Semiologie și gândire medicală

- curs 1 -
Every man is:
Kluckhohn C, Murray HA: Personality in Nature, Society, and Culture,
New York, Alfred A. Knoph, 1948
“Nu există boli ci numai bolnavi”
Hippocrate
 Cuprins

1. Obiectul de studiu al semiologiei

• Definitie
• Taxonomie
• Asteptari
2. Foaia de observatie clinica generala:
anamneza
3. Metode de examinare clinică
4. Verificarea datelor acumulate
 Cuprins

1. Obiectul de studiu al semiologiei

• Definitie
• Taxonomie
• Asteptari
2. Foaia de observatie clinica generala:
anamneza
3. Metode de examinare clinică
4. Verificarea datelor acumulate
 Definiţia semiologiei:

• Disciplina didactică medicală care se ocupă cu

tehnica/arta stabilirii diagnosticului
• Aparţine medicinei interne
• Nu este o specialitate!
 Definiţie DEX

• SEMIOLOGÍE
• 1) Ramură a medicinii care se ocupă cu studiul
simptomelor diferitelor boli, precum şi cu metodele
de diagnosticare a lor.
• 2) Ştiinţă care se ocupă cu studiul general al
semnelor si al sistemelor de semne; semiotică
 Etimologie
Semeion=semn
Logos=stiinta
Obiective:
• descoperirea
• descrierea
• interpretarea semnificatiei

SIMPTOMELOR SI SEMNELOR BOLILOR

Alte denumiri: Propaedeuthik, Clinical diagnosis,

diagnostique clinique, semeiolog
 Etimologie

• Simptom
• gr. symptoma < syn – cu, piptein – a cădea, accident
• Semn
• gr – semeion
• Sindrom
• gr. “syndromeo” = care merg împreună
• Diagnostic
• “dia” = prin; “gnosis” = a cunoaște
• clinic
• pozitiv diagnostic final
• diferențial
 Etimologie

• Propedeutica medicală
• Gr. propaideuo=a invata inainte

Obiective:
• Insusirea metodologiei examenului clinic
• Interpretarea datelor paraclinice
 Notiuni de baza

• Simptom=manifestare a bolii perceputa de bolnav

(subiectiv)

• Semn= manifestare a bolii obiectiva, cuantificabila,

concreta (identificabil la examenul obiectiv)

 Notiuni de baza
• Sindrom = “care merg impreuna”

• complex de simptome si semne, clinice si paraclinice

• » converg spre un numitor comun etiologic sau patogenic

• nu este o boală !!!

• nume proprii

• Sănătate = stare de “bine” bio-psiho-sociala

 Notiuni de baza

• Boală = complex de simptome și semne, cu o evoluție

caracteristică
• Studiul bolilor impune precizarea:
• etiologiei
• cauza
• patogeniei
• modul prin care agentul patogen produce boala
• fiziopatologiei
• tulburările produse de agentul patogen asupra organismului
• morfopatologiei
• modificările macro și microscopice produse în țesuturi
• precizarea formei clinice de boală
• acută, subacută, cronică
• prognosticul
• estimarea evoluției în prezent și în perspectivă a bolii
 SEMIOLOGIA

Cea mai conservatoare dintre disciplinele clinice

cea mai fascinanta

bucuria cunoasterii
 Semiologia medicala

• adaptarea la specificul activitatii clinice

• memoria nu trebuie sa “sufoce” gândirea

• “gândesc doar despre ceea ce ştiu”

 Scopul ?

