IMUNIZAREA ARTIFICIALĂ

PASIVĂ

• prevenirea / diminuarea efectelor rezultate

în urma contactului organism receptiv - agent
patogen
• protecţie imediată, dar de scurtă durată

ASIST. DRD. MIOARA MATEI - EPIDEMIOLOGIE

SEROPREVENŢIA

Serurile imune = seruri sanguine de provenienţă

umană (seruri omologe) sau animală (seruri
eterologe) care conţin diferite categorii de Ac
Clasificare:
 După substratul din care sunt obţinute:
1. seruri omologe – provin de la convalescenţi de boli
infecţioase, donatori de sânge adulţi sau persoane
imunizate anterior activ → înlocuite de Ig
2. seruri eterologe – provin de la animale (cai, oi)
imunizate activ cu un singur Ag (seruri monovalente) sau
cu mai multe Ag (seruri polivalente) → utilizate
prevenţional sau terapeutic alături de imunizarea activă
 După Ac pe care îi conţin:
1. seruri antitoxice (majoritatea): anti-difterie, anti-
tetanos, anti-botulism
2. seruri anti-microbiene – anti-infecţie cu piocianic
3. seruri mixte – anti-dizenterie
4. seruri anti-virale – anti-rabie
5. seruri anti-viperine
 AVANTAJE
Seruri omologe – mai puţine reacţii de sensibilizare

Seruri eterologe – mai eficiente economic

- efecte foarte bune dacă sunt
administrate înainte de apariţia
semnelor clinice

DEZAVANTAJE
Seruri omologe – risc de transmitere a agenţilor
patogeni nedecelabili la investigaţiile screening

Seruri eterologe – risc mare de apariţie a reacţiilor

de sensibilizare
REACŢII SERICE
I. IMEDIATE:
- şoc nespecific (de tip proteină străină)
- şoc anafilactic (hipersensibilizare)

II. TARDIVE:
- locale – fenomen Arthus
- generale – reacţii serice tardive de tip accelerat,
- boala serului

Administrarea serurilor eterologe – numai

după testarea sensibilizării persoanei
faţă de serurile repective
 REACŢII SERICE IMEDIATE
1. ŞOCUL NESPECIFIC (de tip proteină specifică)
- determinat de pirogeni nespecifici
- se manifestă cu – febră
- frison
- congestie facială
- durere şi căldură la locul
inoculării
- inversarea formulei leucocitare
- cedează la anti-termice şi analgezice
- nu pune viaţa bolnavului în pericol
2. ŞOCUL ANAFILACTIC (de hipersensibilizare)

- apare imediat după inocularea serului

- urgenţă vitală
- se manifestă cu – prăbuşirea TA
- puls rapid, filiform
- colaps
- vărsături
- dureri abdominale
- emisie spontană de materii fecale şi
urină
- dispnee cu bronhospasm
- semne cutaneo-mucoase
- pierderea stării de conştienţă
- deces
Tratamentul şocului anafilactic
- evaluarea (semnelor vitale, cardio-circulatorie,
neurologică)
- poziţia bolnavului (Trendelenburg)
- garou imediat la rădăcina membrului unde s-a
inoculat serul
- abord venos cu lumen larg → s.c.
- se administrează:
 Adrenalină = 0,5-1ml s.c. indiferent de vârstă
 HHC (<7 ani → 10-40mg; >7 ani + adult → 40-80mg)
 Miofilin/Teofilin = 5mg/Kg.c. Sau 2 pufuri Salbutamol
 Romergan (antihistaminic) = 1mg/Kg.c.
 Oxigen
 Intubaţie/traheostomie
 Perfuzie – dextran/ ser fiziologic = 1-2l → reumplere vasc. Rapidă
 Aspiraţie + pipă Guedel
REACŢII SERICE TARDIVE

1. Reacţii tardive locale tip fenomen Arthus

- în cazul injectărilor repetate cu acelaşi preparat, în
acelaşi loc, la interval de 4-5 zile
- apar după 2-4 ore de la inoculare
- tumefacţie inflamatorie locală intensă → necroză şi
gangrenă

