Universul operei lui

Grigore Vieru

A elaborat: Balan Natalia, elevă a clasei a XII-a ,,C’’

A verificat: Gadibadi Silvia, profesor de limba și literatura română
 Limba este focul veghetor al
Patriei, suflarea ei caldă, sănătatea
ei liber ziditoare de frumos. Limba
este frumuseţea activă a patriei.
Grigore Vieru
 Biografie
Grigore Vieru s-a născut în data de 14 februarie 1935, în satul Pererîta, județul
Hotin, Regatul României (astăzi raionul Briceni, Republica Moldova), în familia lui Pavel
și Eudochia Vieru, născută Didic. A absolvit școala de 7 clase din satul natal, în
anul 1950, după care urmează școala medie din orașul Lipcani, pe care o termină în 1953.

În anul 1957 debutează editorial (fiind

student) cu o plachetă de versuri pentru
copii, Alarma, apreciată de critica literară.
În 1958 a absolvit Institutul Pedagogic „Ion
Creangă” din Chișinău, facultatea Filologie și
Istorie. Se angajează ca redactor la redacția numită
revista pentru copii „Scînteia Leninistă”,
actualmente „Noi”, și ziarul "Tînărul leninist",
actualmente "Florile Dalbe" .
A fost un oaspete des al
„Căsuței Poeziei” din
satul Cociulia, raionul
Cantemir. Tot aici scrie
celebra carte pentru
preșcolari „Albinuța”.
 Poet al mamei, al dorului şi al dragostei, al baştinei, al izvorului,
al naturii – poet al lucrurilor sacre, aşa poate fi definit Grigore Vieru.
Grigore Vieru a fost mai mult decât un poet, a fost însuşi sufletul
Basarabiei. Pentru poet dispariţia fizică nu înseamnă moarte, el trăieşte
prin poezia sa, prin frumosul semănat în inimile copiilor. A fost, este şi va
rămâne Pilonul de rezistenţă a culturii naţionale. Tot ce e mai frumos
astăzi poartă numele lui. Şi cerul cu stelele, şi al străvechii slave bucium,
şi ochii măicuţei ne sunt mai aproape, fiindcă iubesc şi au o taină sus care
ne apără. A ajunge să poţi să redai istoria neamului în poezie, să poţi să
aperi cei al tău prin poezie şi să crezi că eşti auzit de Dumnezeu prin
poezie înseamnă să fii un poet ales. Aşa a fost Grigore Vieru – poet al
neamului, care a ştiut cel mai bine să aşeze alături cuvintele ca grai,
mamă, patrie, iubire şi de aceea merită cununa recunoştinţei noastre.
Casa părintească nu se vinde
Ascultaţi-mă, surori, pe mine,
Şi voi, fraţii mei, ce vă sfădiţi:
E păcat, nu-i drept şi nu e bine
Să vinzi casa care te-a-ncălzit.
Bani ne-ar trebui la fiecare,
Toţi avem copii şi vremea-i grea.
Însă cum să vinzi fereastra oare,
Cea la care maica te-aştepta?!
Casa părintească nu se vinde,
Nu se vinde tot ce este sfânt.
Din atâtea lucruri dragi şi sfinte
Ochii mamei încă ne privesc.
O vom da şi vor schimba lăcată
Şi vor pune şi ferestre noi.
Şi trecând pe lângă ea vreodată,
Va privi ca la străini la noi.
Casa părintească nu se vinde,
Nu se vinde tot ce este sfânt.
Din atâtea lucruri dragi şi sfinte
Ochii mamei încă ne privesc.
Vom pleca şi noi cândva din viaţă
Şi părinţii sus ne-or întreba
Ce mai face casa lor cea dragă,
Cine are grijă azi de ea.
 Momente din viața lui Grigore Vieru
• În volumul de poezii pentru copii Trei iezi, ieșit de sub tipar în 1970, se găsea și
poezia Curcubeul, în care Vieru, prin metafora curcubeului cu trei culori, elogia drapelul
tuturor românilor. Peste câteva zile de la difuzare, cenzura sovietică a retras cartea din
librării, dând-o la topit, iar autorul a fost acuzat de diversiune.
• Tot în 1970, apare și Abecedarul, elaborat de Vieru în colaborare cu scriitorul Spiridon
Vangheli. De pe acest manual, modificat întrucâtva de-a lungul timpului, învață și astazi
micii basarabeni în clasa I. În 1989, tot Vieru și Vangheli au realizat varianta în grafie
latină a Abecedarului.

• Vieru a scris, printre multe altele, versurile pentru coloana sonoră a filmului cu desene
animate Maria Mirabela, iar poezia lui Vieru Dragă Otee a fost pusă pe muzică și
interpretată de Iurie Sadovnic. Ulterior, piesa a fost preluată și de Zdob si Zdub.
 Operă
• 1957 - Alarma (versuri pentru copii)
• 1958 - Muzicuțe (versuri pentru copii)
• 1961 - Făt-Frumos curcubeul și Bună ziua, fulgilor! la editura „Cartea Moldovenească”
• 1963 - Mulțumim pentru pace (versuri) și Făgurași' (versuri, povestiri și cântece).
• 1964 - Revista „Nistru” publică poemul Legământ, dedicat poetului nepereche Mihai Eminescu.
• 1970 - Abecedarul (editura „Lumina”) — în colaborare cu Spiridon Vangheli și pictorul Igor Vieru)
• 1972 - Trei iezi
• 1974 - Aproape (versuri lirice, cu ilustrații color de Isai Cârmu)
• 1975 - Mama (editura „Lumina” — carte pentru cei mici, ilustrată de Igor Vieru)
Ca textier
• Maria Mirabela
• Dragă Otee
• Pentru Ea
• Răsai
• Eminescu
• La mănăstirea Căpriana (Clopotul Învierii)
• Lăsați-ne în legea noastră
 Decesul
Pe 16 ianuarie 2009, Vieru a suferit un grav accident de circulație și a fost internat
la Spitalul de Urgență din Chișinău. Grigore Vieru s-a aflat într-o stare critică cu
politraumatism, traumatism cranio-cerebral închis, contuzie cerebrală, traumatism toracic
închis, contuzia cordului și a plămânilor și contuzia organelor abdominale, având șanse
minime de supraviețuire.
Accidentul rutier a avut loc în noaptea de 15 spre 16 ianuarie,
ora 01:30 pe traseul R-3 Chișinău–Hîncești–Cimișlia–
Basarabeasca. La volanul autoturismului se afla Gheorghe
Munteanu, artist emerit al Republicii Moldova și director
adjunct al Ansamblului de dansuri populare „Joc” din Chișinău,
aflat într-o stare mai ușoară.
A încetat din viață în data de 18 ianuarie a aceluiași an, la exact
două zile după accident în Spitalul de Urgență din Chișinău, în
urma unui stop cardiac din care nu a mai putut fi resuscitat.
 Vă mulțumesc
pentru atenție!!!