• Elaborarea unui rationament pe baze

fiziopatologice

• Integrarea sindroamelor evocatoare pentru

entitatile morbide
 Calea spre diagnostic
• Anamneza
• Examen clinic ↓
diagnostic clinic
(interpretare clinică)

• Explorări complementare ↓
DIAGNOSTIC > TRATAMENT >EVOLUŢIE
↓ ↓
PROGNOSTIC
 Semiologia medicala
astăzi
• Continuata cu traditionalism
• Conservatoare
• Esenta diagnosticului

• Sesizarea nuantelor de detaliu si ansamblu definesc

“simtul clinic”
• Atentia este cheia succesului
• Cunostinte de fond - “nu pot sa recunosc ceva de care nu am
auzit niciodata” !!!
 Ce s-a intimplat cu
medicina ?
• Schimbarea patologiei
• patologia acuta patologia cronica
• populatia (bolnava) imbatrineste

• Progresul diagnostic
• imagistica
• biochimia & genetica & imunologia & etc

• Progresul terapeutic
• farmacologic
• tehnic invaziv si operator
 Care sunt consecintele ?

• Schimbarea patologiei
• persoana traieste cu boala
• bolile se asociaza
• tratamentul devine cronic

• Progresul diagnostic
• medicul se indeparteaza de bolnav si se apropie de aparate
• costurile cresc greu controlabil

• Progresul terapeutic
• metode noi apar continuu si trebuie verificate
• costurile cresc greu controlabil
 Conditii (viitoare)
previzibile
• Dezvoltare tehnica si terapeutica
• tehnici speciale: transplant, terapie genica
• tehnici “clasice”

• Imbatrânirea populatiei

• Schimbarea lenta a “stilului de viata”

• “epidemizarea” unor boli cronice (ex. diabet,
insuficienta cardiaca, artropatii degenerative)

• Diminuarea suportului psihic religios si familiar

• ???
 Care sunt provocările ?

• Refacerea unei medicini “umane”

• apropierea (unor) medici de bolnavi
• oferirea suportului psihologic
• evitarea riscurilor inutile

• Refacerea unei medicini holistice

• ingrijirea corecta a bolnavilor (virstnici) cu multiple comorbiditati

• Depasirea constringerilor economice

• limitarea excesului de investigatii (si a celui terapeutic)
 Ce este semiologia ?

• O disciplina didactica, NU o specialitate medicala

• Care ii sunt scopurile ?

• Sa il invete pe student sa preia si sa interpreteze o anamneza
• Sa il invete sa identifice si sa interpreteze semne
• Sa il invete gindeasca analitic si sintetic
 Ce îi oferă studentului
semiologia
• Sa deprinda contactul cu bolnavul
• beneficiu diagnostic, dar si..
• beneficiu psihologic
• pentru student
• pentru bolnav

• Sa isi insuseasca logica medicala

• sa prescrie logic investigatiile
• diminuarea riscurilor
• cost-eficienta
 Cuprins

1. Obiectul de studiu al semiologiei

• Definitie
• Taxonomie
• Asteptari
2. Foaia de observatie clinica generala:
anamneza
3. Metode de examinare clinică
4. Verificarea datelor acumulate
 Etapele întocmirii FO

• Comunicare cu pacientul
• Examen fizic in detaliu
• Analiza relatiilor obtinute

Finalitate
• Susţinerea unui diagnostic
• Conturarea unui prognostic
 Structura FO

1. Date generale
2. Anamneza
3. Starea prezenta
4. Evolutia
5. Epicriza
 Structura FO

1. Date generale (registrator)

2. Anamneza
3. Starea prezenta
4. Evolutia
5. Epicriza
 1. date generale

1.a. Date cu privire la unitatea medicala

• Denumire
• Sediu
• Adresa
• Date de contact
 1.b. Date generale de
identificare a pacientului
• Nume
• Virsta
• Sex
• Domiciliu
• Profesie
• Functie
• Loc de munca
• Statutul de asigurat medical
• CNP
 1.c. Date despre plasarea
temporala a pacientului

• Data internarii (Eventual si ora)

• Data externarii (Eventual si ora)
• Numarul de zile de spitalizare
• Numarul de zile de CM
 1.d. Date de preintimpinare a
unor erori vitale

• Grup sangvin sistem ABO

• Grup sangvin sistem Rh
• Alergii cunoscute
 Vârsta

• afectiuni specifice unor categorii de vârsta

• afectiuni cu frecventa particulara la anumite vârste
• afectiuni cu particularitati evolutive si prognostice
diferentiate in raport cu vârsta
 Sexul/genul

