Sunteți pe pagina 1din 34

Universitatea Alexandru Ioan Cuza Iai, Facultatea de Educaie Fizic i Sport,

Respecta-ti corpul si el te va sluji

Drenajul limfatic

Aparitie
Bazele drenajului limfatic au fost puse in 1892, in Austria, de catre chirurgul Winiwater, in aceeasi perioada, in Franta, doctorul Fege, in lucrarea despre o noua metoda de masaj medical numit masajul precoce posttraumatic, el a preconizat acest masaj pentru reducerea edemelor posttraumatice si evacuarea hematoamelor. In 1936, medicul si biologul Emile Vodder a prezentat in Franta metoda sa de drenaj limfatic manual, bazata pe anatomia si fiziologia sistemului limfatic. Initial, el a pus la punct un tratament al sinuzitelor cronice, apoi a extins metoda in aplicatii estetice, igienice si terapeutice. Inspirat de tehnica Vodder, A. Leduc a descris drenajul limfatic manual, cu manevre mai usoare si mai putin numeroase.

Anatomia sistemului limfatic


Limfa este un lichid transparent, care circula prin vase si ganglioni limfatice, are rolul de a transporta substante nutritive si de a prelua deseurile celulare. Aceasta are o compozitie asemanatoare cu plasma sanguina, din care deriva. Aspectul limfei difera in functie de zona in care se gaseste (de exemplu, la nivel intestinal, aspectul limfei este laptos datorita grasimilor continute). Limfa are rol important in imunitatea organismului uman. Pe langa deseuri si toxine, limfa mai transporta si agenti infectiosi bacterieni si virali care sunt retinuti la nivelul ganglionilor limfatici. Ea intervine in transportul lipidelor absorbite la nivelul chiliferelor (vaselor) intestinului subtire. Limfa isi schimba consistenta dupa o jumatate de ora, trecand de la o sttare de gel la una lichida. Lichidul limfatic, numit de greci si sangele alb reprezinta 15% din greutatea corpului. El scalda cea mai mare parte a tesuturilor noastre, permitandu-le sa se purifice si sa se regenereze.

Sistemul limfatic este alcatuit din:


vase limfatice sunt capilarele (vasele limfatice initiale). Acestea se varsa in precolectoare care la randul lor se varsa in colectoare. Colectoarele sunt reprezentate de ductul toracic si marea vena limfatica Ductul (canalul) toracic se formeaza in dreptul vertebrei L2 unde se afla cisterna lui Pequet si are un traseu ascendent, de-a lungul coloanei vertebrale, traversand diafragmul prin acelasi orificiu cu aorta. La nivelul gatului, ductul toracic se varsa in vena subclavie stanga.

Vasele limfatice duc limfa de la tesuturi spre circulatia sanguina. Cele mai mici

Ductul toracic colecteaza limfa de la nivelul:


- membrelor inferioare - abdomenului- hemitoracelui stang - membrului superior stang - jumatatii stangi a extremitatii cefalice

Marea vena limfatica dreapta (canalul limfatic drept) se


varsa in vena subclavie dreapta si dreneaza limfa din: - membrul superior drept - hemitoracele drept - jumatatea dreapta a extremitatii cefalice.

Organele limfatice sunt impartite in: *centrale *periferice

Organele limfatice centrale sunt: # timusul -este locul de maturizare al limfocitelor T. Atinge maximul de dezvoltare la pubertate si apoi involueaza prin transformarea tesutului limfatic in tesut adipos. Acesta este situat in mediastinul antero-superior si prezinta 2 lobi impartiti in lobuli. # maduva osoasa se gaseste in interiorul oaselor, in special a celor late (ex. stern, oasele bazinului). La acest nivel se produce maturizarea limfocitelor B. # ficatul - indeplineste rolul de organ limfatic central doar in viata intrauterina si reprezinta locul unde se realizeaza diferentierea si maturizarea limfocitelor B.

Organele limfatice periferice sunt:


# ganglionii limfatici - sunt aglomerari celulare de forma rotunjita care se gasesc pe traseul vaselor limfatice. In organismul uman se gasesc intre 400-700 de ganglioni care filtreaza si purifica limfa. Acestia sunt repartizati intr-o retea profunda (ganglionii din regiunea abdominala, toracala si a gatului) si intr-o retea superficiala (ganglionii inghinali, occipitali, axilari si cervicali). # splina - este situata in hipocondrul stang (in etajul abdominal superior). # tesuturile limfatice - se gasesc la nivelul mucoasei tubului digestiv,
respirator si la nivelul tegumentului.

