Curs 7: Magia prelucrarii și prezentarii

antigenului
• Prelucrarea antigenului
• Legarea si asimilarea antigenului
• Nivele scăzute de antigene solubile sau corpusculare
• Nivele ridicate de antigene solubile sau corpusculare
• Proteine virale sau proteine tumorale produse intracelular
• Procesarea antigenului
• Procesarea antigenului legat de MHC clasa I
• TAP (transportorul antigenului procesat)
• Procesarea antigenului legat de MHC clasa II
• Lanțul invariabil
• Interacțiunea peptid antigenic-MHC
• Prezentarea antigenului
• Prezentarea antigenului către celulele T
• Recunoașterea asociata a peptidelor antigenice și MHC
• Superantigene
• Celulele prezentatoare de antigen

Curs 7 - Imunologie - Prof. Ileana Constantinescu 1

• Pentru a asigura supraviețuirea organismului, celulele sistemului imun trebuie
să fie capabile să recunoască și să elimine antigenele care patrund în organism.

• Antigenele care nu pot patrunde ușor in celula, cum ar fi bacteriile sau

proteinele mari, sunt recunoscute de catre celule specializate numite celule
prezentatoare de antigen (APC), cum ar fi macrofagele sau limfocitele B.
- APC internalizeaza antigenul și il prelucrează pentru a-l prezenta receptorilor specifici
asociati cu limfocitele T CD4+.

• Dimpotriva, antigenele care pot patrunde în celulă si prolifereaza intracelular,

cum ar fi virusurile, sunt prelucrate de către celula gazdă pentru a-l prezenta
receptorilor specifici asociati cu limfocitele T CD8 +.

• APC prezinta antigenul ca o secvență peptidică scurtă în asociere cu o

proteină de suprafață celulară codificata în interiorul complexului major de
histocompatibilitate (MHC).

Curs 7 - Imunologie - Prof. Ileana Constantinescu 2

LEGAREA SI ASIMILAREA ANTIGENULUI
Legarea și asimilarea antigenului în celulă depinde de starea fizică a antigenului și de tipul de
celule implicate.

NIVELE SCAZUTE DE ANTIGENE SOLUBILE SAU CORPUSCULARE

• Nivelurile scazute de antigen se leagă la un receptor specific de imunoglobulină exprimat pe
celulele B și sunt internalizate printr-un proces cunoscut sub numele de endocitoză.
• De asemenea, antigenele se pot lega de receptorul lor specific (Fab) de pe o imunoglobulina care,
prin capatul ei Fc este atașata la un macrofag prin intermediul receptorilor pentru porțiunea Fc ai
imunoglobulinei. Complexul format sufera un proces de endocitoza, antigenul este procesat si apoi
va fi reexpus pe suprafata macrofagului in asociere cu moleculele MHC clasa II.

NIVELE CRESCUTE DE ANTIGENE SOLUBILE SAU CORPUSCULARE

• Nivelurile ridicate de antigen sunt înghițite nespecific de catre macrofage prin fagocitoza. Aceste
antigene se vor asocia cu moleculele MHC clasa II după prelucrare.

PROTEINE VIRALE SAU PROTEINE TUMORALE PRODUSE INTRACELULAR

• Aceste antigene scapa de legarea și de preluarea de către celulele B și macrofage.
• Proteinele produse de virusuri sau tumori vor fi degradate intracitoplasmatic în peptide mai mici de
catre orice celula somatica și se vor asocia cu molecule MHC clasa I.

3
Curs 7 - Imunologie - Prof. Ileana Constantinescu
 PROCESAREA ANTIGENULUI
• Prelucrarea antigenului implică degradarea antigenului intern sau extern în
secvențe peptidice scurte și asocierea peptidelor cu moleculele MHC clasa I și MHC
clasa II care regleaza prezentarea antigenelor la celulele CD8+, respectiv CD4+.

• Localizarea antigenului, extracelular sau intracelular, determină care dintre

moleculele MHC vor lega peptida.

– Peptidele derivate din proteine antigenice care sunt stocate în interiorul celulei, cum ar fi
proteine virale, sunt procesate la nivelul proteozomilor care conțin proteaze. Aceste
peptide se vor atasa la proteine transportatoare care le vor muta catre reticulul
endoplasmatic (RE) pentru a interacționa cu moleculele nou sintetizate de MHC clasa I.

