Cursul 5: Dezvoltarea celulelor B si

dezvoltarea celulelor T

Curs 5 - Imunologie - Prof. Ileana Constantinescu 1

 Dezvoltarea celulelor B
•Dezvoltarea celulelor B in maduva osoasa
•Rearanjamentul genelor de imunoglobulina
•Receptorul celular Pre-B: o Ig exprimata timpuriu in
celulele B
•Selectia limfocitelor B imature
•Genele de imunoglobulina sunt complet rearanjate numai
in celulele B
•Surse de diversitate a anticorpilor

Curs 5 - Imunologie - Prof. Ileana

2
Constantinescu
 Celulele B se dezvolta in maduva osoasa
• Limfocitele B sunt formate în țesuturile hematopoietice ale mamiferelor, mai întâi
în ficatul fetal și în final in măduva osoasă. Celulele B provin din celulele stem
hematopoietice pluripotente care dau naștere tuturor tipurilor de celule din sânge.
• Limfopoieza B este în general definită drept generarea de celule B mature, cu o
diversitate mare de receptori specifici pentru mai multe antigene diferite.
• Fiecare receptor de antigen al celulei B (de tip imunoglobulină-Ig) trebuie să prezinte
monospecificitate, astfel încât fiecare celulă B poate produce anticorpi de un singur
fel.
• In formarea limfocitelor B în măduva, înainte de migrarea lor in țesuturile limfoide
periferice, sunt importante două evenimente : (1) rearanjarea secventelor genelor
somatice de lanț greu și ușor de imunoglobulină și (2) expresia unui pattern
caracteristic de molecule intracelulare si de molecule de suprafață, care reglează
diferențierea.
• Expresia moleculelor de suprafață celulară a permis recunoașterea etapelor distincte
ale diferențierii celulelor B.

Curs 5 - Imunologie - Prof. Ileana Constantinescu 3

 ETAPE IN DEZVOLTAREA LIMFOCITULUI B

ETAPA REARANJAREA CROMOZOMIALA A GENEI Ig EXPRIMAREA PROTEINEI Ig

  IgH IgL  

Pre-pro-B DJ/GL GL/GL -

Pro-B timpurie DJ/DJ GL/GL -

Pro-B VDJ/DJ GL/GL Receptor Pre-B

Pre-B VDJ/DJ VJ/GL Igµ

B imatur VDJ/DJ VJ/GL IgM

B matur VDJ/DJ VJ/GL IgM, IgD

GL:germline

Curs 5 - Imunologie - Prof. Ileana Constantinescu 4

Curs 5 - Imunologie - Prof. Ileana Constantinescu 5
• Limfopoieza B se desfasoara pe întreaga durată a vietii.

• Celulele nonhematopoietice similare fibroblastelor, numite

celule stromale, asigura micromediul care controleaza
procesul de orientare al celulelor stem catre linia celulara B
precum și numărul de limfocite produse pe zi.

• Celulele stromale formează o rețea reticulară care vine in

contact cu milioane de precursori hematopoietici ai tuturor
liniilor celulare. In stadiile incipiente, pentru ca proliferarea
și maturarea să poata fi realizata, precursorii de celule B
(celulele pre-pro-B) trebuie să interacționeze fizic cu
celulele stromale. In etapele ulterioare (dupa stadiul de
celula pro-B) este nevoie doar de factori de crestere solubili
produsi de celulele stromale (IL-7).
Curs 5 - Imunologie - Prof. Ileana Constantinescu 6
 REARANJAMENTUL GENELOR IMUNOGLOBULINEI
• Rearanjamentul Ig este un proces foarte ordonat, care asigură ca
numai limfocitele B sa produca imunoglobuline.
• Procesul de rearanjament al genei Ig incepe inca din cel mai
timpuriu stadiu identificabil de diferențiere celulară B (celula
pre-pro-B).
• Rearanjamentul genei IgH trebuie să aibă loc înainte de a incepe
rearanjamentul genei de lanț ușor Ig (IgL).
• Până la sfârșitul etapei pro-B, rearanjamentul IgH este complet.
• In momentul când celulele ating stadiul de celule pre-B, proteina
IgM poate fi observata în citoplasmă și incepe rearanjamentul
genei unuia dintre cele doua lanțuri ușoare de imunoglobulină
(IgL).
Curs 5 - Imunologie - Prof. Ileana Constantinescu 7
 Organizarea genelor Ig

Curs 5 - Imunologie - Prof. Ileana Constantinescu 8

 ENZIMELE RECOMBINANTE RAG-1 SI RAG-2
• In stadiul de celule pre-pro-B apar două proteine necesare pentru procesul de
rearanjament: genele de activare a recombinazei 1 și 2 - RAG-1 și RAG-2 (recombinase-
activating genes 1 and 2).