Circulatia limfatica
Circulatia limfatica este o circulatie centripeta (de reflux) care incepe in spatiile interstitiale si se termina in spatiul retroclavicular drept sau stang. Circulatia limfei se realizeaza prin urmatoarele mecanisme: propriul mecanism de contractie al vaselor mari limfatice (10-15 contractii/minut); presiunea pe vasele limfatice exercitata de fortele externe: contractia musculara, pulsatiile arteriale, peristaltismul intestinal; modificarile de presiune intratoracica, pozitive si negative, ce apar in timpul respiratiei.

Limfaticele si ganglionii membrului superior

1. Limfaticele membrului superior


Limfatice superficiale repartizate la suprafata membrelor, mai dense la nivelul degetelor si pe fata palmara a mainii. Colectoarele interosoase anterioare si posterioare urca pe antebrat, apoi pe brat, colectand limfa adusa prin capilare si se reunesc in final in regiunea axilara. Limfatice profunde sunt doua colectoare radiale profunde la nivelul pumnului care insotesc artera radiala si se anastomozeaza la plica cotului. Mai exista doua radiale cubitale profunde care urca de-a lungul vaselor cubitale pana la plica cotului. Colectoarele interosoase anterioare si posterioare se unesc cu celelalte colectare la nivelul plicii cotului. Din aceste colectoare ale antebratului se nasc 2 sau 3 colectoare humerale. Acestea se pot reuni in treimea mijlocie a cotului cu una sau doua ramuri ale ganglionilor epitrohleeni si cu cateva ramuri musculare.

2. Ganglionii limfatici ai membrului superior Ganglioni superficiali:


a. Supraepitrohleeni 2-3 cm deasupra trohleei. b. Ganglionii stratului deltopectoral. c. Grupul toracic (mamar extern) cuprinde 5 7 ganglioni lipiti de peretele toracic al coastelor de la a 2-a la a 6-a. Ei dreneaza o mare parte a limfaticelor sanului, ale peretelui antero-lateral al toracelui, ale tegumentelor si muschilor peretelui abdominal supra-ombilical; d. Grupul scapular cuprinde 5 10 ganglioni aflati de-a lungul venei scapulare inferioare pana la varsarea acesteia in vena axilara. Ei dreneaza tegumentele si muschii peretelui toracic posterior si ai partii postero-laterale de la baza gatului. Limfa se varsa apoi in ganglionii humerali; e. Grupul central numara 4-6 ganglioni la care vin colectoarele de la san. Acest grup este inclus in grasimea din partea medie a axilei si isi trimite eferentele spre grupul subclavicular; f. Grupul subclavicular cuprinde 6-12 ganglioni. El ocupa varful piramidei axilare deasupra micului pectoral. Acest grup primeste vasele eferente ale altor grupuri, trunchiul superficial interdeltopectoral si colectoarele superficiale ale glandei mamare.

Ganglioni profunzi- se pot afla de-a lungul arterei radiale, cubitale, interosoase si humerale. Ganglioni axilari - majoritatea acestora sunt subaponevrotici, deci profunzi. Putine limfatice ale membrului superior nu converg spre ganglionii axilari. se gasesc aici grupul humeral, toracic, scapular, central, subclavicular. Toate vasele colectoare limfatice ale membrului superior (superficiale sau profunde) ajung la grupul humeral. Colectoarele cele mai externe ale bratului pot scurtcircuita grupul humeral si comunica direct cu grupul sub- sau supraclavicular. Grupul humeral numara 5 7 ganglioni in zona posterointerna a axilei.