– Antigenele extracelulare preluate prin fagocitoza sau endocitoză merg direct la endozomi
și/sau la lizozomi pentru degradarea antigenului și legarea la moleculele MHC clasa II.
Enzimele endozomale și/sau lizozomale descompun proteinele în fragmente peptidice cu o
secvență scurta de aminoacizi. Moleculele MHC clasa II nou sintetizate vor fi transportate
de la nivelul reticulului endoplasmatic (RE) la endozomi si/sau lizozomi, unde se vor asocia
cu fragmentele de peptide derivate din antigene extracelulare.
Curs 7 - Imunologie - Prof. Ileana Constantinescu 4
 CALEA DE PROCESARE A ANTIGENULUI LEGATA DE MHC clasa I

Exista 2 circuite importante:

1) Proteină antigenica -> proteozom -> fragment de peptidă eliberat in citosol ->
legare de proteine TAP -> transport la RE

2) Lanț α clasa I nou sintetizat și microglobulina β2 -> transport la RE -> calnexina

se leagă la lanțul α -> fragmentul de peptidă și microglobulina β2 se leagă la
lanțul α -> eliberarea unui lanț de calnexina -> complexul este transportat la
aparatul Golgi -> glicozilare în aparatul Golgi -> formarea veziculelor de
secreție -> eliberare la nivelul membranei plasmatice.

• Prin urmare, lanțul alfa nou sintetizat și beta-2-microglobulina moleculei MHC

clasa I sunt sintetizate și translocate prin ribozomi catre reticulul
endoplasmatic (RE) si nu interacționează numai între ele, ci și cu fragmentele
de peptide antigenice procesate de proteozomi.

Curs 7 - Imunologie - Prof. Ileana Constantinescu 5

Curs 7 - Imunologie - Prof. Ileana Constantinescu 6
Calea de procesare legata de HLA Clasa I
Curs 7 - Imunologie - Prof. Ileana Constantinescu 7
 TAP - TRANSPORTOR ASOCIAT CU
PRELUCRAREA ANTIGENULUI

• TAP este o proteină care transportă peptidele antigenice mici în

citosol catre RE, astfel încât acestea să poată fi legate de
molecule MHC clasa I.

• TAP este specifica pentru dimensiunile peptidului și secvența

de aminoacizi.

• In acest mod, TAP inlatura posibilitatea ca moleculele de clasa I

sa lege proteine mari neprelucrate. Din RE, complexul peptidă
antigenică - molecula clasa I trece in aparatul Golgi, unde are
loc glicozilarea înainte de exportul complexului la suprafața
celulei.
Curs 7 - Imunologie - Prof. Ileana Constantinescu 8
 CALNEXINA
• Calnexina este o proteină a membranei reticulului endoplasmic de 88-kd care se leagă
la lanțul α al MHC clasa I după eliberarea acestuia în lumenul RE astfel încât lanțul α sa
nu părăseasca RE până când nu leagă atât o secvență peptidica scurta cat și o β2
microglobulină.

• Pentru ca moleculele de clasa I sa treaca de la RE la aparatul Golgi, calnexina trebuie

să se decupleze de lanțul α. Această decuplare a calnexinei de lanțul α necesită ca
atât secvența peptidică scurta cat și β2 microglobulina sa se lege de lanțul α. Dupa
decuplarea de calnexina, complexul β2 microglobulina-peptidă-lant α este
transportat către aparatul Golgi pentru glicozilare și apoi într-o veziculă secretoare
care se deplaseaza catre exteriorul membranei plasmatice. Rezultatul acestui proces
de control și echilibru este faptul că nici o molecula MHC clasa I nu este prezenta
libera pe suprafața celulei pentru a lega antigene exogene.

• In acest mod, receptorul celulei T CD8 + se concentrează asupra celulelor care sunt
infectate în mod activ și care exprima o peptidă antigenică derivata din agentul
infecțios în locusul de legare al MHC clasa I.
Curs 7 - Imunologie - Prof. Ileana Constantinescu 9
 BREFELDIN A
• Brefeldin A este un medicament care blochează specific trecerea
complexelor peptide antigenice - MHC clasa I prin aparatul Golgi
si ca urmare, nici un complex peptidă antigenica-MHC clasa I nu
este exprimat pe suprafața celulei.

• Dupa administrarea acestui medicament, complexul MHC de

clasa I-peptidă antigenică se va acumula intracelular și nu va fi
detectat pe suprafața celulei.

• Acest lucru va arăta că deplasarea complexelor prin aparatul

Golgi și glicozilarea lor, sunt esențiale pentru ambalarea
complexelor în vezicule secretorii care sa fie apoi livrate la
suprafața celulei.

