Oferiți un exemplu de derivare a competențelor specifice din competențele generale, pentru o

disciplină și o clasă la alagere.

3. Formulați trei obiective operaționale din domeniul cognitiv și două obiective opertaționale din
domeniul psihomotor, pentru un conținut de specialitate.

4. Formulați două obiective afective pentru un conținut de specialitate.

5. Identificați o competență specifică dintr-o programă școlară oarecare și realizați o analiză de conținut a
acesteia în sensul de a indica cunoștințele, abilitățile, respectiv atitudinile corespunzătoare. Pentru
aceeași competență indicați corespondența cu nivelurile superioare de definire ale finalităților
educaționale (competență generală, profil de formare, competențe cheie) și formulați cel puțin două
obiective operaționale.
Teme de dezbatere:
1. Definirea finalităților educației are semnificația unei triple interoga ții cu privire la: (1) cerin țele, trebuin țele și
exigențele societății; (2) cerințele, interesele și aspirațiile individuale; (3) progresele în domeniul cunoa șterii și
acțiunii umane, ale științei și tehnlogiei și, corespunzător acestora, ale cerințelor de cunoa ștere ale societ ății și
individului.

În ce măsură, finalitățile umaniste și cele sociale se regăsesc în structura curriculumului școlar actual?

2. Analizați diferența dintre aptitudine și talent plecând de la răspunsurile la următoarele întreb ări:

 Pentru „a fi expert” într-un domeniu este suficient „a de ține competen țe” în acel domeniu?

 În structura competenței avem abilități sau aptitudini?

 Ce anume certificăm: talentul sau competența?

 Enumerați trei aptitudini pe care le dețineți și care vă recomand ă pentru profesia de dasc ăl.

 Enumerați trei competențe profesionale pe care le utiliza ți în mod frecvent în activitatea la clas ă.

 De ce, Când și Cum v-ați format aceste competențe?

 Sarcină de lucru:

Analizați modul în care este formată o competență specifică prin

intermediul curriculumului formal, precizând mai apoi rafinarea
acesteia prin curriculum nonformal și informal.
Argumentați posibilitatea rafinării acelei competențe prin
intermediul unui curriculum integrat, atât în cadrul instituțiilor
școlare, cât și în afara acestora.
Observație: Alegeți o competență specifică dintr-o programă
școlară, la alegere.