DIGESTIA ȘI SISTEMUL DIGESTIV

ANATOMIA SISTEMULUI DIGESTIV

• Cavitate bucală
• Faringe
• Esofag
• Stomac • Duoden
1. Tubul digestiv • Intestin subțire • Jejun
• Ileon

• Cecum
• Intestin gros • Colon
• Rect

• Parotide
• Glandele salivare • Sublinguale
2. Glandele anexe • Submandibulare
• Ficatul
• Pancreasul
CAVITATEA BUCALĂ

• Organe vii, dure;

• Fixați în alveolele dentare;
• Totalitatea dinților= DENTIȚIE
Dinții • Dentiția definitivă la om cuprinde
un număr de 32 de dinți –
incisivi, canini, premolari și
molari.

• Organ musculos;
• Ajută la amestecarea
Limba alimentelor cu saliva, formarea
bolului alimentar și la înghițirea
acestuia (deglutiție);
FARINGELE ȘI ESOFAGUL

• Organ în formă de pâlnie, situat

în continuarea cavității bucale;
• Are rol în deglutiție;
Faringele
• La nivelul acestui organ se
încrucișează calea respiratorie
cu cea digestivă.

• Tub musculo- membranos cu

lungime de 20- 25 cm;
• Transportă bolul alimentar din
Esofagul
faringe în stomac;
• Se deschide în stomac prin
orificiul CARDIA.
STOMACUL

• Localizare- cavitatea abdominală, sub

mușchiul diafragm, în partea stângă;
• Organ cavitar cu o capacitate de 1,5- 2 l;
• Peretele stomacului prezintă în structură
trei straturi de mușchi: longitudinali,
circulari și oblici;
• Este căptușit cu mucoasa gastrică ce
conține glande gastrice;
• Se deschide în duoden prin orificiul
PILOR.
INTESTINUL SUBȚIRE
• 4- 6 m lungime;
• La nivelul acestui organ se termină digestia și are loc absorbția
nutrimentelor;
• Alcătuit din: • Duoden- porțiune fixă
• Jejun
• Ileon
• Cătușit de mucoasa intestinală ce conține glande ce secretă
sucul intestinal;
• Mucoasa intestinală este adaptată procesului de absorbție
intestinală:
• Prezintă numeroase cute, numite VILOZITĂȚI
INTESTINALE, care măresc suprafața de digestie și
absorbție;
• Peretele vilozităților este subțire și permeabil;
• Este bine vascularizată.
INTESTINUL GROS

• 1,5 m lungime;
• Cecum
• Alcătuit din: • Colon
• Rect

• Participă la defecație;

• Realizează reabsorbția apei:

• Participă la sinteza unor vitamine (din grupul B și K)

și a unor enzime, prin flora bacteriană care se
dezvoltă în acest segment.
 GLANDELE ANEXE
Glandele salivare Ficatul
• Secretă saliva, care ajunge prin • Localizare: cavitatea abdominală,
canale în cavitatea bucală; partea dreaptă, sub mușchiul
• Perechi de glande salivare mari: diafragm;
• Parotide • Secretă BILA, depozitată în VEZICA
• Sublinguale BILIARĂ între mese, de unde ajunge
• Submandibulare în duoden, în timpul digestiei;

Pancreasul
• Localizare: în curbura duodenului, în
spatele stomacului;
• Pancreasul EXOCRIN secretă SUCUL
PANCREATIC, care se varsă în duoden.
DIGESTIA
Digestia reprezintă totalitatea transformărilor MECANICE, FIZICE și CHIMICE pe care
le suferă alimentele de-a lungul tubului digestiv.

• Mecanice: zdrobirea, sfărâmarea, tăierea, mărunțirea alimentelor

Transformările • Fizice: dizolvarea alimentelor
• Chimice: descompunerea substanțelor organice complexe în substanțe mai
simple ( produși finali ai digestiei ), sub acțiunea ENZIMELOR DIGESTIVE.

Enzime proteolitice
Produșii finali ai digestiei: • Proteinele Aminoacizi
Enzime lipolitice
• Lipidele Acizi grași și glicerol
Enzime glicolitice
• Glucidele Monozaharide
 DIGESTIA BUCALĂ
Digestia bucală se realizează
prin:
• Tăierea, sfâșierea, sfărâmarea alimentelor sub acțiunea dinților;
• Masticație
• Transformări mecanice
• Îmbibarea cu salivă a alimentelor
• Dizolvarea
• Transformări fizice
• Constă în digestia glucidelor sub acțiunea enzimei AMILAZA SALIVARĂ

• Transformări chimice Amilaza salivară

• Amidon preparat termic dextrine + maltoză

• Suc digestiv secretat de glandele salivare;

Saliva
• Conține: • Apă Rezultatul digestiei bucale este
• Săruri minerale bolul alimentar, care va ajunge în
• Mucină faringe în urma deglutiției.
• Lizozim- rol bactericid
• Enzimă glicolitică- amilaza salivară
 DIGESTIA GASTRICĂ
• Secretat de glandele din mucoasa gastrică;
Sucul gastric • Apă
• Conține • Acid clorhidric- activează pepsina;
distruge microbi
• Mucus
• Pepsina
• Enzime • Lipaza gastrică
• Labfermentul- la sugari, cu
• Transformări mecanice- activități motorii realizate prin rol în coagularea sângelui
mișcările musculaturii stomacului;

• Transformări fizice- îmbibarea bolurilor alimentare cu suc

gastric; Rezultatul digestiei
Proteine Pepsina Proteine mai simple gastrice este chimul
• Transformări chimice gastric, care va ajunge
Lipide Lipaza gastrică Acizi grași și glicerol în duoden.
 DIGESTIA INTESTINALĂ
• Se desfășoară în intestinul subțire; • Sucul pancreatic
• Chimul gastric ajuns în intestin este supus acțiunii următoarelor sucuri digestive: • Bila
• Sucul intestinal
Sucul pancreatic Conține enzimele:
Tripsina și chemotripsina- transformă Proteine Aminoacizi
Lipaza pancreatică- transformă Lipide Acizi grași și glicerol
Amilaza pancreatică- transformă Glucide Monozaharide
Sucul intestinal Conține enzimele:
Proteolitice - transformă Proteine Aminoacizi
Lipaza intestinală- transformă Lipide Acizi grași și glicerol
Amilaza intestinală- transformă Glucide Monozaharide

Bila • NU conține enzime!

• Conține • Apă și săruri minerale
• Pigmenții biliari- dau culoarea galben- verzuie
• Săruri biliare cu rol în emulsionarea lipidelor, ajutând la digestia lor chimică.