Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
la vânătoare. Ei ţin sfat în faţa acestui Interiorul întunecos al grotelor? Sunt ele
rezultatul unui act artistic sau aveau un scop
bizon pictat pe perete. Şeful fixează pe sau scopuri bine determinate? Există mai multe
trei amprente puse pe perete sunt un semn invocând succesul la vânătoare, ceremonii pe
de posesiune. Acest gest îi va servi la care le mai întâlnim şi azi la unele populaţii
primitive.
vânătoare şi poate va ucide... Trei bizoni?? 3.Picturile ar dovedi credinţa în fiinţe
supranaturale, jumătate oameni, jumătate
animale, care n-ar fi decât strămoşii legendari
cărora omul preistoric încearcă să le ia chipul.
Peştera Lascaux (Franţa)
• Picturile rupestre(picturi pe pereţii peşterilor) din peştera de la
Lascaux au fost realizate acum circa 17 000 de ani.
• Pentru a picta animalele pe pereţii grotei oamenii preistorici
începeau prin a desena contururile cu bucăţi de cărbune sau
tampoane din frunze. Apoi proiectau culorile suflând cu ajutorul
gurii sau prin tuburi din oase sau plante. Culorile erau obţinute
din pigmenţi găsiţi în natură, pigmenţi minerali naturali:
cărbune de lemn, hematită, argilă, dioxid de magneziu etc.
Neolitic: Naşterea agriculturii şi
scrierii
Planul lecţiei:
-Viaţa oamenilor în neolitic
-Naşterea scrierii
Obiective: La sfârşitul lecţiei tu trebuie să fii capabil:
-să citeşti o friză cronologică;
-de a situa pe hartă: Marea Mediterană, Nil, Eufrat, Tigru, Semiluna Fertilă,
Mesopotamia, Egipt, Fenicia;
-să indici schimbările apărute în neolitic;
-de a cunoaşte numele şi rolul unor unelte utilizate în agricultură;
-de a cunoaşte numele primelor scrieri şi data apariţiei lor;
-de a da definiţia cuvintelor următoare: neolitic, agricultură, sapă, aratru,
sedentar, metalurgie, scriere cuneiformă, scriere hieroglifică, scriere alfabetică,
megaliţi
A. Apariţia agriculturii
• Urmăreşte imaginile de mai jos şi stabileşte pe caietul tău ce schimbări au
apărut în viaţa oamenilor începând din jurul anului 8 000 Î.Chr?(caută căt mai
multe schimbări produse)
Apariţia şi difuzarea agriculturii
După J.Leclerc şi J.Tarrete, Dicţionar preistoric:
“ Revoluţia neolitică desemnează cea mai importantă transformare
pe care a cunoscut-o modul de viaţă al oamenilor de la apariţia lor
pe pământ. Omul încetează de a mai fi un prădător nomad care
trăieşte din vânătoare şi cules. El începe să-şi producă hrana sa, el
devine agricultor şi crescător de animale. Această revoluţie începe
în jurul anului 8 000 Î.Chr., în Orientul mijlociu, în Semiluna fertilă.
Acolo, populaţiile, au pus în favoarea lor, timp de câteva secole,
condiţii foarte favorabile , pentru a domestici specii locale : grâu,
orz, oi capre. »
• 1.Ce nume se dă perioadei marcată de începutul agriculturii ?
• 2.Din ce trăiau oamenii înainte ?
• 3.Cum se hrăneau ei după aceea ?
• 4.Cum se numeşte regiunea unde a apărut agricultura ?
• ex: semnul semnifica soare iar prin extensie claritate, ziuă, moment.
• -fonograme – un semn = un sunet
• Printre fonograme, 24 de semne-sunete constituie ceea ce ar putea deveni un “alfabet” dar pentru egipteni
scrierea nu era o simplă tehnică ce permitea notarea cuvintelor, ea era înainte de toate o imagine a lumii, o artă a
vizibilului care asigură celui ce pictează(scrie) nemurirea.
Scrierea hieroglifică - fonograme
Alfabetul
•
Apărut din aceste prime încercări,
alfabetul fenician, în jur de 1000
Î.Chr.(sarcofagul regelui Ahiram
din Byblos), conţinea 22 de litere.
Sistem fonetic, el nu conţinea
decât consoane;el este bazat pe
acrofonie, care se serveşte pentru
a nota sunetele consonantice de
reprezentarea simplificată a unui
obiect al cărui nume începea cu
acest sunet. Astfel, pentru a
nota /b/, se utiliza semnul
simbolizând casă, care în feniciană
se spune beit, şi s-a decis prin
convenţie ca, de fiecare dată când
se va întâlni acest semn, nu va fi
vorba de “casă”, ci doar de primul
sunet al acestui cuvânt.
Verificare
Pornind de la imaginile de mai
sus completeaza tabelul de
mai jos cu ajutorul informaţiilor
următoare:Alfabet, 3000 Î.Chr,
Hieroglife, semne cuneiforme,
Egipt, Mesopotamia, 1200
Î.Chr., piatră, Fenicia, papirus,
3000 Î.Chr., tăbliţe din lut ars.
Vocabular
-arheologie – ştiinţă ajutătoare a istoriei care studiază civilizaţiile vechi pornind de la urmele lăsate de oameni;
-meşteşugar – cel care fabrică obiecte manual;
-altar – loc destinat primirii ofrandelor şi celebrării sacrifiiilor pentru zei;
-ceramică – arta de a fabrica vase din lut;
-Semiluna fertlă – valea Tigrului şi Eufratului, Palestina şi valea Nilului, desenând o zonă în formă de semilună unde pământurile sunt mai fertile decât în alte
regiuni;
-cult – omagiu adus unui zeu prin rugăciuni şi sacrificii;
-gintă – termen ce desemnează un grup de oameni ce descind dintr-un strămoş comun
-hieroglife – sriere sub formă de desene utilizată de egipteni;
-megalit – piatră monumentală realizată în epoca preistorică;
-neolitic – desemnează epoca pietrei şlefuite în care omul inventează agricultura (între 8 000 – 3000 Î.Chr);
-nomad – persoană are nu are locuinţă fixă şi care se deplasează din loc în loc;
-paleolitic – prima perioadă a preistoriei, numită şi epoca pietrei cioplite; omul descoperă focul şi fabrică primele unelte;
-politeist – cel ce crede în mai mulţi zei;
-sedentar – persoană care are locuinţă stabilă; omul care trăieşte şi munceşte tot timpul în acelaşi loc;
-societate – grup de oameni care trăiesc într-o formă organizată;
-templu – construcţie destinată cultului unui zeu;
-trib – formă de organizare rezultată din unirea mai multor ginţi;
-religie – credinţa în zei;
-monoteism – credinţa într-un singur zeu;
-magie – ceremonie prin care oamenii căutau să atragă de partea lor bunăvoinţa zeilor.