Situaţiile cele mai frecvente când se utilizează sondajul de serii:

• controlul loturilor de producţie când produsele (unităţi simple) sunt livrate sub
forma unor pachete, containere (unităţi complexe);
• estimarea rezultatelor parţiale la alegeri, buletinele de vot fiind grupate în
pachete de câte 100 de bucăţi;
• studii ecologice, terenul fiind împărţit în suprafeţe egale;
• studii medicale, unităţile sanitare constituind seriile iar pacienţii unităţile simple
ce le formează;
• anchete asupra populaţiei când se utilizează ca unitate de selecţie gospodăria;
• când se doreşte realizarea unui sondaj ce trebuie să aibă o arie mare de
acoperire, suprafaţa teritorială se va împărţi în zone ce vor forma unităţile
complexe urmând ca toate persoanele cu domiciliul în zona selectată să
completeze chestionarul;
• anchetele în rândul pasagerilor transporturilor aeriene când pasagerii constituie
unităţile simple şi sunt grupaţi pe zboruri etc.
Avantajele sondajului de serii:

1.asigură un nivel rezonabil de precizie a rezultatelor, eroarea

medie de reprezentativitate fiind influenţată doar de variaţia dintre
serii;
2.reducerea costurilor şi a timpului necesar culegerii datelor.
Aceste cheltuieli descresc odată cu reducerea distanţei ce separă
unităţile simple;
3.uşurinţa obţinerii unei baze de sondaj pentru serii comparativ cu
obţinerea unei baze complete ce să conţină toate elementele
populaţiei mai ales că, de cele mai multe ori populaţia este deja
grupată în serii;
4.rezolvă problema dispersării geografice. Planurile de eşantionare
precedente ce selectează unităţi simple nu pot evita împrăştierea
în teritoriu a unităţilor ce compun eşantionul. Vom prefera
selectarea unităţilor grupate pe regiuni geografice.
Dezavantaj: efectul de serie
 Criteriile pe care trebuie să le îndeplinească seriile:

1. să fie clar delimitate

2. unităţile componente trebuie să se situeze la distanţe relativ mici

unele faţă de altele.

3.seriile nu trebuie să conţină un număr prea mare de elemente;

4.pe cât posibil să se evite „efectul de serie”.

Alegerea planului de sondaj în funcţie de tipul variaţiei

Variaţia intra-clase  2 Variaţia inter-clase  2 Plan de eşantionare recomandat

Slabă Puternică Sondaj stratificat
Puternică Slabă Sondaj de serii
Probleme ce se pun în momentul organizării uni
sondaj de serii:

Definirea seriilor. :

• prin gruparea naturală a unor elemente naturale (gospodarii);

• prin gruparea naturală a unor elemente artificiale (suprafaţă cultivată
divizată în loturi);
• prin gruparea artificială de elemente naturale (curse pentru capturarea
dăunătorilor);
• prin gruparea artificială de elemente artificiale .

Alegerea mărimii seriilor.

.
Extragerea seriilor.
Etapele selectării eşantionului de serii printr-un procedeu sistematic cu probabilităţi egale:
1. pregătirea unei liste numerotate a seriilor aranjate în funcţie de context alfabetic sau geografic.
2. calcularea pasului de eşantionare împărţind numărul total de serii din populaţie (R) la numărul de
serii ce urmează a fi selecţionat (r) : k=R/r;
3. alegerea unui număr aleator de debut (D) în intervalul [1, k];
4. selectarea seriilor pornind de la numărul de debut şi pasul de eşantionare.

Exemplu: selecţie de serii sistematică cu probabilităţi egale

Nr. serie Selecţie

001
002 X
003 r = 40
004 R = 170
005 K = 170/40=4,25
006 X D =2
007 Seriile selecţionate:
008 002
009 2+4,25=6,25 ? 006
010 6,25+4,25=10,5 ? 011
011 X ………………………..

170
Etapele selectării eşantionului de serii printr-un procedeu sistematic cu
probabilităţi proporţionale cu mărimea seriilor (PPM):
1. pregătirea unei liste care să conţină unităţile de eşantionare şi o
mărime corespunzătoare dimensiunii fiecărei serii. Acestea vor fi
aranjate alfabetic sau geografic;
2. calcularea valorilor cumulate pentru mărimea seriilor;
3. calcularea pasului de eşantionare împărţind valoare cumulată totală a
mărimii la numărul de serii ce vor forma eşantionul;
4. alegerea unui număr aleatori de debut ( D ) în intervalul [1, k]
5. calcularea numărului de eşantionare
6. selectarea unităţii care va intra în eşantion. Ea este acea serie pentru
care mărimea cumulată este prima care este mai mare cel mult egală
cu numărul de eşantionare.
Ultimele două etape se vor repeta până când se vor selecta toate cele r
unităţi. Exemplu:
 Nr. Mărime (nr. de Valoare Nr. de
Selecţie
serie gospodării) cumulată eşantionare
001 120 120 73 X
002 105 225 r = 40
003 132 357 R = 170
004 96 453 K = 17219/40=430,475
005 110 563 503 X D =73
Nr. de eşantionare:
006 102 665
007 165 830 73
008 98 928
009 115 1043 934 X 73+430,475=503,475 ? 503
010 60 1103
011 104 1207 503,475+430,475=933,96 ? 934
012 168 1375 1364 X
933,96+430,475=1364,425 1364
……………………………………..
170 196 17219
Total 17219 -
Notăm cu:
R = numărul de unităţi complexe (serii) din populaţie;
r = numărul de unităţi complexe (serii) din eşantion;
N = numărul de unităţi simple (indivizi) din populaţie;
n = numărul de unităţi simple (indivizi) din eşantion;
N
1 N
T  Yi este totalul din populaţie; T  Yi este totalul mediu pe serie;
i 1 R i 1
R N
1 N
Y  Yi   Y j este nivelul mediu pe fiecare unitate simplă (individ)
j

N i 1 j 1 N

unde Y j este nivelul mediu pe fiecare serie.