Limfaticele si ganglionii membrului inferior

1. Limfaticele membrului inferior

Colectoarele superficiale satelite ale safenei interne merg spre colectoarele inghinale. Colectoarele superficiale ale safanei externe merg spre ganglionii limfatici poplitei. Colectoarele regiunii fesiere Colectoarele profunde: a. principale cele care urmeaza vasele: care urmaresc artera nutritiva a osului; ale membranei interosoase; cele care urmeaza arterele plantare; care insotesc anastomoza dintre artera pedioasa si artera plantara externa; care insotesc artera tibiala anterioara; satelitele arterei tibiale posterioare care se varsa in ganglionul popliteu cel mai extern. b. cai accesorii: limfaticele satelite ale arterei obturatorii, care se varsa in grupul intern al ganglionilor iliaci externi; limfaticele satelite ale arterei sciatice, care se varsa in ganglionii iliaci interni; limfaticele satelite ale arterei fesiere, care pot ajunge in ganglionii limfatici si in cei ai arterei iliace comune.

Limfaticele sunt mai numeroase la picior decat la gamba si coapsa. La picior sunt mai numeroase pe fata plantara decat pe fata dorsala.

2. Ganglionii limfatici ai membrului inferior Ganglionii inghinali se impart in superficiali si profunzi. Cei profunzi sunt mai putin numerosi, respectiv 1-3. Ei sunt legati de grupul intern al ganglionilor iliaci. Ganglionii poplitei: - Ganglionul safen extern primeste colectoarele satelite ale venei safene externe, provenind de la treimea posterioara a merginii externe a piciorului, de la partea externa a calcaiului si de la fata posterioara a gambei. - Ganglionul tibial anterior se gaseste la nivelul membranei interosoase, deci subaponevrotic.

Limfaticele capului si ale gatului


Cercul ganglionar pericervical cuprinde: a. grupul occipital profund situat sub unghiul postero-superior al muschiului sternocleidomastoidian si pe tesutul fibrotendinos care acopera linia occipitala superioara intre insertiile SCM si trapezului; primeste limfaticele din portiunea occipitala a pielii paroase a capului. b. grupul mastoidian situat la capatul proximal al sternocleidomastoidianului; primeste limfaticele fetei posterioare ale pavilionului urechii si a teritoriului parietal al pielii paroase a capului. c. grupul parotidian se subdivide in trei grupe: grupul superficial si preauricular; grupul sub-aponevrotic; ganglionii intraglandulari. Grupul parotidian primeste limfa din regiunile temporala si frontala a pielii paroase a capului, de la pleoape, de la radacina nasului, de la urechea externa. d. grupul submaxilar profund plasat pe marginea inferioara a mandibulei si obrazului; primeste limfa de la pleoapa inferioara, de la nas, obraz, buze, de la gingii si de la planseul bucal. e. grupul submentonier care poate fi profund sau superficial, plasat intre cele doua parti ale muschiului digastric; primeste limfa de la menton, de la buza inferioara, de la partea mediana a gingiei inferioare, de la planseul bucal si de la varful limbii.

Limfaticele trunchiului
1. Limfaticele fetei anterioare a trunchiului Limfaticele fetei anterioare a toracelui (pieptul) pieptul este drenat pe cale anterointerna, fara sa treaca prin piramida axilara, direct prin ganglionii aflati deasupra articulatiilor condrosternale. Limfaticele abdominale se indreapta sub linia medio-abdominala subombilicala spre grupele ganglionare inghinale corespunzatoare, adica grupele superointerna si superoexterna.

2. Limfaticele fetei posterioare a trunchiului Limfaticele fetei posterioare a trunchiului se repartizeaza in doua teritorii distincet, delimitate printr-o linie mai mult sau mai putin orizontala, care trece deasupra vertebrelor T10- T12. fata posterioara a toracelui este drenata spre ganglionii axilari, mai precis spre grupele subscapulare homolaterale. limfaticele partii inferioare a spatelui (regiunea lombara pana la vertebrele T11-T12) dreneaza limfa spre lanturile ganglionare inghinale. Regiunea mediodorsala inferioara este drenata spre plica inghinala homolaterala. Colectoarele limfatice posterioare devin laterale, pentru a inainta pe fata antero-laterala a abdomenului spre grupul ganglionar inghinal superoextern.

Drenajul limfatic manual


Drenajul limfatic manual reprezinta acel tip de masaj prin intermediul caruia se asigura drenarea lichidelor excedentare de la nivel celular, mentinand, in acelasi timp, echilibrul hidric al spatiilor intersititiale si evacuarea deseurilor provenind din metabolismul celular. La evacuarea acestor lichide intersititiale participa 2 procese distincte, respectiv captarea limfei realizata de reteaua de capilare limfatice si evacuarea, departe de zona infiltranta, a substantelor preluate in capilarele limfatice. Captarea este consecinta cresterii locale a presiunii tisulare, de aceea, cu cat va fi mai mare presiunea, cu atat va fi mai mult preluata de capilarele limfatice.