• Genele RAG-1 și RAG-2 sunt active în toate fazele de rearanjament a genei Ig, dar ele nu
mai sunt exprimate în celulele B mature care au terminat rearanjamentul.

• Transferaza dezoxinucleotidil terminala (TdT) este o alta enzima implicata in

rearanjamentul IgH și este exprimată inca de timpuriu în ontogeneza celulelor B, dar nu
este necesara pentru rearanjamentul IgH .

• Când TdT este prezenta, se adauga nucleotide aleatorii crescând astfel diversitatea
secvențelor.

• Expresia TdT este diminuata in stadiul de celula pro-B, inainte de a incepe rearanjamentul
lanțului ușor. TdT este un marker de leucemie cu celule de tip B sau T timpurii. TdT este
exprimat in precursorii celulelor B normale numai în timpul etapei de rearanjament al genei
IgH.

Curs 5 - Imunologie - Prof. Ileana Constantinescu 9

 RECEPTORUL CELULEI PRE-B:
o Ig exprimata de catre celulele B timpurii
• Recent, s-au descoperit doua proteine care se exprima tranzitoriu si
care formează o moleculă asemanatoare lanțului usor, molecula
denumita lanț ușor surogat.

• In stadiul de celula pro și pre-B, lanțurile ușoare surogat se pot

combina cu proteinele μ din lanțul greu, formând o structură
denumită receptor al celulei pre-B.

• Combinația de proteine IgH cu lanțuri ușoare surogat poate fi implicata

în stimularea proliferării celulelor aflate în faza de celule pro-B.

• După sintetizarea lanturilor usoare kappa sau lambda, acestea

inlocuiesc lanțul ușor surogat in combinarea cu proteina IgH, astfel încât
se formeaza molecule intacte de imunoglobuline, care pot fi exprimate
la suprafața celulei.

Curs 5 - Imunologie - Prof. Ileana Constantinescu 10

 SELECTIA LIMFOCITELOR B IMATURE
• O celulă B nou formată expune pe suprafața molecule de IgM. În această etapă,
celula B este încă imatura și răspunde in mod diferit la antigene, comparativ cu o
celulă B matură.
• Celulele B imature pot fi eliminate din punct de vedere funcțional dupa
interacțiunea cu autoantigene, fie prin moartea celulară programată (apoptoza),
fie prin anergie, în care celula devine nonresponsiva în prezența antigenului.
Limfocitele B imature sunt supuse unui proces de "selecție negativă" pentru a
indeparta celulele care sunt reactive fata de auto-antigene (antigene care in ciuda
faptului ca sunt un component tisular normal, devin tinta raspunsurilor imune
umoral si respectiv mediat celular, ca in bolile autoimune).
• Celulele B imature care nu sunt eliminate prin procesele de selecție negativă,
părăsesc măduva osoasă și migreaza la nivelul tesuturilor limfoide periferice sau
secundare, cum ar fi ganglionii limfatici și splină. Aici, maturarea continua și celule
B vor exprima, pe suprafața celulei, alaturi de IgM si molecule de IgD. Celulele B
mature răspund acum pe deplin la antigene și la interacțiunea cu celulele T. Atunci
când interacționează cu antigenul în țesutul limfoid secundar, ca si unele celule Th,
ajuta la formarea centrilor germinativi, după care apar hipermutatia somatica,
selecția celulelor care produc anticorpi cu afinitate mare, comutarea claselor de
Ig de la IgM la IgG, producerea de plasmoblasti, precum și aparitia de celule cu
memorie.
11
Curs 5 - Imunologie - Prof. Ileana Constantinescu
 GENELE IMUNOGLOBULINEI SUNT COMPLET REARANJATE
NUMAI IN CELULELE B
• Specificitatea fiecărei celule B nou formate se realizează prin procesele insumate de
diferențiere celulară. Acest fenomen se numește excludere alelică, referindu-se la faptul ca
numai genele Ig de pe o alelă (cromozom) sunt transcrise și traduse în proteine. Acest lucru
asigură că o celulă B va reacționa cu un singur determinant antigenic si va produce anticorpi
numai pentru acel antigen.