Curs 7 - Imunologie - Prof. Ileana Constantinescu 10

Procesarea si prezentarea antigenului cu MHC clasa I

Curs 7 - Imunologie - Prof. Ileana Constantinescu 11

 CALEA DE PROCESARE LEGATA DE MHC clasa II
Exista 2 circuite importante:
1. proteină antigenică -> endozom/lizozom -> fragment peptidic

2. molecula nou sintetizata de MHC clasa II -> transport la RE unde se leaga la proteine cu lanțuri
invariante -> transport la aparatul Golgi -> transport la endozomi/lizozomi -> eliberarea
moleculelor clasa II din legatura cu lanturile invariante -> moleculele clasa II se leagă de
fragmentele de peptide antigenice -> transport la suprafața celulei.

• Spre deosebire de moleculele de clasa I, MHC de clasa II se asociaza cu fragmente de

peptide antigenice care sunt derivate de la antigene exogene care au fost endocitate în
endozomi/ lizozomi la nivelul citosolului. Moleculele nou sintetizate de clasa II sunt
transportate la RE și apoi direct la aparatul Golgi. Din Golgi, moleculele de clasa II se
deplaseaza fie in endozomi fie in lizozomi, si aici se leagă de fragmentele de peptide,
spre deosebire de moleculele de clasa I care leaga fragmentele de peptide in RE.

• O moleculă care ajută la reglarea transportului specific al moleculelor de clasa II la

endozomi/lizozomi, in vederea legarii fragmentului de peptidă, se numește lanț
invariabil.
12
Curs 7 - Imunologie - Prof. Ileana Constantinescu
Curs 7 - Imunologie - Prof. Ileana Constantinescu 13
 E

Calea de procesare legata de HLA Clasa II

14
Curs 7 - Imunologie - Prof. Ileana Constantinescu
 LANTUL INVARIABIL
Are 2 functii principale:

1. direcționează mișcarea moleculelor de clasa II nou sintetizate în aparatul Golgi și

apoi in compartimentul endolitic.

2. previne legarea peptidelor antigenice la molecule de clasa II, cel puțin până când
molecula de clasa II ajunge in compartimentul endolitic, unde peptidele antigenice și
moleculele de clasa II se leagă împreună pentru prima dată.

• Este încă un punct de dezbatere cu privire la locatia exacta unde se leaga peptidele
antigenice pe moleculele de clasa II, dar cele mai multe date arată că legarea are loc
în cadrul endozomilor sau lizozomilor unde mediul devine din ce in ce mai acid.

• Astfel, o combinație de pH și proteaze acide în cadrul endozomilor/ lizozomilor

scindează lanțul invariabil din molecula de clasa II și expune situsul de legare al
peptidului. Apoi, complexul peptidă antigenică-moleculă clasa II MHC, se mută la
suprafața celulei.

Curs 7 - Imunologie - Prof. Ileana Constantinescu 15

 Clorochina
• Clorochina este un medicament care ridică pH-ul endozomilor și
lizozomilor, făcând astfel mediul mult mai bazic.

• Un mediu bazic în aceste compartimente previne degradarea

proteinelor în peptide mici antigenice. Utilizarea acestui medicament
împiedică procesarea antigenului și, în consecință, previne
producerea de peptide antigenice care sa se lege de moleculele
MHC clasa II în endozomi.

• Acesta este un instrument experimental care este folosit pentru a

arăta că procesarea antigenului este necesară pentru a obține un
răspuns imun conditionat de MHC clasa II.

Curs 7 - Imunologie - Prof. Ileana Constantinescu 16

 INTERACTIUNEA PEPTID ANTIGENIC-MHC
• Fiecare genă HLA codifică regiuni ale moleculei intacte care furnizează un locus de legare pentru secvențe peptidice
scurte de antigen. Natura variabilă a moleculei MHC este localizata în primul rând la nivelul acestor locusuri de legare a
peptidelor, permitand celulelor gazdei să prezinte o multitudine de antigene.

• Toate moleculele MHC de pe suprafața unei celule particulare prezentatoare de antigen leagă aceeași secvență lineară de
aminoacizi din antigenul prelucrat. In acest mod, toate complexele MHC-peptidă de pe suprafața unei APC sunt capabile
de a se asocia cu un singur receptor specific al celulelor T.