Manevrele specifice drenajului limfatic manual prin care se faciliteaza procesele de captare si evacuare a limfei sunt:
Manevra de captare (resorbtie) se executa prin deplasarea pielii cu mana pe planurile subiacente, dinspre partea sa cubitala (deget 5) spre cea radiala (deget 2), bratul efectuand miscari de abductie si adductie fata de trunchi, presiunea asupra pielii avand loc in timpul abductiei. Manevra de evacuare (de apel), se executa in sens invers fata de manevrele de captare, dinspre radial spre cubital, presiunea executandu-se in adductia bratului fata de trunchi.

In timp ce manevrele de captare se executa doar acolo unde exista infiltrate, respectiv edeme, urmate de manevrele de apel care vor purta ceea ce s-a captat in cantitate crescuta spre locul de varsare, manevrele de apel sunt nelipsite din orice tip de drenaj limfatic, fie ca este executat in scop pur terapeutic, fie in scop estetic, deoarece acestea au un dublu rol, evidentiat experimental, de captare si de evacuare, deschizand, de asemenea, numeroase colectoare limfatice obisnuit nefunctionale.

Manevre specifice de drenaj limfatic manual cercurile cu degetele sunt implicate degetele 2,3,4,5. Cercurile

cu degetele sunt miscari circulare concentrice realizate apasand usor pielea si deplasand-o fata de planul profund. Presiunea realizata pe parcursul acestor manevre este usoara si progresiva. Mana se deplaseaza fara a freca. cercurile cu policele executate exclusiv cu policele in scopul captarii sau evacuarii miscarea combinata reprezinta asocierea cercurilor cu degetele cu cercurile cu policele, acesta din urma terminand miscarea inceputa de celelalte degete, fie in acelasi sens fie in sensuri diferite. Trebuie evitata ciupirea pielii intre police si celelalte degete. presiunile in bratara se realizeaza pe acele zone care pot fi inconjurate de una sau cele doua maini. Daca presiunile in bratara se aplica din aproape in aproape, de la proximal catre distal, presiunea propriu-zisa merge din amonte in aval, in sensul facilitarii resorbtiei la nivelul capilarelor si limfaticelor. Mainile inconjoara segmentul de drenat si presiunile sunt intermitente, adica faza de presiune urmeaza fazei de relaxare.

Drenajul manual al ganglionilor limfatici


Drenajul manual al ganglionilor limfatici se executa la fel de bland si prudent ca si drenajul manual al cailor limfatice. Mana intra in contact cu pielea prin index. Mana se asaza pe pielea pacientului, o deprima si o tensioneaza in sens proximal. Degetele sunt perpendiculare pe directia de evacuare a ganglionilor, adica a veselor aferente. Miscarea poate fi realizata cu ambele maini suprapuse, fara a fi vorba de cresterea presiunii. Presiunea se exercita cu mana aflata deasupra.

Drenajul membrelor inferioare


Este unul dintre cele mai importante pentru organism, data fiind cantitatea mare de limfa ce se capteaza la acest nivel si particularitatile de evacuare a acesteia: este ingreunata in conditii obisnuite de caracteristicile peretilor vaselor sanguine si de gravitatie si facilitata de o pompa musculara puternica. Multe din insuficientele circulatiei venoase se insotesc si de o circulatie limfatica deficitara, permitand astfel permanentizarea unui asa numit edem, chiar de mici proportii, dar care in timp determina aparitia aderentelor intre diverse structuri: celule, straturi ale pielii sau intre tesuturi diverse. Conform principiului de lucru din drenajul limfatic manual, pentru a aplica manevrele la nivelul membrelor inferioare trebuie eliberate colectoarele din aval fata de acesta. Drept urmare, se impune obligativitatea efectuarii drenajului limfatic al abdomenului inaintea drenajului membrelor inferioare. In cazul unui edem al unui membru inferior se executa 3-4 sedinte de drenaj ale membrului opus, in prealabil. In conditiile celulitei, numarul apelurilor si retururilor va fi crescut, datorita existentei edemului cronic Ia acest nivel.

