CURS XI

TIPURI DE
CURRICULUM

11/16/23
 OBIECTIVELE TEMEI:

La sfârşitul prelegerii, cursanţii vor fi capabili să:

 enumere şi să descrie principalele tipuri de
curriculum;
 identifice, în activitatea proprie, elemente
care să ilustreze tipurile de curriculum.
 analizeze implicaţiile curriculumului ascuns
pt. activitatea profesorului şi a elevului.

11/16/23
 CUPRINSUL TEMEI:
1. Clasificarea tipurilor de curriculum
din perspectiva teoriei
curriculum-ului

2. Clasificarea tipurilor de curriculum

din perspectiva dezvoltării
curriculum-ului
11/16/23
 1. Din perspectiva TEORIEI
CURRICULUM-ULUI identificăm:

 C. general;
 C. specializat;

 C. subliminal;

 C. informal.

11/16/23
 2. Din perspectiva DEZVOLTĂRII
CURRICULUM-ULUI identificăm:

 C. recomandat
 C. scris;
 C. predat;
 C. de suport;
 C. învăţat;
 C. testat.

11/16/23
 CURRICULUM GENERAL:
„curriculum central”
„curriculum nucleu”

„curriculum general”

„trunchiul comun de cultură

generală”
„curriculum de bază”

„core-curriculum”

11/16/23
 Se referă la acele experienţe de învăţare
propuse elevilor/studenţilor care vizează
formarea competenţelor fundamanetale
(obligatorii pentru toţi elevii sau studenţii)
şi care activează o bază de cunoştinţe,
abilităţi şi comportamente, pe parcursul
primelor stadii ale şcolarităţii.

 Are caracter obligatoriu.

11/16/23
 Din punct de vedere al conţinuturilor, el se
reduce la un număr de discipline de bază,
obligatorii, în jurul cărora alte achiziţii urmează
să se articuleze.

 În cadrul fiecărei discipline sunt selectate

elemente esenţiale pentru orientarea învăţării la
acea disciplină şi reprezintă unicul sistem de
referinţă pentru diversele tipuri de evaluări şi
examinări externe (naţionale) din sistem şi
pentru elaborarea standardelor curriculare de
performanţă

 La CURRICULUM GENERAL se adaugă

CURRICULUM OPŢIONAL.

11/16/23
 SEGMENTELE UNUI CURRICULUM

1.CURRICULUM NUCLEU (TRUNCHIUL

COMUN)
cuprinde obiectivele-cadru, obiectivele de referinţă,
conţinutul şi standardele curriculare de
performanţă obligatorii pentru toate şcolile de
acelaşi tip şi pentru toţi elevii din aceste şcoli.
Corespunde numărului minim de ore acordat
fiecărei discipline de studiu în planurile cadru de
învăţământ şi este menit să asigure egalitatea
şanselor de instruire.

11/16/23
2. CURRICULUM LA DECIZIA ŞCOLII

- acoperă diferenţa dintre numărul minim de

ore, acordate pentru curriculum nucleu, şi
numărul maxim de ore acordate pe
săptămână de planurile de învăţământ
pentru fiecare disciplină, în fiecare an de
studiu.

11/16/23
 Variante de curriculum la decizia şcolii:
Curriculum-nucleu aprofundat diversifică
activităţile de învăţare destinate conţinuturilor
obligatorii, până la acoperirea numărului
maxim de ore prevăzut pentru o disciplină
şcolară.

Curriculum extins lărgeşte oferta de

învăţare cu noi conţinuturi, în plus faţă de cele
prevăzute în curriculum nucleu, până la
acoperirea numărului maxim de ore prevăzut
în planurile-cadru de învăţământ pentru o
disciplină şcolară.

11/16/23
 Curriculum elaborat în şcoală cuprinde
diverse tipuri de activităţi opţionale pe care
le propune şcoala, în funcţie de resursele de
care dispune, precum şi în funcţie de interesul
elevilor, sau de interesele comunităţii locale în
pregătirea elevilor în anumite domenii.

Forme:
- opţionalul la nivelul unei discipline de studiu;
- opţionalul la nivelul uneia sau al mai multor
arii curriculare.

11/16/23
În învăţământul preuniversitar, curriculum general are valoare
de CURRICULUM NAŢIONAL.
Se concretizează în documente şcolare oficiale care proiectează
activitatea instructiv-educativă la toate nivelurile sistemului şi
ale procesului de învăţământ.