2. Reacţii serice tardive de tip accelerat

- apar la 2-5 zile de la administrare, la persoane anterior
sensibilizate cu serul eterolog respectiv
- simptomatologie asemănătoare celei din boala serului
REACŢII SERICE TARDIVE
3. Boala serului
- poate să apară la orice subiect, indiferent de starea de
sensibilizare anterioară
- apare la interval de 12-14 zile dacă subiectul nu a mai
primit ser imun sau la 4-8 zile dacă a mai primit acel
preparat
- se manifestă cu:
• subfebrilitate
• erupţie urticariană la locul inoculării → exantem urticarian
generalizat / exantem hemoragic
• edeme ale feţei şi pleoapelor
• uneori edem glotic
• artralgii
• nevrite periferice
 REACŢII SERICE TARDIVE
3. Boala serului
- evoluţie → în general favorabilă; gravă la
pacienţii cu astm bronşic, tetanos, obstrucţie
laringiană, tuberculoză

- tratament:
• Antitermice, analgezice, antihistaminice
• Local: pudră mentolată / alcool mentolat
• Clorocalcin
• Regim alimentar lactovegetarian
• În formele severe → cure scurte de corticoizi
Testarea riscului de sensibilizare a organismului
organismulu
faţă de serurile imune eterologe

1. Testul conjunctival
– 1 picătură ser diluat 1/100 în ser fiziologic
- sensibilizare = după 30 minute: congestie
conjunctivală, lăcrimare abundentă

2. Testul cutanat (prin scarificare)

- după decontaminare cu alcool etilic sau eter
→ evaporare completă → 1 picătură ser diluat
1/10-1/100 → 2-3 scarificări
- sensibilizare = după 30 min. congestie locală
cu diametrul de 2-5 mm
Testarea riscului de sensibilizare a organismului
faţă de serurile imune eterologe

3. Testul intradermic
- strict i.d. 0,1ml ser imun diluat 1/100
sau 1/1000

- reacţia se citeşte după 30 minute

- sensibilizare = congestie locală cu

diametrul de 2-5-10 mm, cu sau fără edem
 DESENSIBILIZAREA
I. Anamneză negativă / teste de depistare negative /
administrarea serului i.m.
→ schema minimă de desensibilizare (recomandată de
Ministerul Sănătăţii)
- 0,25 ml ser diluat 1/10, s.c.; 0,25 ml ser nediluat, s.c.; 1
ml ser nediluat, s.c.; întreaga cantitate rămasă, i.m., la
interval de 30 min (1,5h)

II. Din anamneză suspicionăm riscul unei reacţii de

sensibilizare / test pozitiv / pacientul prezintă o reacţie de
sensibilizare la una din etapele schemei minime
→ schema lentă de tip Besredka

Desensibillizarea poate preveni numai accidentele imediate

(şoc anafilactic) nu şi pe cele tardive
PRINCIPALELE SERURI ETEROLOGE UTILIZATE
ÎN SCOP PREVENŢIONAL
I. SERUL ANTI-TETANOS
- ser anti-toxic
- se administrează în primele 72 ore de la expunere, în funcţie
de priorităţi
- se găseşte în serviciile de chirurgie
-Indicaţii:
• prevenţional – plăgi cu potenţial tetanigen la persoane
nevaccinate anti-tetanos, incomplet vaccinate sau cu
antecedente vaccinale nesigure → asanare chg. +
doză unică de ser (3.000-20.000 UAI) + vaccinare de
urgenţă (ATPA = 0,5ml) ± antibioticoprevenţie
• terapeutic – doză unică în funcţie de forma clinică;
s.c. / i.m.; înlocuit de Ig specifică, doză unică (200
UAI)
PRINCIPALELE SERURI ETEROLOGE UTILIZATE
ÎN SCOP PREVENŢIONAL
II. SERUL ANTI-RABIE
- ser anti-VIRAL
- se administrează în MAXIM 72 ore de la expunere
-Indicaţii:
• muşcături grave provocate de animale turbate sau
suspecte de turbare localizate la nivelul:
- extremităţii cefalice (cap, faţă, gât)
- membre superioare
- organe genitale
• seroprevenţie (40 UI / Kg.c. – i.m. coapsă) +
vaccinare care se începe în aceeaşi zi sau în ziua
următoare