Pozitia pacientului: decubit dorsal, cu genunchii usor flectati. 1. pompajul ganglionilor inghinali profunzi si superficiali se realizeaza din portiunea interna spre cea externa a pliului inghinal si apoi paralel cu aceasta, dar cu 1-2 cm mai jos, pe portiunea de inceput a muschilor coapsei. 2. drenajul coapsei datorita suprafetei mai mari de lucru fata de membrele superioare, se va executa pe trei portiuni: a - fata interna de la ganglionii inghinali inferiori (interni) spre fata interna a genunchiului, aplicand toata palma: de 3 ori apel, de 3 ori retur; b - fata externa de la ganglionii inghinali supero-externi spre fata externa a genunchiului, cu toata palma; de 3 ori apel, de 3 ori retur; c - fata anterioara de la ganglionii inghinali spre genunchi, manevra in lingura; de 3 ori apel, de 3 ori retur; d - presiunile in bratara cu toata mana sau despicatura mainii, presiunea este gradata, se termina cu marginea cubitala a mainii si este orientata spre ganglionii inghinali, de 3 ori. 3. pompajul ganglionilor poplitei se cuprinde genunchiul cu ambele maini, degetele patrunzand pe fata posterioara si pompand spre in sus ganglionii din spatiul popliteu. 4. drenajul genunchiului se realizeaza spre ganglionii poplitei: a - fata interna de la marginea interna a genunchiului spre marginea interna a rotulei, cu policele ambelor maini; de 3 ori apel, de 3 ori retur; b - fata externa de la marginea externa a genunchiului spre marginea externa a rotulei, cu policele ambelor maini; de 3 ori apel, de 3 ori retur.

Drenajul membrelor inferioare partea anterioara

5. drenajul gambei abordeaza implicit si ganglionii tibiali anteriori, nefiind necesara pomparea acestora separat: a - fata interna de la fata interna a genunchiului spre maleola interna, aplicand toata palma; de 3 ori apel, de 3 ori retur; b - fata externa de la fata externa a genunchiului spre maleola externa, cu toata palma; de 3 ori apel, de 3 ori retur; c - manevra sandwich de la genunchi spre maleole, cu ambele maini in acelasi timp; de 3 ori apel, de 3 ori retur; d- presiunile in bratara cu toata mana sau despicatura mainii, presiunea este gradata, se termina cu marginea cubitala a mainii si este orientata spre ganglionii poplitei, de 3 ori. 6. drenajul piciorului: a - regiunea maleolara si interna a piciorului se incepe cu indexul si mediusul de sub maleola interna spre articulatia metatarsofalangiana a halucelui (deget 1); de 3 ori apel, de 3 ori retur; b - regiunea maleolara si externa a piciorului se incepe cu indexul si mediusul de sub maleola externa si se continua cu degetele si cu policele ambelor maini spre articulatiile metatarsofalangiene ale degetelor 2-5; de 3 ori apel, de 3 ori retur. 7. drenajul degetelor ca si in cazul mainilor, se realizeaza prin pompaje ce intereseaza toate fetele acestora. 8. manevre finale: a - returul fetelor interne si externe ale piciorului de 3 ori; b - returul gambei prin manevra sandwich de 3 ori; c - pompajul ganglionii poplitei de 3 ori; d - returul coapsei prin manevra sandwich de 3 ori; e - pompajul ganglionii inghinali profuzi si superficiali de 3 ori;

1. drenajul coapsei ca si fata anterioara, se imparte in 3 portiuni: a - fata interna de la marginea interna a pliului subfesier spre fata interna a genunchiului, aplicand toata palma; de 3 ori apel, de 3 ori retur; b - fata externa de la marginea externa a pliului subfesier spre fata externa a genunchiului, cu toata palma; de 3 ori apel, de 3 ori retur; c - fata medio-posterioara de la pliul subfesier spre genunchi, se executa manevra in lingura"; de 3 ori apel, de 3 ori retur; d - presiunile in bratara cu toata mana sau despicatura mainii, presiunea este gradata, se termina cu marginea cubitala a mainii si este orientata spre pliul subfesier, de 3 ori. 2. pompajul ganglionilor poplitei se realizeaza cu degetele, pompand spre in sus pe ganglionii din spatiul popliteu. 3. drenajul gambei: a - fata interna de la fata interna a genunchiului spre maleola interna, aplicand toata palma; de 3 ori apel, de 3 ori retur; b - fata externa de la fata externa a genunchiului spre maleola externa, cu toata palma; de 3 ori apel, de 3 ori retur; c - fata medio-posterioara de la genunchi spre glezna aplicand manevra in lingura"; de 3 ori apel, de 3 ori retur; d - manevra sandwich de la genunchi spre maleole, cu ambele mani in acelasi timp; de 3 ori apel, de 3 ori retur; e - presiunile in bratara cu toata mana sau despicatura mainii, presiunea este gradata, se termina cu marginea cubitala a mainii si este orientata spre ganglionii poplitei, de 3 ori.