• Afectiuni specifice sexului feminin

• Afectiuni specifice sexului masculin
• Afectiuni cu frecventa diferentiata pe sexe
• Afectiuni cu evolutie particulara corelata cu sexul
si contextul fiziologic
 Domiciliul

• Actual sau trecut

• Locul nasterii
 Profesia si functia

• Boli profesionale
• Frecventa mai mare a unor boli pentru
anumite categorii profesionale
 Date de diagnostic

• De trimitere
• La internare
• La 72 de ore
• La externare
 diagnostice

• Principal
• Secundare
1. Complicatii
2. Co-morbiditati
 Modalitati de externare

• Externat
• Transferat (unde)
• La cerere
• Decedat
 Starea la externare

• Vindecat
• Ameliorat
• Stationar
• Agravat
• Decedat
 Date cu privire la interventia
chirurgicala

• Data si ora
• Caracterul de urgenta/la rece
• Echipa operatorie
• Anestezia
• Procedura
• Diagnosticul
 Date de siguranta
epidemiologica in timpul
spitalizarii

• Parazitoze (scabie, pediculoza)

• Boli infecto-contagioase
 Structura FO

1. Date generale (registrator)

2. Anamneza
3. Starea prezenta
4. Evolutia
5. Epicriza
 Anamneza

• Definiţie:Totalitatea datelor pe care medicul le

obține interogând bolnavul cu privire la apariţia şi
evoluţia bolii de care suferă, la antecedentele ei
etc. – Din fr. Anamnèse (DEX)

Gr. ana=înainte; mnesis=memorie

Istoricul pacientului şi al bolii
• Tehnică:
• interviu
• de la aparţinători
 Definiţie: prima operaţie
diagnostică
• ~acuze subiective - simptomele bolii :
• locale
• generale
• +_ sindroame
• ~cauze
• certe (relaţie directă)
• probabile: „factori de risc”
• endogeni
• exogeni
Permite:
• identificarea organului sau aparatului in suferinta
• uneori chiar boala
 Metode
• Nu este standardizata (orice metoda este buna)
• Consolidarea increderii bolnavului
• Obiectiv: obtinerea unui maxim de date utile diagnosticului
si tratamentului
• Comunicarea cu pacientul este esențială
Comunicarea medic-
pacient

• Esența relației medic-

pacient
• Include
• comunicare verbală și non-
verbală,
• acțiuni și interacțiuni pe
parcursul examinării
Comunicarea medic-
pacient
• Studiu prospectiv pe un lot de
80 de pacienți cu patologie
necunoscută examinatorilor.
• Medicii interniști au fost rugați
să noteze supoziția lor
diagnostică după fiecare etapă :
• după anamneză;
• după examenul clinic obiectiv
• După explorările paraclinice

Peterson MC, Holbrook JH, Hales D, Smith NL, Staker LV: Contributions of the history,
physical examination, and laboratory investigation in making medical diagnoses.
West J Med 1992 Feb; 156:163-165
 Comunicarea –
aptitudini și tehnici
• În 61 din 80 de cazuri (76%), diagnosticul prezumat după
anamneză coincide cu cel stabilit în urma parcurgerii
informațiilor consemnate în fișă
• Examinarea fizică va conduce la diagnostic la încă10 pacienți (12%)
• Investigațiile paraclinice la 9 pacienți în plus (11%)

• Concluzia este că anamneza are ponderea cea mai mare în

stabilirea diagnosticului real
• “qui bene interrogat, bene diagnosticat”

