Sunteți pe pagina 1din 11

Liceul Academiei de tiine a Moldovei

Realizat de: Croitor Alexei, XI BC

Reglarea respiraiei organismului se realizeaz prin mecanisme nervoase i umorale prin care se modific permanent frecvena i amplitudinea micrilor respiratorii, n funcie de diferite condiii.

Reglarea nervoasa a respiratiei este efectuata de centrul respirator principal din bulbul rahidian, formata din 2 subcentre (unul inspirator si altul expirator), legate intre ele prin conexiuni nervoase ce asigura activitatea lor ritmica si antagonista. Cind centrii nervosi respiratorii sunt in activitate, prin nervii motori se transmit impulsuri la muschii inspiratori. Acestia se contracta si ea este inhibata regulat prin intrarea in activitatea a centrilor respiratori.

Centrii pontini sunt arii ale tunchiului cerbral ce modifica activitatea centrilor bulbari respiratorii. Centrul apneustic se gaseste in zona caudala a puntii, dar nu a fost identificat ca entitate neurala. Eferentele de la acest centru determina cresterea duratei inspiratiei, micsorind frcventa respiratorie. Distrugerea nervului pneumotaxic ,care inhiba activitatea centrului apneustic, determina perioade prelungite de inspir (apneusis).

Centrul pneumotaxic, localizat dorsal, in puntea superioara, transmite continuu impulsuri catre aria inspiratorie. Efectul principal al acestuia este de a controla punctul de intrerupere a pantei inspiratorii, determinind astfel durata inspirului. Un semnal pneumotaxic puternic poate creste frecventa respiratorie pana la 30-40respiratii pe minut.

Reglarea reflex a respiratiei se datoreaza impulsurilor ce pornesc din alveolele pulmonare si ajung in centrele nervoase respiratorii pe calea nervilor vagi, determinind includerea in activitatea ritmica a centrilor inspiratorii comuni. In reglarea nervoasa a respiratiei la om, un rol important au impulsurile de la nivelul proprioreceptorilor din muschii intercostali, din diafragma, articulatiile sternocostale si costovertebrale

In reglarea umorala a respiratiei, un rol deosebit ii revine CO. Orice variatie de concentratie de concentratie a CO in singen determina modificari ale activitatii centrilor respiratorii. Astfel, cresterea concentratiei de CO cu 0,02% in singele arterial determina dublarea frecventei si cresterea amplitudinii respiratiei. Variatiile concentratiei CO in singe modifica automatismul centrilor respiratorii. Scaderea concentratiei O dizolvat in plasma determina timularea mai slaba a centrilor respiratorii prin mecanisme reflexe.

Chemoreceptori centrali realizeaza 85 % din controlul bazal al respiratiei, prin esfectul stimulator al CO asupra lor. Chemoreceptori periferici se gasesc in afara SNC, stimulind cresterea amplitudinii si frecventei respiratiei.

Receptori activati prin intindere, sunt localizati in caile aeriene mici si sunt stimulati de distensia plaminilor; stimularea lor initiaza reflexul HeringBreuer, reflex ce stopeaza inspirul prin trimiterea de impulsuri ce inhiba centrii respiratori pontini si bulbari prin nervul vag Receptori activati de substante iritante, sunt localizati in caile aeriene mari, fiind stimulati de substante toxice, provocind tuse, secretii de mucus si apnee (oprirea respiratiei)

Receptorii J sunt localizati in interstitiul pulmonar la nivelul capilarelor pulmonar si sunt stimulati de distensia vaselor pulmonare; ei initiaza reflexe ce determina respiratie rapida si superficiala. Receptorii de la nivelul cutiei toracice pot detecta forta generata de contractia muschilor respiratorii. Informatia de la acesti participa la aparitia senzatiei de dispnee (dificultate in respiratie)