• Recombinarea somatică a segmentelor genelor lanturilor grele si usoare ale Ig asigura

diversitatea extremă a repertoriului de receptori de antigen ai celulei B.

• Diversitatea este extinsa prin alipirea imprecisa a ADN-ului sau chiar prin adăugarea de
nucleotide aleatorii de către TdT în timpul rearanjamentului. O diversitate si mai mare apare si
prin ordinea in care se fac rearanjamentele: genele lanturilor grele inaintea genelor lanțurilor
ușoare.

• Celulele fiice sufera fiecare diferite rearanjamente ale genei lanțului ușor și, ulterior, prin
combinarea cu proteinele lanțurilor grele rezulta mai multe specificități unice de legare a
antigenului. In acest mod, pot fi generate nu mai puțin de 1011 specificități fata de anticorpi
diferiti, în repertoriul primar al celulelor B nou formate. Cu toate acestea, trebuie subliniat că
selecția pentru celulele producătoare de anticorpi cu afinitate mare va avea loc în centrii
germinativi din organele limfoide secundare.
Curs 5 - Imunologie - Prof. Ileana Constantinescu 12
 SURSE DE DIVERSITATE ALE ANTICORPILOR
• Mai multe gene ale imunoglobulinelor se pot imbina,
în mai multe combinatii diferite.
• Realipirea situsurilor de scindare a ADN-ului, poate
duce la aparitia de codoni pentru noi secvențe de
aminoacizi.
• TdT adaugă nucleotide in regiunile N ale ADN-ului
care sunt scindate în timpul recombinarii.
• Combinarea proteinelor IgH identice cu lanțuri IgL
diferite determina aparitia de multiple specificitati.

Curs 5 - Imunologie - Prof. Ileana Constantinescu 13

 Intrebari
1. Care sunt etapele de dezvoltare ale limfocitului B?
2. Ce presupune rearanjamentul genelor Ig?
3. Care sunt principalele enzime implicate in rearanjamentul genelor Ig?
4. Ce este receptorul celulei pre-B?
5. Cum se realizeaza selectia limfocitelor B imature?
6. Care sunt procesele care apar dupa interactiunea LiB cu antigenul in
organele limfoide periferice?
7. Cum se obtine specificitatea limfocitelor B?
8. Care sunt sursele de diversitate ale anticorpilor?

Curs 5 - Imunologie - Prof. Ileana

14
Constantinescu
 Dezvoltarea celulelor T
• Arhitectura țesutului timic
• Stadiile dezvoltarii celulei T in timus
• Structuri fizice ale genelor receptorilor celulelor
T (TCR)
• Selecția de celule T în timus
• Complexul Major de Histocompatibilitate (MHC)
• Soareci transgenici