• Lungimea secvenței peptidei în asociere cu molecule MHC este importanta, deoarece cu cat lungimea peptidului
antigenic este mai scurtă, cu atât creste probabilitatea ca proteinele prezente în mod normal în celula sa contina aceeași
secvență de aminoacizi. Această înseamnă că celulele imune ar putea recunoaște proteinele proprii și sa reacționeze
împotriva lor. Prin urmare, peptidele antigenice trebuie să aibă o lungime care să asigure recunoașterea acestora de către
receptorul celulei T ca antigen si nu ca self.

• Peptidele care se leagă la locusurile MHC clasa I sunt formate, de obicei, din 8 și 10 aminoacizi, în timp ce peptidele care
se leagă la MHC clasa II au, de obicei, intre 12 și 24 aminoacizi.

• Secvența peptidică se leagă strâns la molecula MHC în mai multe puncte, astfel că recunoașterea de către receptorul
celulei T poate avea loc înainte ca peptida sa se decupleze de molecula MHC.

• Conditionarea ca o secvență de peptidă trebuie sa fie scurta pentru a se lega la molecula MHC, presupune că cele mai
multe antigene proteice mari trebuie să fie degadate pentru a le distruge structura secundară și terțiară. Unele
proteine antigenice, cum ar fi insulina exogena, necesită o degradare limitată pentru a-si expune epitopul antigenic
necesar legarii la molecula MHC, în timp ce altele, cum ar fi fibrinogenul, nu necesita degradare.
Curs 7 - Imunologie - Prof. Ileana Constantinescu 17
Procesarea si prezentarea antigenului cu MHC clasa II
18
Curs 7 - Imunologie - Prof. Ileana Constantinescu
 PREZENTAREA ANTIGENULUI
• Prezentarea antigenului inseamna, strict vorbind, activarea celulelor T prin intermediul
receptorilor de celule T, care recunosc specific peptide antigenice asociate fie cu
molecule MHC clasa I fie cu molecule MHC clasa II, pe suprafața celulelor prezentatoare
de antigen (APC).

• Celulele B, datorita receptorilor lor antigenici de suprafață de tip imunoglobulină, sunt

capabile sa recunoasca și sa lege anumite antigene fără restricții din partea MHC.

• Celula T este celula primară care răspunde la prezentarea antigenului. Celulele T recunosc
antigenul doar în contextul moleculelor MHC adecvate. Prin urmare MHC self este
necesar pentru prezentarea antigenică catre celulele T, care sunt activate si isi exercita
functia de celule helper sau citotoxice.

– Celulele T CD8+, citotoxice, recunosc antigenul numai în asociere cu moleculele de clasa I

MHC.
– Celule T CD4+, T-helper, sunt limitate la recunoașterea antigenului numai în asociere cu
molecule MHC clasa II.

Curs 7 - Imunologie - Prof. Ileana Constantinescu 19

 RECUNOASTEREA ASOCIATA A PEPTIDULUI ANTIGENIC SI MHC
Exista două teorii care incearca sa explice cerința ca un antigen T-dependent, pentru a genera un răspuns imun
eficient, trebuie prezentat împreună cu antigenele MHC.

1. Teoria dublei recunoașteri: presupune ca o celula T poate avea două tipuri distincte de receptori, un receptor de
legare la peptide antigenice și celălalt pentru legarea de molecule MHC.
2. Teoria recunoașterii asociate: presupune ca o celula T are un singur receptor capabil sa recunoasca atât peptide
antigenice cat și molecule MHC.

• Cele două teorii de recunoaștere, au fost testate folosind celule T hibrid, rezultate din fuziunea unei celule T
parentală cu un MHC (k) si o specificitate antigenica definita (A) cu o celulă T cu un MHC (1) si o specificitate
antigenica diferita (B).

• Conform teoriei recunoașterii asociate, un astfel de hibrid de celule T se va activa si va prolifera ca răspuns numai la
specificitățile antigen-MHC ale celulelor parentale , Ak sau B1, dar nu si A1 sau Bk.

• Conform teoriei dublei recunoașteri, o astfel de celulă hibridă T ar trebui să răspundă la toate cele patru specificități
antigen-MHC (Ak, B1, A1, și Bk), datorită asociației independente a antigenului cu receptorii MHC. Astfel de
răspunsuri nu au fost gasite când au fost testati hibrizi de celule T.

