Grasimile

I. Caracteristici generale

Grasimile sunt alimentele esentiale necesare organismului,constitu ind o sursa de energie.

Ele sunt principalele surse de acizi grasi si au rol vital in mentinerea sanatatii pielii si a parului,

contribuie la absorbtia vitaminelor liposolubile si la eliminarea bilei (functia exocrina

a pancreasului),

imbunatatesc calitatile gustative ale hranei si provoaca senzatia de saturatie,

mai au si rol energetic, in organismele vii,fiind importante in lupta contra frigului.

Insa, ezervele adipoase cresc la consumul exagerat de grasimi alimentare si glucide, ducand la obezitate.

Obezitatea a cunoscut una dintre cele mai spectaculoase evolutii suprapunandu-se in buna masura evolutiei civilizatiei moderne. Ea poate fi ntlnit att la brbai ct i la femei, la orice vrst. n orice caz este mai frecvent ntlnit la femei.

E necesar sa afirmam c obezitatea se afla n legtur cu un risc crescut de boli de inim i de aceea crete i mai mult riscul de moarte prematur la persoanele suferinde de diabet sau boli de inim.

Astfel trebuie sa avem grija ce comsumam si in ce cantitate.

Ce grsimi sunt sntoase... ...i pe care este bine s le evii
Grsimile saturate i cele hidrogenate sunt considerate grsimi rele deoarece, consumate n cantiti mari, au efecte negative asupra sntii pe termen lung. Grsimile saturate sunt, n principal, grsimi de origine animal.Ele nu ar trebui s depeasc 10% din totalul caloriilor consumate zilnic, deoarece cresc nivelul colesterolului. Grsimile hidrogenate se gsesc n cantiti mici, n stare natural, n produse lactate i n carnea de vit sau de oaie, dar n cantiti foarte mari n produsele preparate industrial: biscuii, aluat de prjituri sau pizza, chips-uri, semipreparate.

Grsimile nesaturate sunt considerate grsimi bune deoarece protejeaz mpotriva bolilor de inim i diabetului, ajut la reglarea tensiunii arteriale i a nivelului colesterolului i, prin calitile antioxidante, lupt mpotriva apariiei cancerului.Cele mai sanatoase grasimi se gasesc in uleiul de msline, alune, arahide, fistic.

II.Clasificarea grasimilor
Grasimi vegetale(de obicei lichide, uleiuri - nesaturate)
sunt prezente in semintele unor plante (foarea soarelui, avocado, soia, in,ricin)

Grasimi animale (de obicei solide - saturate) sunt prezente in tesutul adipos al animalelor (slanina, osanza)

III. Sinteza grasimilor

Grasimile animale
Se sintetizeaza din glucide si proteine. In acest proces un rol important il are acidul piruvic, coenzimele, acetilcoenzima A (acid acetic). Pentru a putea obtine substante grase din hrana organismul trebuie sa fie sanatos si sa fie alimentat cu substante care au in compozitie proteine, lipide. Grasimile animale se gasesc sub forma de tesut adipos (maroniu la mamiferele nou-nascute) sub piele, pe intestine, pe organele interne oferindu-le protectie si pe membranele peritoneale care sustin stomacul. Sunt principala sursa de lipide a organismului. Acestea difera in functie de locul unde se depoziteaza prin consistenta, culoare (grasimea bovinelor este galbena datorita pigmentilor carotenoici - in functie de cantitate grasimea poate fi alb-galbuie, galbena sau galben intens) si compozitie chimica. Grasimile subcutanate au punctul de topire mai scazut decat cea acumulata in interiorul organismului. Compozitia grasimii difera in functie de hrana; daca aceasta are continut scazut in grasimi acestea se vor sintetiza din glucide si proteine fiind bogata in acizi grasi saturati si monosaturati. Daca alimentele contin multa grasime vor lua nastere acizi grasi polinesaturati.

Grasimile vegetale
Provin din glucide, acestea transformandu-se in prezenta enzimelor. Sinteza grasimilor vegetale are loc in frunze cu ajutorul clorofilei, Solubilitatea: sunt substante insolubile in apa, dar solubile in solventi organici (benzen, toluen, acetona, eter). Cu apa emulsioneaza puternic. Oxigenul se degaja, se condenseaza aldehida formica si se obtine glucoza din care se formeaza zaharuri si amidon. Se numesc si reactii de deshidratarehidrogenare. Compusul organic final este un acid gras cu formula generala CH3-(CH2)n-COOH. Acizii grasi nesaturati se formeaza prin degradarea zaharurilor rezulta un compus numit metilglioxal (CH3-CO-CHO) care prin condensare da nastere unei poli-oxicetonaaldehida saturata, iar prin hidrogenari succesive se transforma intr-o aldehida superioara nesaturata din care se obtine un acid gras nesaturat. Cea mai mare cantitate de ulei se obtine din plantele care au ajuns la maturitate deoarece atunci scade continutul acestora in amidon si zaharuri. Locul unde se depoziteaza substantele grase sunt de obicei semintele sau fructele si sunt utilizate drept sursa de energie. Copacii acumuleaza grasimile in tulpina.

III.Utilizari

La fabricarea sapunurilor

a lacurilor si vopselelor(pe baza de ulei)

a cremelor

in alimentatie