Curs 5 - Imunologie - Prof. Ileana Constantinescu 15

 STRUCTURA TESUTULUI TIMIC
• Timusul este format din diferite tipuri de celule, cu origini diferite. Histologic, timusul are trei
componente distincte: cortexul subcapsular, cortexul, și medulara. Dezvoltarea celulelor T sau a
timocitelor are loc într-o rețea epitelială cunoscuta ca stroma timusului. Dezvoltarea anormala a
stromei timusului se insoteste de depletia celulelor T mature si de imunodeficiente.
• Si la oameni si la soareci, timusul este un organ bilobat care este situat chiar deasupra inimii,
anterior tuturor vaselor mari de sange, dar pozitia sa variaza la alte vertebrate. De exemplu, la
pasari, timusul este situat de-a lungul zonei gatului. Histologic, acest organ este compartimentat in
lobuli incompleti; fiecare este delimitat de un strat exterior de tesut conjunctiv sau capsula si tesut
conjunctiv interlobar sau sept. In cadrul fiecarui lobul se poate identifica spre exterior cortexul timic
dens format din celule T sau timocite si spre interior medulara timusului cu mai putine timocite si
cu corpusculii Hassall, un grup de celule epiteliale specializate. Stratul de celule epiteliale care se
afla proximal de capsula si sept este cunoscut sub numele de cortex subcapsular, iar zona dintre
cortexul si medulara timusului este denumita jonctiune cortico-medulara. Jonctiunea cortico-
medulara se afla acolo unde celulele precursoare intra si migreaza spre regiunea corticala
subcapsulara.
• Celulele T mature din cortex migreaza spre medulara. Celulele T mature ies din medulara in
circulatia periferica prin intermediul venulelor postcapilare si a limfaticelor. Timocitele in curs de
dezvoltare din cortex si celulele T din medulara sunt incorporate intr-o retea epiteliala cunoscuta
sub numele de stroma timusului care creaza un micromediu unic dezvoltarii celulelor T. In timpul
dezvoltarii embrionare, epiteliul timic formeaza un timus rudimentar (anlage timus), care atrage
celulele hematopoietice mai intai din sacul vitelin si apoi din maduva osoasa. Celulele care
colonizeaza acest timus rudimentar includ celule precursoare T, celule dendritice si macrofage.
Curs 5 - Imunologie - Prof. Ileana Constantinescu 16
 ORIGINEA CELULELOR TIMICE
TIPUL DE CELULA ORIGINEA CELULARA
Epiteliu:
Cortex subcapsular Ectodermul din a treia scizura a faringelui
Cortex Endodermul din a treia punga a faringelui
Medulara Ectodermul din a treia scizura a faringelui
Celule timice asistente Epiteliu
Celule dendritice sau celule interdigitate Maduva osoasa
Macrofage Maduva osoasa
Timocite Sac vitelin, ficat fetal, maduva

Curs 5 - Imunologie - Prof. Ileana Constantinescu 17

• Dezvoltarea anormala a timusului rudimentar se insoteste
de lipsa suportului pentru dezvoltarea celulelor T. În
sindromul DiGeorge, un individ se naște cu aplazie
congenitala a timusului. În aceasta situație, numai
dezvoltarea celulelor T este afectată in timp ce
dezvoltarea celulelor B decurge in mod normal.

• Sindromul DiGeorge este diferit de sindromul

imunodeficienței severe combinată (SCID), în care
dezvoltarea timusului rudimentar este normala, iar
defectele se intalnesc în compartimentele celulelor T și B.

Curs 5 - Imunologie - Prof. Ileana Constantinescu 18

 STADIILE DE DEZVOLTARE ALE CELULELOR T IN TIMUS
• Diferentierea limfocitelor T are loc in 2 etape:
1. diferentierea independenta de antigen in maduva osoasa si in organele limfoide
primare;
2. diferentierea dependenta de antigen in organele limfoide secundare.

• Maturarea limfocitelor semnifica dobandirea imunocompetentei, adica a capacitatii de a

recunoaste specific antigenul si de a se activa.

• Scăderea producției de celule T se corelează, de asemenea, cu atrofia stromei timusului, o stare

fiziologică normală cunoscuta ca involuție a timusului. Involuția timusului specifica vârstei, este
cunoscuta ca involuție cronica si este diferita de involuția cauzată de o infecție acută, stres,
sarcina și alăptare. În timusul involuat de imbatranire, se pot detecta schimbari in arhitectura
țesutului, în primul rând creșterea dimensiunilor țesutul conjunctiv si a spațiilor perivasculare și
mai târziu inlocuirea țesuturilor de mai sus cu tesut adipos. Cu toate acestea, chiar și la indivizii
în vârstă, rămâne identificabil un timus mic rudimentar compus din epiteliu și timocite.

• Producerea de anticorpi monoclonali care recunosc un epitop specific al unei molecule facilitează
foarte mult caracterizarea și identificarea celulelor în diferite etape ale diferențierii lor. Anticorpii
monoclonali care recunosc epitopi diferiți ai aceleiași molecule diferențiate sunt grupati
împreună și se constituie ca grup de diferențiere (cluster of differentiation - CD).