Drenajul membrelor inferioare partea posterioara Pozitia pacientului: decubit ventral.

4. drenajul piciorului se executa cu genunchiul flectat, se lucreaza regiunea interna si externa ca la fata anterioara, cu indexul si mediusul in regiunea submaleolara si cu policele la nivelul plantei; de 3 ori apel, de 3 ori retur. 5. drenajul degetelor se face ca in cazul mainilor prin pompaje pe toate fetele acestora. 6. manevre finale: a - returul plantei de 3 ori; b - returul gambei prin manevra sandwich de 3 ori; c - pompajul ganglionilor poplitei de 3 ori; d - returul coapsei prin manevra sandwich de 3 ori.

Drenajul limfatic general (desfasurare) Pacientul se afla in decubit dorsal.


1. pompajul ganglionilor retroclaviculari de 7 ori (cercuri mici cu degetele). 2. drenajul fetei anterioare a gatului de-a lungul marginii anterioare a SCM-ului si a corpului acestuia; de 3 ori apel, de 3 ori retur. 3. drenajul fetei laterale a gatului pe marginea postero-laterala a SCM-ului si marginea anterioara a trapezului superior; de 3 ori apel, de 3 ori retur. 4. pompajul ganglionilor retroclaviculari de 7 ori. 5. pompajul cisternei Pecquet- de 7 ori. 6. pompajul ganglionilor axilari, cu indexul si mediusul: grupul humeral (pe marginea marelui dorsal) de 3 ori; grupul toracic (pe marginea pectoralului mare) de 3 ori; grupul central (in centrul axilei) de 3 ori. 7. drenajul bratului: fata interna de 3 ori apel, de 3 ori retur; fata externa de 3 ori apel, de 3 ori retur; presiunile in bratara de 3 ori. 8. pompajul ganglionilor supraepitrohleeni de 3 ori.

9. drenajul antebratului: fata interna de 3 ori apel, de 3 ori retur; fata externa de 3 ori apel, de 3 ori retur; manevra sandwich de 3 ori apel, de 3 ori retur; presiunile in bratara de 3 ori. 10. drenajul pumnului si al mainii: pompaj pe fata anterioara a pumnului, sub pliul de flexie; drenajul fetei palmare de 3 ori apel, de 3 ori retur; drenajul fetei dorsale de 3 ori apel, de 3 ori retur; drenajul degetelor de 3 ori apel, de 3 ori retur. 11. manevrele finale. 12. pompajul ganglionilor axilari de cate 3 ori grupul central, toracic si humeral. 13. se lucreaza membrul superior opus. 14. pompajul ganglionilor mamari grupul mamar extern, mijlociu si inferior, de 3 ori. 15. drenajul partii costale laterale de 3 ori apel, de 3 ori retur. 16. drenajul sanului in banda"; de 3 ori apel, de 3 ori retur. 17. drenajul zonei inferioare a grilajului costal in evantai"; de 3 ori apel, de 3 ori retur.

18. pompajul grupurilor de ganglioni mamari mijlocii si inferiori. 19. pompajul ganglionilor axilari. 20. se lucreaza partea opusa. 21. pompajul ganglionilor retroclaviculari de 7 ori. 22. pompajul cisternei Pecquet de 7 ori. 23. pompajul ganglionilor lomboaortici si iliaci de 3 ori pe fiecare parte. 24. pompajul ganglionilor inghinali de 3 ori fiecare subgrup (supero-extern si supero-intern). 25. drenajul propriu-zis al abdomenului: a - drenajul regiunii abdominale stangi: de la punctul stang superior spre cel stang inferior de 3 ori apel, 3 ori retur; de la punctul median spre punctul stang superior de 3 ori apel, 3 ori retur. b - drenajul regiunii abdominale drepte: de la punctul median spre punctul drept superior de 3 ori apel, 3 ori retur; de la punctul drept superior la cel drept inferior de 3 ori apel, 3 ori retur. c. drenajul de intoarcere in potcoava" de 3 ori. d. drenajul partii de mijloc a abdomenului: manevra lingura de 3 ori; vibratii de 3 ori.