• Toate dovezile experimentale de până acum sprijina teoria recunoașterii asociate. Acum stim ca exista un singur
receptor al celulelor T care recunoaște atât MHC și cat peptidele antigenice. Cunoștiințele recente despre structura
moleculei MHC și capacitatea sa de a lega antigenul peptidic, ne ajuta sa intelegem mai bine modul de legare al
receptorului celulei T (TCR) la antigen și la moleculele MHC: TCR se cuplează cu complexul peptida antigenică-
MHC, iar moleculele CD4 se leaga de o regiune conservată a MHC clasa II și moleculele CD8 se lega la o regiune
conservată a MHC clasa I. 20
Curs 7 - Imunologie - Prof. Ileana Constantinescu
 Recunoastere
Recunoastere dubla
NU
asociata DA

A.B=Specificitate antigen receptor

K.I=Specificitate MHC receptor

Recunoasterea asociata versus recunoasterea antigenica duala de catre celulele T

Curs 7 - Imunologie - Prof. Ileana Constantinescu 21

Recunosterea antigenului de catre celulele T
Curs 7 - Imunologie - Prof. Ileana Constantinescu 22
 SUPERANTIGENE
• Superantigenele sunt anumite glicoproteine virale și bacteriene care se leaga la TCR
și moleculele MHC clasa II în afara locusului convențional de legare pentru peptide
antigenice, ceea ce duce la activarea nespecifică a mai multor clone de celule T.

• În timp ce un singur antigen poate fi recunoscut de către un număr mic de clone de

celule T, o categorie aparte de antigene, cunoscut sub numele de superantigene, au
capacitatea de a stimula mai multe clone de celule T.

• Superantigenele, care au fost identificate până în prezent ca glicoproteine virale și

bacteriene, sunt super-stimulatori de celule T, deoarece acestea sunt capabile să se
lege la un număr mare de secvențe Vβ ale receptorilor celulelor T precum și la
moleculele MHC clasa II, intr-un alt locus de legare.

• Legarea superantigenelor la regiuni relativ nonpolimorfe ale moleculelor MHC și TCR

promovează adeziunea celulelor T la celule prezentatoare de antigen, independent
de specificitatea TCR ceea ce duce la activarea mai multor clone de celule T, în
special celule CD4+.

Curs 7 - Imunologie - Prof. Ileana Constantinescu 23

Curs 7 - Imunologie - Prof. Ileana Constantinescu 24
 CELULELE PREZENTATOARE DE ANTIGEN
• Macrofage, celule dendritice, celule B, și practic orice alt tip de celule capabile să exprime moleculele MHC
clasa II poate funcționa ca celulele prezentatoare de antigen (APC). Amintiti-va ca celulele T helper CD4+
pot recunoască și să răspundă la antigen în contextul MHC clasa II.

• Macrofagele sunt celule fagocitare ale liniei monocitare prezente în țesuturi și sunt deosebit de bine echipate pentru
prezentarea eficace a antigenului. Ele exprimă, în general, molecule MHC clasa II și, datorita proprietățile lor fagocitare
sunt extrem de eficiente în acapararea si procesarea materialelor macromoleculare sau a particulelor pe care le exprimă
apoi pe suprafata pentru recunoașterea de către limfocitele T .

• Celulele dendritice, denumite astfel datorita morfologiei lor extrem de ramificate, se gasesc in multe organe, sunt derivate
din maduva osoasa și, de obicei, exprima un nivel ridicat de antigene MHC clasa II. Celulele dendritice sunt active, mobile si
pot recircula între fluxul sanguin și țesuturi. Spre deosebire de macrofage, celule dendritice au o capacitate limitată de
procesare a antigenului și pot prezenta antigene prelucrate anterior și eliberate de alte celule. Celulele Langerhans sunt un
exemplu de celule dendritice care sunt localizate la nivelul pielii.

• Limfocitele B, nu au activitate fagocitara dar, datorită potențialului lor de a lega antigenul cu afinitate mare, au capacitatea
de a concentra cantitati scăzute de antigen pe suprafața lor, de a-l endocita si de a-l prelucra pentru a-l prezenta pe
suprafața lor ca peptid antigenic în asociere cu antigene MHC. In acest mod, celulele B devin celule prezentatoare de
antigen foarte eficiente.