Curs 5 - Imunologie - Prof. Ileana Constantinescu 19

• Cand ajung în timus, celulele precursoare interacționeaza fizic cu celulele stromale ale
timusului, care apoi furnizează stimuli pentru a induce exprimarea, în mod selectiv, a
unui grup de molecule specifice de pe suprafața celulară. La om, prima molecula specifica
celulei T care se exprima in timus este CD1;

• Aceste celule T imature nu exprimă molecule de suprafață CD4 sau CD8 și sunt
denumite în mod obișnuit a fi timocite dublu negative. Celulele dublu negative, de
asemenea, nu exprimă CD3 și, prin urmare, sunt uneori numite timocite triplu negative.
S-a descoperit recent că primele celule T precursoare exprimă un nivel foarte scăzut CD4
la suprafața celulei.

• In următoarea etapă distinctă de maturare a timocitelor, timocitele exprima ambele

molecule de suprafață CD4 și CD8 și sunt denumite timocite dublu pozitive; in timp,
aceste timocite, de asemenea, încep să-și exprime moleculele de suprafață CD3 și TCR.

• Populația de timocite dublu pozitive este cea mai mare populatie de timocite și este
responsabila pentru celularitatea densa a cortexului timusului. Spre deosebire de
celulele dublu negative, celulele dublu pozitive nu proliferează și sunt inactive. In
urmatoarea etapa de dezvoltare a celulelor T, celulele dublu pozitive se maturizează în
celule pozitive unice care sunt fie CD4 + fie CD8 +.
Curs 5 - Imunologie - Prof. Ileana Constantinescu 20
Curs 5 - Imunologie - Prof. Ileana Constantinescu 21
Curs 5 - Imunologie - Prof. Ileana Constantinescu 22
 COMPARTIMENTAREA CELULELOR T α:β DESFASURAREA ETAPELOR LA NIVELUL TIMUSULUI
COMPARTIMENTUL TIMIC SUBSETURILE DE TIMOCITE STATUSUL REARANJARII GENELOR TCR

α β

Cortex subcapsular CD3-CD4LOCD8- Linie germinativa sau Linie germinativa sau

 
nerearanjata nerearanjata

CD3-CD4-CD8- Linie germinativa sau Rearanjat

  nerearanjata

Cortex CD3+CD4+CD8+TCR+ Rearanjat Rearanjat

 

Medulara CD3+CD4+TCR+ sau Rearanjat Rearanjat

CD3+CD8+TCR+

Celulele T mature CD4+ (T helper - Th), asigură funcțiile de intrajutorare celulara și

cooperează cu celulele B în răspunsul imun umoral, în timp ce celulele CD8+ (limfocite T
citotoxice - CTL), sunt responsabile pentru recunoașterea celulelor străine, cum ar fi
alogrefele sau celulel infectate de virus, si sunt responsabile de uciderea lor. Astfel, pe
masura ce celulele precursoare traverseaza cortexul subcapsular, corticala, joncțiunea
corticomedulara si medulara, ele interacționează cu stroma timusului fiind stimulate
pentru a se dezvolta și matura. 23
Curs 5 - Imunologie - Prof. Ileana Constantinescu
 STRUCTURA GENELOR RECEPTORULUI CELULEI T
• Genele TCR, α, β, γ, și δ sunt organizate în segmente distincte de gene desemnand
regiunile V (variabil), D (diversificat), J (jonctiune) și C (constant).

• Ca și în cazul celulelor B, o caracteristică unică în dezvoltarea celulelor T este

producerea de celule T fiecare cu un TCR specific care recunoaște un antigen peptidic
specific.

• In timp ce celulele B recunosc epitopi conformaționali, TCR exprimat

pe celulele T recunoaște peptide antigenice care sunt asociate cu MHC,
care sunt prezentate de către APC.
• Generarea unei mari populații de celule T, fiecare celulă cu o specificitate unică TCR, se
realizează prin tăierea și îmbinarea de regiuni ale diferitelor segmente de gene ce
codifică TCR. Procesul este cunoscut sub numele de rearanjament al genei și este
executat de către produsele a două gene distincte, genele de activare a recombinarii 1
și 2 (RAG-1, RAG-2). Rezultatul final este o colecție de specificitati ale TCR exprimate
pe celulele T, care este denumit repertoriul de celule T.

