REFERAT

3. Pana invizibila
4. Descifrarea codului
„Al treilea val”, Alvin Tofler

Viziteu Alin-Mihail
Crimu (Pochiscan) Simona
Manolache (Drug) Violeta
Microeconomie
GR. 46IFR11
 3. Pana invizibilă

 Al doilea val, prin revolutia industriala, a separat brutal două aspecte

ale vieţii, productia si consumul, batand o pana invizibila in
economie, in psihicul oamenilor si chiar in constiinta de sex:
1. A creat un sistem social minunat integrat, cu tehnologiile
lui specifice, cu propriile lui institutii sociale si canale de
informatie;
2. A creat un mod de viata plin de tensiune economica,
conflict social si neliniste psihica.
Pana la al doilea val, pana la revolutia industriala:

 Cea mai mare parte din hrana, bunurile si serviciile produse de specia
umana erau consumate de producatorii insisi, de familiile lor sau de o
mica elita
 Taranii, cea mai mare parte a oamenilor, cultivau doar atat cat sa se
mentina in viata si sa-si multumeasca stapanii pentru ca:
1. Nu aveau mijloace de pastrare a alimentelor un timp mai indelungat;
2. Nu aveau drumuri necesare pentru a-si duce produsele la targ;
3. Orice surplus de produse putea fi confiscat de proprietarul de sclavi
sau seniorul feudal;
4. Nu aveau stimulente pentru a imbunatati tehnica sau a creste
productia
 Negustorii intreprizi transportau bunuri mii de kilometri pe spinarea
camilelor, in carute sau corabii
 Aparusera orase dependente de hrana venita de la tara
 Economia consta din doua sectoare:
1. Sectorul A, foarte mare, in care oamenii produceau pentru folosinta lor
2. Sectorul B, foarte mic, in care oamenii produceau pentru comert
 Numai o mica parte a populatiei traia de pe urma pietei
Comertul din acea vreme este descris de:

 Spaniolii care au debarcat in Mexic in 1519 si au vazut ca, la

Tlatelolco, mii de oameni cumparau si vindeau bijuterii, metale
pretioase, sclavi si sandale, panza, ciocolata, funii, piei, curcani,
zarzavaturi, iepuri, caini si vase de pamant de nenumarate feluri
 Buletinul Fugger care continea rapoarte particulare pentru bancherii
germani in secolele al XVI-lea si al XVII-lea
 O scrisoare din Cochin, in India, despre incercarile prin care trece
un negustor european sosit cu cinci corabii pentru a cumpara piper
pe care sa-l transporte in Europa. Transporta, de asemenea, cuisoare,
nucsoara, faina, scortisoara si diverse medicamente
 Fernand Braudel care spune ca din toata populatia din regiunea
mediteraneana, din Franta si Spania la un capat pana in Turcia la
celalalt capat, 90% traiau doar din munca campului, producand
foarte putin pentru comert.
 Istoricul R. H. Tawney care afirma ca „tranzactiile pe bani erau o
periferie a lumii bazate pe economia naturala”.
Al doilea val:

 A creat situatia in care majoritatea alimentelor, bunurilor si

serviciilor era destinată vanzării, trocului sau schimbului.
 A eliminat bunurile produse pentru consumul personal al celui care
le produsese si a familiei sale
 A creat o civilizatie in care nici măcar agricultorul nu mai era
independent
 A facut ca fiecare om sa fie dependent de alimentele, bunurile sau
serviciile furnizate de un altul
 A rupt unitatea dintre productie si consum
Semnificatia pietei
 Economia a devenit economie de piata, atat in economiile industriale capitaliste, cat si in cele
socialiste
 Piata este o retea de schimb, chiar daca economistii occidentali o considera sinonima cu
„economia de profit”
 Piata nu era pasiva. Ea a ajuns sa determine obiectivele societatilor industriale, cresterea
economica devenind chiar obiectivul principal al statelor
 Este o institutie care creste si se autointareste, ducand la cresterea productivitatii si la cea mai
rapida ridicare a nivelului vietii
 A dus la conflictul dintre cererile producatorilor si contracererea consumatorilor de a se mentine
preturi scazute
 A produs civilizatia cea mai mercantila, mai acaparatoare, mai calculata si mai axata pe bani din
toata istoria. Raporturile personale, legaturile de familie, dragostea, prietenia, relatiile dintre
vecini si comunitati, au fost alterate de interesul personal.
 A separat rolurile de producator si de consumator, creand o personalitate dubla. Toata puterea de
foc a reclamei a fost tintita asupra consumatorului „Fa-ti cheful acum, platesti mai tarziu.”
Disocierea sexelor
 Stereotipul ca barbatii sunt obiectivi, iar femeile subiective, este un efect al penei invizibile
 Al doilea val a deplasat munca de pe camp si din gospodarie in fabrica si a introdus un grad
de interdependenta mult mai ridicat, cerand un efort colectiv, diviziunea muncii, coordonare.
Reusita activitatii productive depindea de colaborarea bine organizata a mii de oameni. Acest
lucru a provocat conflicte serioase cu privire la rolul, responsabilitatile si remunerarea
muncitorilor.
 Desi mediul rural s-a golit de populatie si milioane de muncitori au devenit o parte integrata a
unor retele cu un grad ridicat de interdependenta, familia a ramas locul in care vechea forma
de munca s-a mentinut, independenta economica nefiind alterata total. Nereproducerea
biologica, needucarea copiilor, nepregatirea lor pentru munca nu periclita neaparat
indeplinirea acestor sarcini de catre familia vecina.
 Femeia a continuat sa ramana acasa, sa produca pentru sectorul A, pentru folosinta proprie,
ramanand izolata din punct de vedere social, invatata sa fie subiectiva si uneori considerata
incapabila de gandire rationala si analitica. Barbatul a preluat responsabilitatea pentru forma
de munca mai avansata
 4. DESCIFRAREA CODULUI
 La baza reusitei fiecarei civilizatii sta un cod secret- un set de reguli sau principii. Modelul
ascuns al industrialismului se compune din 6 principii legate intre ele care programeaza
comportamentul a milioane de oameni, afectandu-le fiecare aspect al vietii, de la
comportamentul sexual si sporturi la munca si razboi.
 Oamenii celui de Al doilea val respecta aceste 6 principii, pe cand cei din Al treilea val nu o
fac, ceea ce duce la conflictul acut existent astazi in scoli, in lumea afacerilor si in cercurile
conducatoare.
 Aceste principii au dus la apariția birocrației
STANDARDIZAREA
 Theodore Vail, lucrand ca functionar de posta la caile ferate la sfarsitul anilor 1860, a
introdus ideea dirijarii standardizate – toate scrisorile pentru aceeasi localitate luau aceeasi
ruta. A instalat aparat telefonic identic în fiecare casă americană. A pledat pentru un centru al
standardizării pentru a asigura economii în construcția de echipament, linii si conductori, ca
și în metodele deexploatare și activitatea juridica.
 Frederick Winslow Taylor, un mecanic devenit cruciat considera că există un mod
standard, optim de a face fiecare operație, o scula optimă de a o efectua și un timp
standard în care să fie executată. A devenit astfel autoritatea mondială supremă în
materie de management.
 Metodele de angajare, cât și munca au fost progresiv standardizate.
 Teste standardizate eliminau salariații considerați nepotriviți
 Scara de salarizare a fost standardizată
 Programe analitice standardizate erau urmate pentru pregătirea tineretului
 Binet și Terman au elaborat teste de inteligență standardizate
 Americana, engleza, franceza și rusa standard au înlocuit limbile nestandard
 Dupa 1935 s-a impus o singura moneda standard
 Politica prețului unic a lui Stewart, a dus la standardizarea prețurilor
 Specializarea
 Al doilea Val a înlocuit țăranul bun la toate cu specialistul îngust, dar pretențios și
cu muncitorul care repetă mereu aceeași operație
 Specializarea ducea la efectuarea unor munci cu un consum mai mic de timp și de
efort fizic
 Cea mai mare perfecționare a forțelor de muncă pare a fi efectele diviziunii
muncii
 Specializarea a fost însoțită de o creștere a profesionalizării
 Piața s-a interpus între posesorul de cunoștințe de specialitate și client, separându-
i în producător și consumator.
 Sincronizarea
 Pâna la Al Doilea Val sincronizarea eforturilor era de cele mai multe ori organică
sau naturală, decurgând din ritmul anotimpurilor, din procese biologice, din
rotația pamântului sau din bătăile inimii
 Industrializarea, costul ridicat al masinilor și strânsa interdependență a muncii, a
făcut necesară o sincronizare mai precisă.
 Muncile au fost cronometrate și divizate în faze succesive, măsurate în fracțiuni
de secunde
 Vacanțe, concedii sau pauze de cafea au fost intercalate în progeramul de lucru
 Au apărut specialiști în sincronizare(nnormatori, pontatori in fabrici, agențti de
circulație, tehnicieni)
 Bărbații au fost cei mai condiționați de ceas
 Femeile, lucrând acasă, nu au fost condiționate de ceas
 La fel și populația de la țară era privită de sus de populația urbană din același
motiv
 Concentrarea
 Al Doilea Val a concentrat energia, dar și populația, golind mediul rural de oameni
și reașezându-i în centre urbane
 A concentrat muncitorii in fabrici
 Delincvenții au fost concentrați în închisori, bolnavii mintali, în aziluri de nebuni,
copiii, în școli.
 S-a concentrat și capitalul în trusturi și monopoluri. Astfel, marile companii de
autovehicole din America produceau 94% din toate automobilele americane. La
fel și cele din Germania și Italia
 Maximizarea
 Serii mari de produse au dus la scăderea costului unitar
 Mare a ajuns sinonim cu eficient
 Majoritatea guvernelor țărilor au urmărit idealul creșterii, dorind să aibă cel mai
înalt zgârie –nori, cel mai mare baraj, cel mai întins teren de minigolf din lume
 Maximizarea dimensiunilor nu a fost doar o urmare a maximizării profitului
 Macrofilia industrialismului s-a reflectat în îmbinarea multor date diferite pentru a
crea un instrument statistic, numit produsul național brut cvare măsoară mărimea
unei economii, adunând valoarea bunurilor și serviciilor produse în acea economie
 Guvernele au intrat in competiție pentru cresterea PNB, cu orice preț, chiar și cu
prețul unui dezastru ecologic și social
 Centralizarea
 Caile Ferate din New York au devenit model de conducere centralizată. Directorii
au unificat tehnologiile, costul biletelor și orarele, au creat ocupații șisectoare noi,
specializate, au concentrat capital, energie și oameni, au creat forme
organizatorice noi, bazate pe centralizarea informației și conducerii. Personalul a
fost împărțit în de exploatare și de conducere
 Pentru a evita o autoritate centrală excesivă, s-a trecut la separarea puterilor
legislativă, executivă și judecătorească
 Banca centrală este o invenție crucială pentru centralizarea treptată a unei
economii. Ea vinde rente de stat, emite monedă acoperită de guvern,
reglementează împrumuturile altor banci, deține controlul asupra resurselor
financiare
 Banca centrală și guvernul centralizat au mers mână în mână
 Bibliografie

 Alvin Tofler, Al treile val