Peterson MC, Holbrook JH, Hales D, Smith NL, Staker LV: Contributions of the history,
physical examination, and laboratory investigation in making medical diagnoses.
West J Med 1992 Feb; 156:163-165
 Comunicarea –
aptitudini și tehnici
• Numeroase publicații confirmă
că o dezvoltare modestă a
comunicării se asociază cu:
• insatisfacția pacienților
• rate crescute ale reproșurilor
• rate crescute ale cazurilor de
malpraxis
 Ce simte pacientul înainte
de a se întâlni cu medicul?
• Ce boală am?
• Este gravă?
• Este transmisibilă?
• Îmi vor găsi doctorii cauza?
• Mă voi vindeca? Mă voi ameliora?
• Voi putea lucra?
• Voi putea avea copii?
• Mă vor durea explorările ce mi se vor propune?
• Durează mult până mă voi restabili?
• Va fi eficient tratamentul?
• Mă vor costa mult tratamentul, îngrijirile?
• Îmi va schimba boala modul meu de viaţă de până acum?
Prin ochii pacientului…
 Ce caută un pacient la un
doctor ?
• competenţă
• empatie
• onestitate
• deschidere si disponibilitate
• antrenarea pacientului in luarea deciziilor
• timp pentru a asculta !!
 La ce se gandeste
medicul?
• Ce afecţiune poate avea bolnavul?
• Îl voi putea ajuta?
• De ce consult voi avea nevoie?
• De ce a revinit la consultaţie înainte de termenul
convenit pentru control?
• Ceva nu merge bine?
• Este un bolnav compliant (disciplinat)?
• Voi avea timp să efectuez toate consultaţiile astăzi
?
 Secretele unei bune
relaţii medic-pacient
• Attitude – Pune-te în situaţia pacientului?'
• Behaviour – Intotdeauna tratează bolnavul cu
blândeţe şi respect
• Compassion – Recunoaşte latura “umană” din
spatele fiecărui bolnav
• Dialogue – Comunică permanent cu pacientul.
 Construirea unei interrelaţii
optime medic-pacient
• ţinută ireproşabilă: vestimentaţie, igienă
• cadru propice interrelaţiei: încăpere luminoasă, aerisită, silenţioasă,
curată, mobilată corect
• comportament: calm, afectuos, liniştitor
• medicul trebuie să aloce un timp suficient discuţiei cu pacientul şi să
aibă dispoziţie afectivă adecvată.
• nu se fumează,
• nu se conversează cu altcineva sau la telefon,
• nu se citeşte altceva (decât actele bolnavului, unde este cazul),
• nu se priveşte la computer au în altă parte (deşi este un deziderat
greu de atins),
• nu se ascultă radioul sau televizorul (dar un fond muzical liniştitor, de
exemplu muzică preclasică, poate fi util pentru liniştirea bolnavului).
• asigurarea intimităţii
 Conditii de
interrelationare
• Pacient internat
• Pacient ambulator
• Vizita la domiciliu
• Urgente
• Pacienti dificili
 Anamneza

Incepe de la sesizarea modului de intimpinare (prima impresie)

• Unde?:
• ideal spaţiu privat, liniştit (dificil în spital)
• Cât timp?
• în medie 13 -15 minute (pentru pacienţi în evidenţă medicală).
• 5-10 minute pentru pacienţi spitalizaţi
• Uneori 30 minute pentru cazuri noi, complexe.
• Cum ?
• Prezintă colaboratorii (studenţi, personal mediu) şi cere acceptul
prezenţei lor
• Explică-i pacientului că are dreptul să refuze răspunsul la întrebări pe
care le consideră “dificile”
 Cum ?
poziţionarea:
• la birou, de preferat la colţul biroului, fără obiecte interpuse
• la pat: clasic “la dreapta pacientului”
• Modern : pe scaun la nivelul pacientului
comunicarea non-verbală:
• Ţinuta şi îmbrăcămintea au rol important in relatia medic-pacient
• atitudine prietenoasă, zambet
• autoprezentare, ecuson
• imbracaminte decentă, curată
• De evitat: cravată lungă, par lung,
unghii, telefoane mobile
• decontaminarea mâinilor
• mănuşi
• Atenţie la limbajul trupului pacientului
 Comunicarea cu pacientul

• abilitatea medicului de a comunica asigură

reuşita anamnezei
• menţine contactul vizual
• adaptează-te la nivelul de înţelegere al pacientului
• învaţa să abordezi subiecte dificile (dependenţe,
sexualitate)
• ascultă activ
• dirijează dialogul: întrebări închise sau deschise
 Metode

• Start liber
• Interventii oportune si prudente
• Etape obligatorii:
1. Motivele internarii
2. Istoricul bolii
3. Antecedente personale
4. Antecedente heredo-colaterale
5. Comportare fata de mediu
6. Conditii de viata si munca
 Cuprinsul anamnezei

• Motivul adresării la medic („Ce problemă aveți?”)