• TCR de la suprafata celulara este un heterodimer format din produsele genetice a patru
gene distincte: α, β, γ și δ.
Curs 5 - Imunologie - Prof. Ileana Constantinescu 24
 Cromozom
Uman Soarece Rearanjare

Organizarea receptorilor α,δ,β si γ ai unei celule T la om și șoarece.

În lanțurile α și γ, ordinea de rearanjare este VJ, deoarece nu există segmente D. In contrast, ordinea de
rearanjare este de la D la J și de la DJ la V formarea VDJ în genele lanturilor δ si β ale receptorului celulei T

Curs 5 - Imunologie - Prof. Ileana Constantinescu 25

• Lanțul α al TCR face perechi numai cu lanțul β, în timp ce lanțul γ numai cu lanțul δ.
• Această asociere specifica generează două populații distincte de celule T cu două TCR-uri
distincte: celule T αβ, populația cea mai abundentă și celule T γδ, populația minoră.
• În cazul în care o celulă nu poate realiza una din cele patru posibilitati de rearanjare a
genelor Vβ productiv, ea va muri. Rearanjamentul cu succes al unui Vβ pe un cromozom
impiedica celula sa continue rearanjamentul genei Vβ pe al doilea cromozom; acest lucru
este cunoscut ca excludere alelică.
• După rearanjamentul cu succes al ambelor lanțuri α și β, celulele dublu pozitive exprimă
acum lanțuri TCR αβ. In această etapă, deși αβ TCR sunt exprimate pe suprafața celulară,
genele RAG-1 și RAG-2 continuă să fie exprimate, permițând altor gene Vα sa se
rearanjeze.
• TCR αβ este exprimat în asociere cu molecula CD3, care formează unitatea funcțională de
transducție a semnalului de TCR.
• Moleculele CD3 de suprafață sunt formate din cinci lanțuri: γ, δ, ε (epsilon), £ (Zeta), și η
(eta). £ poate forma fie ££ homodimeri fie heterodimeri £η. Cu toate acestea, majoritatea
TCR se asociaza cu homodimerii ££. Lanturile γ și δ ale CD3 sunt diferite de lanturile γ și δ
ale TCR, care sunt exprimate numai pe o populație minora de celule T.

26
Curs 5 - Imunologie - Prof. Ileana Constantinescu
Structuri ale complexului receptor celula T - CD3 (TCR-CD3) exprimat pe suprafața celulară a celulelor T αβ. Lanțurile
α,β ale TCR formează situsul de legare a peptidelor antigenice, în timp ce complexul CD3 functioneaza drept
componenta a semnalului de transductie. Legăturile disulfurice sunt prezente între lanțurile α si β ale TCR și între
două lanțuri £ ale CD3.

Curs 5 - Imunologie - Prof. Ileana Constantinescu 27

 SELECTIA CELULELOR T IN TIMUS
• Pe lângă furnizarea unui micromediu inductiv pentru celulele T
precursoare pentru a se dezvolta in celule T mature, timusul exercita
două procese critice de screening pentru a selecta celulele T protective
(selecția pozitivă) și pentru a elimina celulele T autoreactive (selecție
negativă), irelevante sau potențial dăunătoare. Ambele procese
selective au loc în etapa dublu pozitiva.

• Generarea repertoriului de celule T, prin procesele de rearanjament și

recombinare ale genei, este intamplatoare. Deoarece TCR-uri pot
recunoaște numai peptide antigenice asociate cu MHC și prezentat de
către o celulă prezentatoare de antigen (APC), selecția receptorilor TCR
funcționali depinde de tipul de MHC exprimat pe APC. Aceste
argumente pun bazele pentru conceptul de restricție MHC.

Curs 5 - Imunologie - Prof. Ileana Constantinescu 28

 RESTRICTIA LEGATA DE COMPLEXUL MAJOR DE
HISTOCOMPATIBILITATE (MHC)

• Conceptul de restricție MHC separă si mai mult specificitatea de

recunoastere a antigenului a TCR exprimat pe celulele T, de Ig
exprimata de celulele B, care nu necesită restricție MHC pentru
a lega antigenul.

• În general, celulele T mature CD4+ sunt selectate de MHC clasa

II, în timp ce celulele T mature CD8+ sunt selectate de MHC
clasa I pe epiteliului corticalei timusului.