Aceste documente sunt:

 documente de politică a educaţiei (legea învăţământului) care
definesc finalităţile macrostructurale, idealul şi scopurile
educaţiei;
 documente de politică şcolară care definesc finalităţile
microstructurale ale procesului (obiectivele pe cicluri
curriculare, arii curriculare, pe discipline);
 planuri de învăţământ (elaborate de către minister);
 programele şcolare/analitice (elaborate de către minister);
 manualele şcolare (evaluate şi lansate pe piaţă);
 ghiduri şi materiale metodice (aprobate de către minister, în
concordanţă cu programa şcolară);
 instrumente de evaluare.
11/16/23
Planurile-cadru de învăţământ
Documente oficiale, cu caracter unitar şi obligatoriu care
specifică pentru fiecare ciclu şcolar, pentru fiecare tip şi
profil de instituţie şcolară:
- ariile curriculare din care vor fi selecţionate
conţinuturile propuse elevilor spre învăţare;
- obiectele de învăţământ care vor fi studiate de elevi în
cadrul fiecărei arii curriculare şi ordinea în care vor fi
studiate;
- numărul de ore acordat în cadrul fiecărui obiect de
învăţământ, în fiecare an de studiu, pentru însuşirea
cunoştinţelor care alcătuiesc curriculum-ul nucleu al
disciplinei respective şi pentru cele care alcătuiesc
curriculum-ul la decizia şcolii.

11/16/23
Ariile curriculare
- domenii largi în care vor fi iniţiaţi elevii în şcoli şi care
reunesc mai multe discipline şcolare între care există
strânse legături

Obiectele de învăţământ se grupează pe şapte arii

curriculare:
- Limbă şi comunicare.
- Matematică şi Ştiinţe ale naturii.
- Om şi societate.
- Arte.
- Educaţie şi sport.
- Tehnologii.
- Consiliere şi orientare.

11/16/23
Obiectele de învăţământ
ansambluri coerente şi compacte de cunoştinţe,
abilităţi şi de activităţi aplicative menite să
informeze şi să formeze elevii în diferite domenii.

Pot fi constituite după mai multe criterii:

• diviziunea academică a cunoaşterii (exemplu:
matematica, fizică, economie etc.);
• organizarea mediului natural / social (exemplu:
transporturile, energia, apa ş.a.);
• nevoile practice de acţiune umană (exemplu:
abilităţi practice, întreţinerea utilajelor ş.a.).

11/16/23
După modalităţile de structurare a conţinutului
învăţământului în cadrul disciplinelor de învăţământ,
acestea pot fi concepute în mai multe maniere:

- unidisciplinare –tratează fenomenele studiate din

perspectiva unei unice ştiinţe;
- pluridisciplinare –grupează cunoştinţe oferite de diferite
ştiinţe în jurul unor teme cercetate de toate aceste
ştiinţe;
- interdisciplinare –conţinutul este constituit din concepte şi
principii care sunt comune mai multor ştiinţe;
- transdisciplinare – discipline de maximă generalitate care
sunt unificatoare ale unor multiple şi diferite domenii de
cunoaştere şi acţiune umană

11/16/23
 Programele şcolare
documente oficiale care descriu oferta educaţională a unei anumite
discipline pentru un parcurs şcolar determinat.

Programa şcolară pentru un obiect de învăţământ specifică următoarele

aspecte:
NIVEL SECUNDAR INFERIOR:
- nota de prezentare
- obiectivele cadru;
- obiectivele de referinţă;
- exemple de activităţi de învăţare;
- conţinuturi;
- standardele curriculare de performanţă. (criteriile de evaluare a
calităţii procesului de învăţare; enunţuri sintetice a ceea ce ar trebui
să probeze elevii că au devenit capabili să realizeze la sfârşitul unei
trepte de şcolarizare în domeniul vizat de o anumită disciplină de
studiu)

11/16/23
 Manualele şcolare
- sunt instrumente de lucru pentru elevi

Funcţii:
- funcţia informativă
- funcţia formativă

- funcţia stimulativă
Criterii pntru aprecierea unui manual:

- valoarea ştiinţifică
- valoarea pedagogică
- realizarea estetică
- calităţi igienice
- aspectul economic
11/16/23
 În învăţământul superior:
 Curriculum general = curriculum
obligatoriu = curriculum nucleu sau aria
curriculară nucleu