26. pompajul ganglionilor inghinali, lomboaortici si iliaci de 3 ori. 27. drenajul coapsei: fata interna de 3 ori apel, de 3 ori retur; fata externa de 3 ori apel, de 3 ori retur; fata anterioara in lingura; de 3 ori apel, de 3 ori retur; presiunile in bratara de 3 ori. 28. pompajul ganglionilor poplitei. 29. drenajul genunchiului: fata interna de 3 ori apel, de 3 ori retur; fata externa de 3 ori apel, de 3 ori retur. 30. drenajul gambei: fata interna de 3 ori apel, de 3 ori retur; fata externa de 3 ori apel, de 3 ori retur; manevra sandwich de 3 ori apel, de 3 ori retur; presiunile in bratara de 3 ori. 31. drenajul piciorului: regiunea maleolara si interna a piciorului de 3 ori apel, de 3 ori retur; regiunea maleolara si externa a piciorului de 3 ori apel, de 3 ori retur. 32. drenajul degetelor. 33. manevrele finale. 34. pompajul ganglionii inghinali profunzi si superficiali de 3 ori.

Regului - Indicatii Contraindicatii Reguli posibile in drenajul limfatic manual pe regiuni


Drenajul limfatic al fetei urmeaza intotdeaunua celui al gatului. Drenajul limfatic al membrului superior si cel al toracelui anterior se pot face de sine statator, dar este recomandata executia lor impreuna. Drenajul limfatic al membrelor inferioare se face obligatoriu cu drenajul prealabil al abdomenului (abdomenul poate fi drenat singur). Regiunea lombara si cea fesiera se pot drena impreuna cu abdomenul atunci cand este cazul si vrem sa stimulam actiunea. Manevrele trebuie sa fie lente, ritmul manevrelor fiind de la 2-3 la 10 secunde. Presiunea de aplicare a manevrelor nu trebuie sa depaseasca 40-50 mm Hg. Sunt necesare mai multe repetari pe acelasi loc, de 2, 3 sau 4 ori inainte de a deplasa mana, pentru a mobiliza coloana de limfa. Faza cea mai importanta a manevrei este relaxarea presiunii, in momentul in care capilarele si-au redobandit calibrul initial. Daca presiunea propulseaza limfa capilarelor catre colectoare, relaxarea permite capilarelor sa se umple din nou.

Indicatii generale
# prima faza a tratamentului in toate formele de edem de origine venoasa, cardiaca sau limfatica cu exceptia edemului congenital in care nu exista cai limfatice; # tratamentul proceselor inflamatorii; # perioada pre- si postoperatorie in chirurgia estetica, plastica si reparatorie (implantul grefelor cutanate, lipoabsorbtie, interventii corectoare pentru diverse segmente, etc.); # tratamentul leziunilor cutanate (cicatrici dupa arsuri, interventii chirurgicale, accidente, etc); # tratamentul obezitatii; # tratamentul celulitei; # tratamentul tulburarilor trofice distale ale membrelor, consecutive insuficientelor arteriale sau venoase; # tratamentul oboselii cronice- ritmul lent al manevrei, asociat blandetei executiei, creand conditiile relaxarii fizice si psihice a pacientului; # tratamentele cosmetice ale fetei cu vizarea ridurilor, cearcanelor, pungilor si oricaror modificari aparute datorita unei irigatii ineficiente, pentru hranirea si regenerarea celulelor pielii si pentru eliminarea resturilor metabolice.

Contraindicatii generale
Acestea se limiteaza, mai ales, la procesele infectioase grave, dar si la recidivele metastatice care reprezinta contraindicatia cea mai clara in acest moment. # tulburari cardiace; # tulburari renale; # tulburari respiratorii; # afectiuni ale tiroidei; # hipotensivi.