• Datele personale identitare („Cine? De unde?”)
• Antecedente personale = fiziologice

= patologice
• Antecedente heredo-colaterale
• Condiţii de viaţă şi muncă
• Istoricul bolii actuale
 Motivele internarii

Ierarhizate dupa:
• impactul invalidant
• dominanta
• semnificatia

Descind din auto-observarea pacientului

Redactate grupat, sintetic, în termeni medicali
 Antecedente personale
• Copilăria
• alimentaţie,
• creştere,
• dezvoltare psiho-fizică
• Pubertatea şi adolescenţa
• maturizarea sexuală
• la F- menarha
• Vârsta adultă :
• capacitate de efort
• libido, dinamică sexuală, probleme
• la F:
• ciclul catamenial
• sarcini şi probleme legate de ele
• climax, menopauză
 Antecedente personale
patologice
• Boli infecţioase ale copilăriei
• Infecţii cronice: tbc, sifilis
• Boli venerice acute
• Boli reumatice
• Parazitoze
• Boli ale organelor interne
• Boli hematologice
 Antecedente personale
patologice (2)
• Procese tumorale (benigne, maligne)
• Boli neuropsihice
• Boli alergice
• Boli urologice, ginecologice şi obstetricale
• Traumatisme
• Intoxicaţii
• Intervenţii chirurgicale, transfuzii
• Intoleranţe medicamentoase
 Antecedente eredo-colaterale
(boli cu agregare familială)

• Boli ereditare cu transmitere mendeliană genică

sau cromozomială
- autosomală dominantă (heterozigotă)

- autosomală recesivă (homozigotă)

• Boli cu transmitere poligenică (multifactorială)

• Boli congenitale (anomalii embriogenetice)
 Boli prin convieţuire:

• contagiune intrafamilială infecţioasă (ac., cr.)

• microbiană, virală, parazitară
• erori alimentare- carenţe, excese, dezechilibru
• condiţii proaste de igienă - locuinţă
• mod de viaţă
 Stil de viaţă şi alimentaţie

• Stil de viaţă:
• relaţia efort-odihnă,
• sedentarism-mişcare
• somnul
• modalităţi de relaxare

• Stil de alimentaţie: „ce? cât? când ? cum?”

Consumul de alcool
Fumatul
 Condiţii de viaţă şi
muncă (stil de viaţă)
• Locul de origine şi de viaţă („patologie geografică”,
„endemică”)
• Profilul igienic al locuinţei
• Particularităţi ale relaţiilor intrafamiliale (stresul! )
• Condiţiile activităţii profesionale
• igiena locului de muncă
• solicitări-suprasolicitări psiho-fizice
• stres
• Standard economico-social şi cultural
 Istoricul bolii
• Redactat dupa preluarea completa a datelor anamnestice
• Consolidat prin întrebari suplimentare raportate la funcţiile
principalelor aparate:
• digestiv: apetit , toleranţe alimentare, tranzit intestinal
• excretor: micţiuni
• cardiopulmonar: toleranţa la efort
• locomotor: mobilitate, elasticitate, forţă musculară
• sexual
• sistemul nervos central şi periferic

• Secventa evenimentelor de la debut la momentul adresarii

• evoluţie
• complicaţii
• tratamente aplicate şi rezultatele lor
• măsuri de recuperare
 Istoricul bolii actuale
• Debut- când? cum? de ce? prin ce manifestări?
• Analiza metodică a simptomelor:
Ex.durerea:
localizare
iradiere
caracter
intensitate
factori declanşanţi şi remisivi
evoluţie
simptome asociate
 Istoricul bolii 1