Curs 5 - Imunologie - Prof. Ileana Constantinescu 29

• Celulele T in curs de dezvoltare aflate in faza de dublu
pozitivitate, trebuie să treacă un al doilea proces de
selecție în drumul lor spre maturizare. Spre deosebire de
procesul de selecție pozitivă în care celulele selectate sunt
sustinute in dezvoltare, procesul de selecție negativă
elimină selectiv celulele T cu o anumita specificitate a TCR.

• Procesul de selecție negativă asigură că celulele T mature

nu reacționează cu auto-antigenul prezentat de auto-
MHC.

• Procesul de selecție negativă este cel mai bine

demonstrat în TCR la șoarecii transgenici cu specificitate
pentru antigenul specific masculin.

Curs 5 - Imunologie - Prof. Ileana Constantinescu 30

•Ambele procese, de selecție pozitivă și negativă, elimina
efectiv majoritatea celulelor T dezvoltate în timus astfel încât
mai mult de 90% dintre timocitele dublu pozitive mor în
timus. Cu toate acestea, moartea intratimica masiva a
celulelor nu induce nici o inflamația cronică, deoarece aceste
celule mor printr-un proces cunoscut sub numele de
apoptoza.

•În timus, celulele neselectate sau celulele T autoreactive sunt

instruite să moară prin fragmentarea ADN-ului lor. Cu această
moarte celulară caracteristică, se pot detecta timocite dublu
pozitive în cortexul timic și joncțiunea cortico-medularei care
mor prin apoptoză din cauza lipsei de selecție pozitivă sau
negativă.

Curs 5 - Imunologie - Prof. Ileana Constantinescu 31

 SOARECII TRANSGENICI
• Animalele transgenice au incorporat permanent, în ADN-ul
lor, gene exogene care nu fac parte din bagajul lor genetic
normal, numite transgene.
• Șoarecii transgenici sunt construiti prin injectarea de ADN ce
conține transgena în pronucleul mascul al ouălor fertilizate și
ulterior se face implantarea ouălor fertilizate in soareci
gestanti. Dupa nastere, unii urmași vor încorpora transgena și
vor fi capabili să o transmita descendenților lor.
• Un soarece transgenic TCR rezulta prin injectarea oualor
fertilizate cu ambele gene, α si β, rearanjate ale TCR. Apoi se
face screening-ul urmasilor care exprima transgena TCR.

Curs 5 - Imunologie - Prof. Ileana Constantinescu 32

 Recapitulare
• Celulele imune care sintetizează și secretă Ig sunt denumite celule B.
Identificarea celulelor B vine de la observația că înlăturarea bursei lui Fabricius
(bursectomie), un organ limfoid secundar la păsări, inhiba total capacitatea de a
produce anticorpi. În schimb, capacitatea de a respinge o grefa de piele străina
este intacta la păsările bursectomizate. Cu toate acestea, eliminarea timusului
(timectomia) la șoareci nou-născuți ulterior prelungeste supravietuirea grefei de
piele si reduce răspunsul anticorpilor la antigenele specifice.

• Din aceste rezultate este clar că există cel puțin două tipuri de celule ale
sistemului imun: celulele B, care produc Ig și participă la răspunsul imun umoral
și celulele T care se dezvoltă în timus și sunt responsabile pentru respingerea
grefei de piele și de alte raspunsuri imune mediate celular.

• Mai mult decât atât, o reducere a productiei de anticorpi la animalele

timectomizate indică faptul că celulele B nu funcționează în mod independent, ci
necesită cooperarea celulelor T.

Curs 5 - Imunologie - Prof. Ileana Constantinescu 33

 Intrebari

1. Care este arhitectura timusului?

2. Care sunt etapele de dezvoltare a limfocitelor T in timus?
3. Care sunt principalele functii ale limfocitelor T mature?
4. Care este structura genelor receptorului celulei T?
5. Cum se realizeaza rearanjamentul genelor receptorului
celulei T?
6. Cum se realizeaza selectia celulelor T in timus?
7. Ce inseamna restrictia MHC?
8. Cum se obtin animalele transgenice?

Curs 5 - Imunologie - Prof. Ileana

34
Constantinescu