 Formează competenţele fundamentale

pentru domeniu şi se bazează pe
conţinuturile esenţiale, necesare şi
obligatorii pentru elev/student ce decurg
din roluri considerate definitorii pentru
absolventul acelei trepte de învăţământ.
11/16/23
 CURRICULUM SPECIALIZAT:
 În învăţământul preuniversitar defineşte
obiectivele specifice
 unor profiluri de studii (vizează semicalificarea
şi calificarea)
 unor domenii ale cunoaşterii (literatură, artă,
ştiinţe exacte, etc.);
 Se focalizează pe formarea competenţelor
(cunoştinţe, atitudini, abilităţi) specifice unor
domenii particulare de studiu.

 În învăţământul universitar = aria curriculară de

specialitate

11/16/23
 CURRICULUM SUBLIMINAL (ascuns):

 Ce se învaţă în clasă, dar nu este predat de profesor.

 EXEMPLE...

 Reprezintă „efectele subliminale” ale programelor şcolare, ca urmare

a influenţelor explicite sau implicite, interne sau externe.

 Emerge, ca experienţă de învăţare, din mediul psihosocial şi cultural

al clasei, al şcolii, al universităţii.

 Contează climatul de studiu, personalitatea profesorilor, relaţiile

interpersonale, sistemul de recompense şi sancţiuni.

 Toate acestea influenţează imaginea de sine, atitudinile faţă de alţii,

sistemul propriu de valori.

 Evoluţia afectivităţii este influenţată de climatul nestructurat al vieţii

din instituţia educaţională.
11/16/23
 CURRICULUM INFORMAL:
 Derivă din ocaziile de învăţare oferite de:

 societăţi educaţionale nonguvernamentale;

 mass-media;
 instituţii culturale;
 instituţii religioase;
 atmosfera cotidiană a familiei, etc.

11/16/23
Din perspective procesului specific (proiectare,
implementare, evaluare):
CURRICULUM-UL PRESCRIS (FORMAL)
- reprezintă ceea ce se doreşte să-şi însuşească toţi elevii
pentru care a fost elaborat curriculum-ul respectiv
(curriculum „dorit”).
- este rezultatul selecţiei unor cunoştinţe, considerate
esenţiale şi indispensabile, pe baza unor criterii, realizată
de nişte experţi.
- se obiectivează în documente şcolare oficiale, de tipul
planurilor de învăţământ, programelor şcolare,
materialelor curriculare auxiliare (ghiduri pentru
profesori, materiale pentru elevi etc.)
- are în vedere un elev abstract şi un profesor abstract

11/16/23
 CURRICULUM RECOMANDAT:
 Se referă la ceea se recomandă de către
comitete de experţi, de către autorităţi
guvernamentale, de către beneficiari ca
fiind cel mai potrivit/bun la un moment dat
pentru cei care vor parcurge acel
curriculum.

 Curriculum recomandat este util

profesorilor ca un ghid general, dar el
ignoră, de obicei, realităţile şcolii concrete.
11/16/23
CURRICULUM-UL REAL
- se referă la ceea ce ajunge efectiv la elevi
din curriculum-ul prescris. Profesorii
interpretează curriculum-ul prescris în mod
diferit, în funcţie de o serie de variabile
personale, pe de o parte, şi contextuale,
pe de altă parte.
- este rezultatul reelaborărilor şi
interpretărilor personale ale profesorului
care implementează curriculum-ul prescris

11/16/23
CURRICULUM-UL REALIZAT
- se referă la ceea ce elevii asimilează efectiv din
curriculum-ul realizat.
- poate fi constatat cu ocazia procesului de
evaluare.
- elevii, la rândul lor, realizează o selecţie a
cunoştinţelor pe care şi le însuşesc, în funcţie de
interesele personale de cunoaştere, proiectele
de viitor, aspiraţiile şcolare, dar şi în funcţie de o
serie de factori contextuali, cum ar fi atitudinea
generală a colegilor faţă de o disciplină de
învăţământ sau alta, reprezentările despre
profesor ş.a.
11/16/23
 CURRICULUM SCRIS:
 Are un caracter oficial şi este specific unei
instituţii educaţionale concrete.

 Este esenţial, dar adesea nu este

consonant cu ceea ce se predă de fapt în
şcoală (una scriem, alta facem; una se
cere, alta se face).