• Debutul: momentul (data, ora)

• Modalitatea de debut (brusc, insidios)

• Circumstantele şi cronologia instalarii simptomelor

• Localizarea, intensitatea si evolutia

• Atitudinea pacientului
 Istoricul bolii 2

• Adresare medicala
• Investigatii efectuate
• Concluzie de etapa
• Tratamente prescrise
• Urmate/nu
• Eficiente/nu
 Istoricul bolii 3

• Continuitate de evolutie

• Readresari (cu aceleasi etape)

• Internari până la momentul actual

• Motivele internarii actuale

Anamneza aplicată
la diverse vârste
Anamneză aplicată
pentru cele 2 sexe
Anamneză aplicată pacienţilor
din medii diverse
 Toxice

• alcool - acut (ebrietate)

cronic (alcoolism)
• fumat – activ (tabagism)

pasiv
• cafea (cofeinism)
• medicamente (sedative! antialgice!)
• droguri (toxicomanii)
 Dificultati de anamneza
• Copil mic sau timorat, fara mama
• Oligofreni
• Etilism acut
• Drogat
• Comatos
• Bolnav psihic cu deficit de comunicare
• Socat,
• Stari generale alterate prin febra,
• Nivel cultural subliminar
• Deficit senzorial major
• Intentional (simulare, disimulare)
 Rolul aparţinătorilor
• Principii de conduită cu aparţinătorii
• Colaboarea cu aparţinătorii
 Confidenţialitate şi
consimţământ
• Acces la informaţii private sau intime
• Confidenţiale şi după decesul pacientului
• Excepţii
• risc major (pentru pacient sau terţă persoană)
• în condiţii legale (prevenţia, depistarea sau pedepsirea unor fapte
grave)

• Precauţii:
• discuţii în spaţiu privat
• obligatoriu consimţământ informat
 Structura FO

1. Date generale (registrator)

2. Anamneza
3. Starea prezenta
4. Evolutia
5. Epicriza
 Foaia de observatie clinica
generala: exm clinic obiectiv

= starea prezenta
Cuprinde date de examen clinic:
 general
 pe aparate
 examenul clinic = complet (din crestet pâna in talpi)
 Cuprins

1. Obiectul de studiu al semiologiei

• Definitie
• Taxonomie
• Asteptari
2. Foaia de observatie clinica generala:
anamneza
3. Metode de examinare clinică
4. Verificarea datelor acumulate
 Interrelaţia anamneză-
examen obiectiv
• Funcţia orientativă a simptomelor!!!
• Valoarea diagnostică a datelor subiective este inegală
• - cu boala : nespecificitate
latenţă
• - cu bolnavul : capacitatea de autoobservaţie
şi descriere
• Capcanele anamnezei :
• supra / sublicitarea manifestărilor
• omisiune
• dezinformare intenţională (“Munchhausen”)
• Medicul ca “feed-back reglator” în interogatoriu
 Unitatea senzorial-raţională
a culegerii datelor
• OBSERVAŢIA SENZORIALĂ
• cele 5 simţuri:
• vizuală
• auditivă
• tactilă
• olfactivă
• (gustativă ?)

• +/- tehnici de amplificare

 Reguli strategice

• “Nenorocirea celor mai mulţi medici nu constă în

faptul că nu ştiu atât cât trebuie să ştie, ci în faptul că
nu văd totul” (Corrigan)
(“a privi – a observa – a medita”)

• “Un medic se poate întotdeauna înşela, dar nu

are dreptul să neglijeze o examinare care i-ar fi permis
să nu se înşele” (Widal)
(“omisiunea poate fi o culpă”)
 Metode de examen clinic
obiectiv

