SINDROMUL DE

DESHIDRATARE
ACUTA
Procentul de apa
totala variaza cu
varsta.
• Procentul de apa – la fat si nn
• la fat este crescut → scade la
nastere la 75%.
• prematurii -procent de apa mai
mare comparativ cu nn la termen.

• In primul an de viata
• scade pana la 60% -ramane aprox
constant pana la pubertate.

• La pubertate
• Fete - creste mai mult continutul in grasime (continut scazut de apa)
• Baieti - creste masa musculara (continut crescut apa).
• ►La sfarsitul pubertatii procentul de apa totala - 60% la B
- 50% la F
• Apa totala include 2 compartimente principale:
• lichidul intracelular (LIC) – 2/3 din apa totala
• lichidul extracelular (LEC) – 1/3 din apa totala

Fat si nou nascut - volumul LEC este mai mare decat

volumul LIC.

Diureza postnatala - determina o scadere rapida a

volumului LEC.

In continuare - cresterea celulara → expansiune continua a

volumului LIC
• In jurul varstei de 1 an raportul
dintre volumul LIC si LEC se
apropie de valoarea de la adult.

• Volumul LEC =20-25% din greutate

• Volumul LIC = 30-40% din greutate

• la pubertate cresterea masei musculare

determina un volum LIC mai mare la
baieti comparativ cu fetele.
• LEC include
• apa plasmatica
• lichidul interstitial.

• Apa plasmatica
• reprezinta 5% din greutatate
• volumul plasmatic poate fi modificat in deshidratare,
insuf cardiaca, anomalii ale osmolaritatii plasmatice,
hipoalbuminemie.

• Lichidul interstitial -
• normal =15%
• poate creste dramatic in boli asociate cu edeme - insuf
cardiaca, insuf hep, sindr nefrotic
• Copiii - mai ales sub 4 ani - au risc mai mare de
desh cand au varsaturi, diaree sau cresterea
pierderilor insensibile de apa.

• Turnover-ul lichidelor si electrolitilor poate fi de 3

ori mai rapid la sugari si copii mici - comparativ cu
al adultilor deoarece:
• au rata metabolica mai inalta
• suprafata corpului este mai mare raportata la IMC
• continut de apa mai crescut
Sindromul de deshidratare acuta (SDA)

• SDA este consecinta:

• Reducerii aportului
• Pierderilor excesive
• Ambelor mecanisme
• Reducerea aportului – sistarea voluntara sau
involutara a aportului
• Pierderi excesive
• Pierderi gastrointestinale
• Renale
• Alte cauze
• Pierderi
gastrointestinale
• Varsaturi
• Meningita Cauze SNC
• Tumori cerebrale

• Gastroenterita
• Apendicita Cauze GI
• Peritonita
• Invaginatie

Acidocetoza diabetica
Cauze endocrine

• Pielonefrita
• Insuficienta renala Cauze renale

• Diaree

Pierderi biliare, pancreatice sau prin stoma

• Renale
• Insuficienta renala
• Diabet insipid
• Administrare de diuretice

• Alte cauze
• Extravazarea lichidelor intravasculare in al 3-lea spatiu
• Peritonita
• Pleurezie
• Pierderi insensibile
• Difuziune trans-epidermica
• Pierderi prin evaporare in caile respiratorii
• Hemoragie
• Deficitul poate fi apreciat in functie de greutatea
corporala

• Sindrom de deshidratare
• <3% nu apar semne clinice
• 3-5% deshidratare usoara
• 6-9% deshidratare medie
• ≥10% deshidratare severa

Sindrom de deshidratare acută

(ESPGHAN 2014)
•Fara deshidratare sau deshidratare minima
•Deshidratare usoara/moderata
•Deshidratare severa
• Anamneza
• Istoric de varsaturi, diaree si reducerea aportului oral =
sugestiv dar nu specific pentru diagnostic.
• Daca raporteaza ca nu are diaree, are aport oral normal
si diureza normala, riscul de deshidratare este scazut.

• Simptome si semne clinice permit identificarea

sindromului de deshidratare la sugar si copil.
• Semnele observate la ex clinic sunt determinate de
deshidratarea tesuturilor si de reactia compensatorie
pentru a mentine perfuzia.
• Cele mai utile semne individuale
pentru a identifica deshidratarea
• Prelungirea timpului de recolorare capilara,
• Diminuarea elasticitatii pliului cutanat
• Paternul respirator anormal.