• Celulele T helper, deși nu sunt considerate APC clasice, pot acționa ca atare în anumite condiții de activare a lor. La om si
alte specii de mamifere, cu excepția soarecilor, celulele T activate exprima moleculele MHC clasa II și, de asemenea,
regleaza MHC clasa I. Astfel de evenimente de activare pot servi pentru a recruta celule T CD4+ suplimentare, care sa
sprijine eficient celulele B și celulele citotoxice T CD8+.
25
Curs 7 - Imunologie - Prof. Ileana Constantinescu
 CELULE PREZENTATOARE DE ANTIGEN
APC PREZINTA CATRE
Macrofage Celule T via antigene MHC
Celule dendritice Celule T via antigene MHC
Celule B Celule T via captarea antigenului de catre
anticorpii de suprafata si antigenele MHC

Celule T helper activate Celule T via antigene MHC

Curs 7 - Imunologie - Prof. Ileana Constantinescu 26

Curs 7 - Imunologie - Prof. Ileana Constantinescu 27
 REZUMATUL 1
• Răspunsurile imune adaptive presupun ca celulele T specifice, inițial prezente în numar mic, să
identifice și sa se lege la un număr relativ mic de peptide specifice legate de complexul MHC
(pMHC) de pe celulele prezentatoare de antigen (APC).

• Prezentarea antigenului este procesul în care fragmente proteolitice de antigene sunt încărcate în
molecule MHC și prezentate pe suprafața celulei. APC prezinta MHC ducând la activarea și
reactivarea celulelor T. In general, celulele care prezintă molecule MHC clasa II sunt cunoscute ca
celule APC profesionale, iar acestea sunt celulele dendritice, macrofagele și celulele B.

• Fragmente proteolitice ale proteinelor exogene, cele care au originea în afara celulei, cum
ar fi bacteriile și proteinele găsite în țesuturile și fluidele extracelulare, sunt încărcate în
molecule MHC clasa II. Fragmente proteolitice ale proteinelor provenite din interiorul
citoplasmei celulei, cum ar fi proteine virale, sunt încărcate în molecule MHC clasa I.

• Celule dendritice imature capteaza microbi, celule infectate, celule moarte sau molecule
ale acestora, fie prin fagocitoza mediată de receptor fie prin macropinocitoza.

• Prin procesul de selecție pozitiva și negativa a timocitelor, sistemul imun adaptiv este
asigurat de o populație de celule T naive care au TCR-uri care pot răspunde la peptide
nonself prezentate de moleculele MHC self. Celulele-T autoreactive sunt eliminate.

• Celulele naive T CD4+, activate prin sinapsa imunologica încep să-și exprime o varietate
de citokine și receptori pentru citokine la suprafață celulară.

28
Curs 7 - Imunologie - Prof. Ileana Constantinescu
 REZUMATUL 2
• Răspunsurile imune umorale sunt cele care implică acțiunile imunoglobulinelor, anticorpilor sau
complementului. Numai celulele B și forma lor complet diferențiată, plasmocitele, sintetizeaza imunoglobuline.
Celulele mature B, care coexprima IgD și IgM, sunt gata activate.

• Numarul celulelor T și B creste ca răspuns la stimuli antigenici pentru a produce celule T și B mature, activate.

• Eozinofilele și celulele NK recunosc modificarile din porțiunea Fc a anticorpului legat la un antigen. Ele ucid
celulele “marcate” de anticorpi printr-un proces cunoscut sub numele de citotoxicitate celulara dependentă de
anticorpi (ADCC).

• Mastocitele și bazofilele conține granule citoplasmatice compuse dintr-o varietate de mediatori chimici
(histamina, serotonina, factorului plachetar activator) implicate în generarea de inflamație.

• Sistemul imun adaptiv al mamei oferă protecție pasivă la făt. Aceasta se realizează prin transferul pasiv al IgG
prin placentă.

• Celule epiteliale specializate din glandele salivare și lacrimale, tractul respirator, intestinul subțire și din tesutul
mamar, transporta molecule dimerice de IgA (IgA 1 sau lgA2) dinspre suprafata lor interna catre suprafata
externa prin intermediul unui receptor specializat care este scurtat proteolitic si se transforma in componentă
secretorie.

29
Curs 7 - Imunologie - Prof. Ileana Constantinescu
 Intrebari
1. Cum sunt procesate proteinele virale intracitoplasmatice in
vederea prezentarii catre limfocite?
2. Cum sunt procesate antigenele extracelulare in vederea
prezentarii catre limfocite?
3. Calea de prelucrare a antigenului legata de MHC clasa I.
4. Calea de prelucrare a antigenului legata de MHC clasa II.
5. Care este rolul calnexinei si al lantului invariabil?
6. Cum se produce interactiunea peptid antigenic-MHC?
7. Teoria dublei recunoasteri si teoria recunoasterii asociate.

Curs 7 - Imunologie - Prof. Ileana Constantinescu 30