1. Inspectia
2. Palparea
3. Percutia
4. Ascultatia

• Au valoare diferita raportata organului sau sistemului

• Valoare diferita cu entitatea patologica abordata
 a. Inspecția

• Metodă de observare utilizată în timpul examenului clinic

• Prima etapă în evaluarea pacientului.
• Permite evaluarea:
 statusului mental
 posturii
 mersului
 mișcărilor corporale
 pielii
 limbajului
 staturii
 statusului nutrițional
 a. inspectia

• Cea mai veche metoda

• Probabil cea mai importanta
• De la primul contact
• Valoare extrema pentru unele boli
 Tehnica inspectiei

• Pacientul asezat in fata medicului

• Lumina naturala, temperatură plăcută
• Pe segmente: cap-git-torace-abdomen-membre
• Se repeta posterior
• Inspectia posturii si a miscarilor active
 b. palparea
• Utilă atât pentru examenul general cât și pe
aparate
• Scop: obtinerea unui maximum de informații
• informatii asupra troficitatii cutanate
• temperatura tegumentelor
• identificarea ganglionilor, arterelor periferice
• evaluarea articulațiilor
• dimensiunea, suprafata si consistenta organelor
• sensibilitate
• Uneori are valoare patognomonica
 b. palparea
• Temperatura este cel mai bine apreciată cu fața
dorsală a mâinilor

• Vibrațiile se percep cel mai

bine cu marginea radială a
mainii si podul palmei

• Extremitățile distale ale

degetelor identifică cel mai
bine senzațiile fine (pulsații)
 Tehnica palparii

1. Pozitii diferite: decubit dorsal, lateral, ventral, ortostatism

2. Nu se face peste haine
3. Se priveste mimica bolnavului
4. Mâinile calde
5. Pozitie de preferat la dreapta bolnavului
6. Orice metoda este buna
7. Se face in totalitate
8. Combinata cu inspectia
- uneori și cu percuția sau ascultația
 Tipuri de palpare

• Palparea superficială
• cu extremitatea distală a degetelor presiune ușoară
• temperatură, textură, mobilitate, edme, sensibilitate
• Palparea profundă
• cu degetele sau podul palmei presiune crescută
• poate fi efectuată mono sau bimanual
• Palpare –monomanuală/ bimanuala
• bimanuală (se palpează cu mâna dominantă, cealaltă se așează
peste cea dominantă sau stabilizează un organ)
• Prin balotare
• utilă pentru identificare organelor flotante în lichid (ascită)
• Prin acroșare
 Palpare combinată

Cu ascultația
Cu percuția
 Palparea tegumentelor
• Normal: netede, elastice, usor umede
• Elasticitate scazuta: batrini, deshidratari, colagenoze,
edem cronic
 Palparea tesutului celulo-
adipos subcutanat
Informeaza asupra starii de nutritie
• Normal: uniform si armonios
• Patologic:
1. Crescut: obezitate
2. Redus: casexie
3. Edem
4. Lipoame, noduli
5. Abcese, flegmoane
6. Emfizem subcutanat
 Palparea muschilor
• Date cu privire la:
 Tonus
 Dezvoltarea sistemului muscular:
1. Hipertrofic (sportivi)
2. Atrofic (localizat sau genaralizat) – afectiuni neurologice, boli
terminale
 Palparea sistemului
osteo-articular

1. Permite recunoasterea leziunilor posttraumatice

 Discontinuitati osoase
 Crepitatii osoase

2. Modificari articulare
 Artrite
 Artroze
 c. percutia

Metode:
• Directa sau nemediata
• Indirecta sau mediata
 c. percutia
Metoda directa:
• Rar folosita, informatii putine

- Percuția sinusurilor - Lombar – manevra Giordano

- Semnul Chvostek - Corpi vertebrali

 c. Percuția
Metoda indirecta
• Interpunerea intre degetul percutor si zona de percutat a unui
plesimetru (percutie digito-digitala)
• erori sigure la neefectuarea corecta
• Cu ajutorul unui ciocănel (ROT)
c. percutia