• Deobicei dg se bazeaza pe o
combinatie de semne clinice.
Clinical features of dehydration in an infant. From Lissauer and Graham, 2002
Evaluarea clinica a deshidratarii

• Deshidratare usoara 3-5%

• Puls N sau crescut
• Diureza redusa
• Sete
• Ex clinic normal
• Deshidratare moderata 6-9%
• Tahicardie
• Diureza redusa sau absenta
• Iritabil/letargic
• Facies incercanat
• FA deprimata
• Tahipnee
• Diminua lacrimarea
• Mucoase uscate
• Pliu cutanat lenes
• Timp de recolorare capilara intarziat >2 sec
• Deshidratare severa >10%
• Puls slab si rapid
• Tahipnee
• Absenta diurezei
• Facies incercanat
• FA deprimata
• Pliu cutanat persistent
• Absenta lacrimilor
• Mucoase uscate
• Timp de recolorare capilara foarte intarziat
Tipul de deshidratare

• Depinde de relatia dintre pierderea de apa si

pierdera de electroliti, mai ales de sodiu

• In functie de nivelul sodiului;

• Deshidratare izonatremica= mixta – Na = 130-150
mEq/l
• Deshidratare hiponatremica = extracelular – Na< 130
mEq/l
• Deshidratare hipernatremica = celulara - Na>150
mEq/l
Deshidratare hiponatremica
Patogeneza

•raportul dintre pierderea de sodiu si lichide -Pierdere de

lichide bogate in Na → hipoNa

•retentia de apa pentru a compensa reducerea volumului =

scaderea volumului stimuleaza secretia de hormon
antidiuretic care va reduce excretia renala de apa

•Inlocuirea cu apa a pierderilor prin diaree → hipoNa

•Desh hiponatremica determina o reducere importanta a

volumului intravascular explicata prin trecerea apei din
spatiul extracelular in spatiul intracelular
Deshidratarea hipernatremica
• Trecerea apei din celulele creierului in LEC hiperton →
→ afectare neurologica severa: hemoragii, tromboze
→ protejeaza volumul intravascular → – diureza poate fi
pastrata si tahicardia este moderata
• Letargie/iritabilitate
• Hipertonie/hiperreflexie
• Febra

Complicatiile tratamentului
• Scaderea rapida a osmolaritatii extracelulare in timpul
corectiei hipernatremiei determina trecerea apei din
spatiul extracelular in celulele creierului producand edem
cerebral - convulsii
Examene de laborator

• Hemograma
• Evaluarea echilibrului acidobazic - Astrup
• Ionograma
• Glicemie
• Uree
• Creatinina
Tratament
Obiective

• Refacerea volemiei

• Refacerea volumului lichidului interstitial

• Mentinerea hidratarii – inlocuirea pierderilor

• Ser fiziologic – 20 ml/kg – 10-15 min
• Se repeta pana cand se considera ca s-a refacut
volemia (max 60 ml/kg)

• In urmatoarele 24 – 48 ore = Se corecteaza

deficitul + se administreaza necesarul
• Ex: se administreaza 50% din deficit in 4 ore si 50% din
deficit + necesarul in 20 ore sau
• se pot administra 50% din deficit în primele 4 ore, 50%
în următoarele 8 ore şi se continuă cu tratamentul de
menţinere a hidratării.
Greutate Necesar lichide/zi

<10kg 100ml/kg

11-20 kg 1000 ml+50 ml/kg pentru fiecare kg

intre11-20 kg
>20 kg 1500 ml + 20 ml pentru fiecare kg
peste 20 kg

Ser fiziologic
130 mEq/l Na+
109 mEq/lCl-
Ringer lactat 28 mEq/l lactat
4 mEq/l K +
3 mEq/l Ca

Glucoza 5%,
Clorura de sodiu solutie 5,8%
Clorura de potasiu solutie
7,4%
• Corectarea acidozei
• Bicarbonat de sodiu

• Deshidratarea hiponatremica
• Deficit sodiu = 0,6x Gx (Na+d – Na+i)
• Corectare max 12 mEq/l in 24 ore
• Corectare rapida – risc mielinoza pontina centrala

• Deshidratare hipernatremica
• Concentratia Na seric sa scada cu max 12 mEq/l in 24 ore
• In deshidratarea hipernatremica severa corectarea se face in 3-4
zile
• Ritmul rehidratarii este mai lent – nu se recurge la ritm rapid in
primele 8 ore