Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Ion Creangă
Ion Creangă
CINCI PÂINI
“CINCI PÂINI”
„
− Ce ai , draga mamei, ce-ti este?
-Mamă, mamă!Copilul meu are să
moară!
-Când şi cum?
-Iată cum.Vezi drobul cel mare de pe
horn?”
INUL ŞI CĂMEŞA
PROSTIA OMENEASCĂ
CINCI PÂINI
“PROSTIA
OMENEASC
Ă”
-Ba eu, unul, să iertaţi dumneavoastră,
cucoane, încă tot n-am înţeles, răspunde
moş Roată.
-Cum se face asta, moş Ioane?Mai bine ce
v-am tălmăcit şi un copil putea să înţeleagă.
-Mai aşa, cucoane, răspunseră ceilalţi.
INUL ŞI CĂMEŞA
PROSTIA OMENEASCĂ
ACUL ŞI BAROSUL
“PUNGUŢA CU DOI BANI”
“Şi aşa zicând, pune poalele-n brâu, îşi suflecă
mânicele, aţâţă focul şi s-apucă de făcut bucate. Face ea
sarmale, face plachie, face alivenci, face pască cu
smântână şi cu ouă şi fel de fel de bucate. Apoi umple
groapa cu jăratic şi cu lemne putregăioase ca să ardă
focul mocnit. După asta aşază o leaşă de nuiele numai
întinată şi nişte frunzări peste dânsa : peste frunzări
toarnă ţărână şi peste ţărână aşterne o rogojină. Apoi
face un scăuieş de ceară anume pentru lup. “
POVESTEA PORCULUI
“CAPRA CU
TREI IEZI”
— Bună masa, cumătră! Ti!!! da' ce mai
de peşte ai! Dă-mi şi mie, că ta...re! mi-i poftă!
— Ia mai pune-ţi pofta-n cuiu, cumătre, că
doar nu pentru gustul altuia m-am muncit eu.
Dacă ţi-i aşa de poftă, du-te şi-ţi moaie coada-
n baltă, ca mine, şi-i avea peşte să mănânci. —
Învaţă-mă, te rog, cumătră, că eu nu ştiu cum
se prinde peştele.
URSUL PĂCĂLIT DE VULPE
POVESTEA PORCULUI
“URSUL
PĂCĂLIT DE
VULPE”
— Fată frumoasă şi harnică, fie-ţi milă de
mine şi mă grijeşte, că ţi-oi prinde şi eu bine
vrodată!
Atunci fetei i se făcu milă şi, luând căţeluşa, o
spălă şi-o griji foarte bine. Apoi o lăsă acolo şi-şi
căută de drum, mulţumită fiind în suflet că a
putut săvârşi o faptă bună.
POVESTEA LUI STAN PĂŢITUL
IVAN TURBINCĂ
PROSTIA OMENEASCĂ
“IVAN
TURBINCĂ
”
— Dar muieţi-s pormagii? zise atunci leneşul, cu
jumătate de gură, fără să se cârnească din loc.
— Ce-a zis? întrebă cucoana pe săteni.
— Ce să zică, milostivă cucoană, răspunde unul.
Ia, întreabă, că muieţi-s posmagii?
— Vai de mine şi de mine, zise cucoana cu
mirare, încă asta n-am auzit! Da' el nu poate să
şi-i moaie?
DĂNILĂ PREPELEAC
POVESTEA PORCULUI