Metoda indirecta
c. percutia

Metoda indirecta
 c. percutia
Sunetele de percutie
Diferite cu: intensitatea, tonalitatea si timbrul
• Sunetul sonor: intensitate mare si tonalitate joasa
 Plamin – netimpanic
 Abdomen – timpanic (timbru muzical)
• Sunetul mat: intensitate mica si tonalitate mare
 Tesuturi si organe fara continut aeric (ficat, splina, muschi)
• Sunetul submat: amestec al celor 2 definite anterior
 d. ascultatia

Metoda ideala pentru patologia cardio-respiratorie, dar nu

numai
Metode practice:
• directa (nemediata)
• indirecta (mediata)
 Tehnica ascultatiei

• Liniste in jur
• Aplicare festa
• Olive aliniate CAE
• Evitarea artefactelor
• Acoperirea intregii suprafete de interes
Ascultația
directă
 Cuprins
1. Obiectul de studiu al semiologiei
• Definitie
• Taxonomie
• Asteptari
2. Foaia de observatie clinica generala: anamneza
3. Metode de examinare clinică
4. Verificarea datelor acumulate
 1. Semiologia medicală se
ocupă cu studiul:

A. afecțiunilor medicale și chirurgicale

B. semnelor și simptomelor bolilor
C. tratamentului bolilor
D. metodelor de examinare clinică a bolnavilor
E. afecţiunilor cronice
 1. Semiologia medicală se
ocupă cu studiul:

A. afecțiunilor medicale și chirurgicale

B. semnelor și simptomelor bolilor
C. tratamentului bolilor
D. metodelor de examinare clinică a bolnavilor
E. afecţiunilor cronice
 2. Foaia de observaţie clinică
generală este un document:
a. Medical
b. Politic
c. Juridic
d. Administrativ
e. Științific
f. Informativ
 2. Foaia de observaţie clinică
generală este un document:
a. Medical
b. Politic
c. Juridic
d. Administrativ
e. Științific
f. Informativ
 3. FO include:

A. date generale despre pacient

B. implicațiile medico-legale
C. medicația administrată (posologie)
D. evoluția pacientului de la externare până la control
E. valoarea TA
 3. FO include:

A. date generale despre pacient

B. Implicațiile medico-legale
C. medicația administrată (posologie)
D. evoluția pacientului de la externare până la
control
E. valoarea TA
 4. Anamneza rezultă din:

a. consultarea documentelor medicale anterioare ale

pacientului
b. examenul clinic obiectiv
c. discuția cu bolnavul sau aparținătorii
d. analizele de laborator ale pacientului
e. istoria familială a acestuia
f. documentele de trimitere ale bolnavului
 4. Anamneza rezultă din:

a. consultarea documentelor medicale anterioare ale

pacientului
b. examenul clinic obiectiv
c. discuția cu bolnavul sau aparținătorii
d. analizele de laborator ale pacientului
e. istoria familială a acestuia
f. documentele de trimitere ale bolnavului
 5. Nu se poate obține
anamneza când:

A. bolnavul este comatos

B. bolnavul este surdo-mut
C. bolnavul este orb
D. bolnavul este oligofren sever
E. bolnavul nu dorește
 5. Nu se poate obține
anamneza când:

a. bolnavul este comatos

b. bolnavul este surdo-mut
c. bolnavul este orb
d. bolnavul este oligofren sever
e. bolnavul nu dorește
 6.Care dintre următoarele
nu sunt simptome ?
A. Cefaleea
B. Icterul
C. Astenia
D. Edemul
E. Greaţa
 6. Care dintre următoarele
nu sunt simptome ?
A. Cefaleea
B. Icterul
C. Astenia
D. Edemul
E. Greaţa
 7. Ce tipuri de palpare
recunoașteți ?
A. Bimanuală
B. Mediată
C. Acroșare
D. Balotare
E. Superficială
 7. Ce tipuri de palpare
recunoașteți ?

A. Bimanuală
B. Mediată
C. Acroșare
D. Balotare
E. Superficială
8. Ce nu este conform cu
“rigorile” examenului clinic
8. Palparea peste haine