Limba germană aparține grupului vestic al limbilor germanice.
Limba germană este vorbită de majoritatea populației in Germania, Austria,
Elveția, Luxemburg, Liechtenstein și in estul Belgiei.
Germana este limbă oficială în Germania, Austria, Liechtenstein, una dintre
limbile oficiale în Belgia, Elveția și Luxemburg, precum și o limbă oficială regională în regiunea autonomă Tirolul de Sud din nordul Italiei . Germana este una dintre cele trei limbi de lucru ale Comisiei Europene, una dintre cele cinci limbi de lucru ale Adunării Parlamentare ale Consiliului Europei. Conform estimărilor germana este vorbită ca limbă materna de circa 100 milioane de persoane, fiind limba cu cel mai mare numar de vorbitori din Europa. Germana ramâne a treia limba vorbită in lume după engleză si franceză. Istorie
Istoria limbii germane își are originea cu apariția limbii germane vechi.
Lucrări scrise pentru această limbă au apărut la șfârșitul secolului al IX-lea Aceste lucrări erau în mare parte scrieri reliogioase. Printre acestea putem enumera Ludwigslied, Evangelienbuch, imnuri și rugăciuni. Una dintre primele poezii a fost scrisă in limba Germană Înalta Veche numită Musipilli. Cele mai cunoscute dialecte din zona Germaniei erau cele bavareze, turingice și alamane din secolul VII Aceste dialecte circulau in sud-centrul Germaniei, precum și în zona Austriei de astăzi. Istorie
Primul dicționar german a fost al fraților Grimm, 16 părți fiind publicate între
1852 și 1960. A fost și încă este cel mai complet census al cuvintelor din limba germană. În 1880, regulile gramaticale și ortografice de la aceea vreme au apărut în lexiconul Duden. În 1901, această carte a fost declarată definiția standart a limbii germane. Cartea este numită așa după autorul Konrad Duden. De atunci până în 1996 nu a mai avut loc o reformă majoră a ortografiei. În 1996 s-a decis o ortografie nouă pentru limba germană. Lexic
Limba germană este o limbă sintetică, fuzională cu forme de sinteză derivate
și cu un continuum dialectal. Limba germană este o limbă enciclopedică cu o permanentă creatie a cuvintelor compuse instantaneu din alte cuvinte sau morfeme, precum substantive, adjective, verbe . Introducerea unui număr de semnificații ale sensurilor noționale în asamblare cuvintelor formate ad-hoc constituie o posibilitate practică, această alcatuire deprizând doar de capacitățile cognitiv ale fiecărui individ care o utilizează. În prima parte a cuvintelor compuse există noțiuni reprezentative ale determinatului, semnificațiile acestora fiind de obicei ambivalente în format. Mărimea lexicului german
Limba germană standard cuprinde circa 75.000 cuvinte de bază.
Numărul total de lexeme este apreciat la 300.000-500.000, în funcție de autor și modul de numărare. Lexiconul Duden indică circa 50.000 de cuvinte în limba obișnuită de zi cu zi. Lucrarea Deutsches Worterbuch de frații Grimm indică circa 350.000 de cuvinte. Lexiconul Wahring din ediția 2006 cuprinde circa 260.000 de cuvinte Astfel de cifre indică doar ordinul de mărime al volumului de cuvinte din lexicul german, deoarece aprecierile acestea conțin de rugulă doar o parte din termenii de specialitate din diverse domenii. Limba germană în România
Germana este a treia limbă vorbită în România, fiind predată la toate
universitățile de limbi străine din țară. În Banat și Transilvania există câteva licee cu predare în limba germană. La Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca 10 dintre cele 21 de universități oferă programe de studii și in limba germană. La Timișoara funcționeaza Teatrul German de Stat, unul dintre puținele teatre de limbă germană din afara spațiului germanofon propriu-zis.În germană apar și câteva publicații periodice regionale sau naționale precum Allgemeine Deutsche Zeitung fur Rumanien, Banater Zeitung, Hermannstadter Zeitung. Dialectele limbii germane
Dialectele limbii germane sunt divizate în mod tradițional în trei grupuri:
germana de sus, germana de jos și germana mijlocie. Germana de jos se subdivizează în două grupuri dialectale: saxona inferioară și francona inferioră, vorbită în nordul Germaniei, Țările de Jos și nordul Belgiei, precum și de coloniști germani stabiliți în Africa și America. Germana mijlocie se împarte în două grupuri dialectale: germana mijlocie occidentală și germana mijlocie orinetală. Este vorbită în Germania, în regiunea Saxonia Superioară, Hessa, nordul Turingiei, precum în Luxemburg și estul Belgiei. Germana de sus se împarte în trei grupuri dialectale: francon, austro-bavarez și suebo-alemanic. Dialectele limbii germane
Germana de sus este vorbită în sudul Germaniei, Austria, Elveția.
Unele dialecte contemporane ale limbii germane s-au format in secolele XVII și XIX în America de Nord prin amestecul diferitelor graiuri germane vorbite în Europa Centrală, printre acestea numerându-se germana din Pennsylvania, germana texană și germana hutterită. În Romania, nemții vorbesc de cele mai multe ori dialectul săsesc și cel șvab. Germanii bucovinieni vorbesc un dialect numit germana bucovineană ce aparține germanei mijlocii de vest Institutul Goethe
Institutul Goethe promovează limba germană în lume, cuprinzând cursuri și
examene de limbă germană în 90 de țări. Institutul ofera cursuri de la nivel de începator pana la nivel avansat. Institutul Goethe este cel mai important furnizor de cursuri de perfecționare pentru profesorii de limbă germană la nivel mondial.Aceeștia se pot înscrie și pentru practică pedagogică asistată.