USAMV Cluj-Napoca

Facultatea de Zootehnie si Biotehnologii

AGRICULTURA
GENERALA

Prof. Dr. Mihai Gheorghe

“Natura este adevarata, serioasa
si severa. Ea are intotdeauna
dreptate. Greselile si ratacirile
sunt ale omului” (MGh,2002)
 Definitii si concepte
 AGRICULTURA
 Agricultura este ştiinţa, arta sau practica
care se ocupă cu procesul producerii de
hrană vegetală şi animală, fibre, respectiv
diverse materiale utile prin cultivarea
sistematică a anumitor plante şi creşterea
animalelor.
(www.ro.wikipedia.org/wiki/Agricultura)
 Termenul de agricultură provine din
cuvintele din latină “agri” desemnând
câmp şi “cultura” însemnând
cultivare, în sensul de prelucrare a
solului pentru a fi apt pentru
cultivarea plantelor. În termenul
generic de agricultură se regăsesc
ştiinţe şi ocupaţii distincte, aşa cum
sunt:
Acvacultura, care se ocupă cu creşterea plantelor şi a
animalelor care trăiesc în apă, în special în mări şi
oceane;
Agrofitotehnia, care se ocupă de cultura plantelor de
câmp, a plantelor furajere şi a plantelor tehnice;
Apicultura, domeniu care se ocupă cu creşterea
albinelor pentru obţinerea de miere şi ceară, având şi
importantul rol de polenizare a plantelor aflate în
zona de creştere a albinelor;
Avicultura, domeniu al agriculturii care se ocupă cu
creşterea păsărilor;
 Horticultura, care se ocupă cu selecţionarea şi
creşterea legumelor, pomilor fructiferi, viei, arbuştilor
fructiferi şi decorativi, florilor, plantelor ornamentale,
plantelor tropicale şi a plantelor de seră;
Moluscocultura, care se ocupă de creşterea moluştelor,
atât terestre, aşa cum sunt melcii comestibili, dar şi a
moluştelor acvatice, aşa cum ar fi scoicile;
Piscicultura, care se ocupă de creşterea peştilor în
diferite condiţii, dar şi în sistem industrial;
Sericicultura, care se ocupă de creşterea viermilor de
mătase;
 Silvicultura, care se ocupă cu studiul,
creşterea, exploatarea şi protejarea arborilor
ce formează pădurile, controlul şi protecţia
faunei şi florei din păduri;
Zootehnia, domeniu care se ocupă de
creşterea animalelor domestice, mai exact a
mamiferelor de uscat domesticite, în scopul
obţinerii de lapte, carne, lână şi piei sau
blănuri.
 AGRICULTURA
PREZENTARE GENERALĂ A
AGRICULTURII ŞI
DEZVOLTĂRII RURALE DIN
ROMÂNIA
 OBIECTIV FUNDAMENTAL:
Stoparea declinului, redresarea treptată şi
asigurarea condiţiilor pentru relansarea
agriculturii, industriei alimentare şi
silviculturii, în concordanţă cu potenţialul
natural, economic şi uman de care dispune
România, în scopul asigurării securităţii
alimentaţiei populaţiei, pentru crearea de
disponibilităţi destinate schimburilor
economice internaţionale şi pentru
pregătirea în vederea integrării în structurile
UE
 OBIECTIVE GENERALE PRIORITARE:
 -Creşterea contribuţiei la dezvoltarea
complexă, armonioasă şi durabilă a zonei
rurale.
 -Reconstituirea dreptului de proprietate asupra
terenurilor agricole şi forestiere.
 -Încheierea procesului de privatizare-
concesionare a activelor şi terenurilor agricole,
precum şi a serviciilor din agricultură.
 -Stimularea şi sprijinirea producătorilor
agricoli pentru înfiinţarea de adevărate
exploataţii agricole şi de organizaţii
profesionale.
-Îmbunătăţirea structurii culturilor agricole, pentru
eficienţă maximă în folosirea condiţiilor pedoclimatice,
satisfacerea cerinţelor pieţii interne şi externe, precum
şi pentru creşterea profitabilităţii agricultorilor.

-Redresarea şi dezvoltarea zootehniei şi a horticulturii.

-Intensivizarea, în realizarea producţiei agricole şi

alimentare.

-Îmbunătăţirea modalităţilor de construire a bugetului

şi de utilizare, cu eficienţă maximă, a mijloacelor
financiare, din resurse interne şi externe.
-Dezvoltarea agriculturii, industriei alimentare şi
silviculturii, în concordanţă cu regulile de protecţie a
mediului înconjurător

-Creşterea veniturilor proprii şi a capacităţii de

capitalizare a producătorilor agricoli şi de industrie
alimentară.

-Îmbunătăţirea legislaţiei pentru atragere, în mai

mare măsură, a investitorilor străini.

-Protejarea şi dezvoltarea fondului forestier şi a

fondului cinegetic.
-Aşezarea, pe alte baze, a învăţământului, cercetării
ştiinţifice şi consultanţei din agricultură, industria
alimentară şi silvicultură.

-Reforma structurală a instituţiilor publice, cu

răspunderi în domeniile de competenţă ale
ministerului.

-Atingerea treptată, dar în ritm susţinut, a

parametrilor minimali de performanţă, în vederea
integrării în structurile Uniunii Europene.externe,
precum şi pentru creşterea profitabilităţii
agricultorilor.
-Redresarea şi dezvoltarea zootehniei şi a
horticulturii.

-Intensivizarea, în realizarea producţiei agricole şi

alimentare.

-Îmbunătăţirea modalităţilor de construire a

bugetului şi de utilizare, cu eficienţă maximă, a
mijloacelor financiare, din resurse interne şi externe.

-Dezvoltarea agriculturii, industriei alimentare şi

silviculturii, în concordanţă cu regulile de protecţie a
mediului înconjurător.
-Creşterea veniturilor proprii şi a capacităţii de
capitalizare a producătorilor agricoli şi de industrie
alimentară.

-Îmbunătăţirea legislaţiei pentru atragere, în mai

mare măsură, a investitorilor străini.
-Protejarea şi dezvoltarea fondului forestier şi a
fondului cinegetic.

-Aşezarea, pe alte baze, a învăţământului, cercetării

ştiinţifice şi consultanţei din agricultură, industria
alimentară şi silvicultură.
-Reforma structurală a instituţiilor publice, cu
răspunderi în domeniile de competenţă ale
ministerului.

-Atingerea treptată, dar în ritm susţinut, a

parametrilor minimali de performanţă, în
vederea integrării în structurile Uniunii
Europene.
Dezvoltarea rurala din Romania
Regiunile de dezvoltare
Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest cuprinde zona
istorică Crişana şi zonele adiacente acesteia,având o
suprafaţă de 34.159 km², reprezentând 14,3% din
teritoriul României,în această regiune fiind cuprinse
judeţele Bihor, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Maramureş,
Satu-Mare şi Sălaj. Populaţia Regiunii Nord-Vest era
în anul 2005 de 2.737.400 locuitori (12,6% din
populaţia totală a ţării) şi are o densitate medie de 80,1
locuitori/kmp. Dinamica populaţiei regiunii este
caracterizată de un spor natural de –1,7‰ în 2004, cea
mai redusă valoare înregistrându-se în Sălaj (-3,0‰),
iar cea mai ridicată în Bistriţa-Năsăud (0,0‰),
singurul judeţ din regiune care nu a înregistrat un
spor natural negativ .