11/16/23
 CURRICULUM PREDAT:

 Reprezintă suma experienţelor de învăţare

oferite efectiv de educatori elevilor în
activitatea curentă.

11/16/23
 CURRICULUM DE SUPORT:

 Desemnează materialele curriculare

adiţionale, precum
 culegeri de texte,
 culegeri de exerciţii,
 timpul alocat experienţei de învăţare,
 echipamentele electronice,
 dotarea materială etc.

11/16/23
 CURRICULUM ÎNVĂŢAT:

 Semnifică ceea ce elevul/cursantul

achiziţionaeză de fapt, ca o rezultantă a
acţiunii cumulate a celorlate tipuri de
curriculum.

11/16/23
 CURRICULUM TESTAT:

 Este experienţa de învăţare transpusă în:

 teste
 probe de examinare
 alte instrumente de apreciere a progresului
şcolar şi a performanţelor şcolare.

11/16/23
CURRICULUM NONFORMAL:

 Defineşte obiectivele pedagogice specifice

anumitor activităţi extraşcolare,
complementare, dar instituţionalizate.

11/16/23
 CURRICULUM LA DISPOZIŢIA
ŞCOLII:

 Reprezintă oferta curriculară

particularizată a unei şcoli anume (propriul
proiect curricular).
 CDŞ:
 Aprofundare
 Extindere
 Opţionale.

11/16/23
CURRICULUM INDIVIDUALIZAT SAU
PERSONALIZAT:

 Semnifică program de studii convenit,

discutat şi acceptat în prealabil de cei doi
parteneri ai educaţiei.
 Programul respectiv este adecvat nevoilor
particulare ale unui singur subiect aflat într-
o situaţie educaţională.
 Exemplu: programul de pregătire doctorală

11/16/23
CURRICULUM-UL ASCUNS
- include aspecte care, deşi nu sunt înscrise
în curriculum-ul prescris şi nici nu sunt
declarate ca intenţii educative explicite,
constituie, totuşi, obiect al învăţării în
şcoală.
- de ex., valori care ţin de cultura elevilor
sau de cultura şcolii, obiectivate în norme,
ritualuri sau comportamente acceptate în
rândul elevilor sau de anumite valori
morale promovate de profesori

11/16/23
După forma lor de concretizare:
CURRICULUM CENTRAT PE UN DOMENIU DE
STUDIU
- oferă elevilor acele concepte şi abilităţi care sunt
indispensabile pentru înţelegerea şi studierea unui
domeniu al cunoaşterii.
Variante:
- curricule monodisciplinare, care examinează
problemele din perspectiva unei singure ştiinţe;
- curricule multidisciplinare – atunci când conţinuturile
sunt prezentate succesiv din perspectiva diferitelor
ştiinţe;
- curricule interdisciplinare, care examinează acele
probleme care sunt comune mai multor ştiinţe;
- curricule transdisciplinare, ale căror conţinuturi se
referă la probleme care stau la baza unor
11/16/23
CURRICULUM CENTRAT PE ELEV

- pune accent pe trebuinţele, interesele, abilităţile şi

experienţele personale ale elevilor dintr-o anumită
şcoală.

- procesul de învăţare va fi direcţionat de scopuri stabilite

pe baza consultării profesorilor cu elevii

- accentul pe autoevaluare sau pe o evaluare în comun de

către profesor şi elevi.

- profesorul este o persoană care învaţă împreună cu

elevii săi.

11/16/23
CURRICULUM CENTRAT PE MEDIUL SOCIAL

- conţinutul este derivat din problemele specifice

comunităţilor sociale şi cu care se confruntă membrii ei

- implicarea elevilor în proiecte de soluţionare a unor

probleme comunitare şi în desfăşurarea unor acţiuni
menite să contribuie la formarea unor deprinderi de
relaţionare socială

- profesorul este în primul rând un organizator, un

mijlocitor şi mai puţin un „expert” ca în cazul unui
curriculum centrat pe un domeniu de studiu.

11/16/23
 TEME DE REZOLVAT:
 Exemplificaţi fiecare tip de curriculum cu
realităţile mediului dvs. profesional (sau
din experienţa dvs. de elev/cursant).

 „Curriculum ascuns” – modalităţi de

manifestare. Ce probleme apar pentru
profesor şi pentru elev?

11/16/23