TESUTUL OSOS

FUNCŢIILE OSULUI
 Principala componenta a scheletului
 Susţinere a tesuturilor moi
 Sistem de parghii care amplifica fortele generate de
contractile musculare => miscarea corpului
 Protecţie a organelor vitale (cutia craniana, cutia toracica)
 Contine maduva osoasa hematogena ;
 MEC “deposit” de subst minerale => Rezervor al ionilor
minerali (asigura homeostazia lor) 99% Ca, 85% P, 66%
Mg si 60% Na din rezerva organismului
 Generalitati
 Tesut Osos – dur/flexibilitate+plasticitate =<Raspuns la
Fortele Mecanice =>Permanenta adaptare + Remodelare
MO
 Macro- Compact / Spongios (spatii delimitate de trabecule)

 os-Lungi /Plate + Scurte/Neregulate

 Lungi (D: TC>S; E: S>C) + Placa epifizara +Metafizele =

crestere in lungime a osului

 Plate Tablii –C; Diploe – S;

 Periferie – PERIOST – foita interna – potential Osteogenic

 foita externa – potential

Fibrovascular
 Fibrele Sharpey (fibre collagen)– conectarea osului –
Periostul si endostul
• Functii:
• - sustinerea nutritiva a tesutului osos
• - generarea permanenta de osteoblaste

• Periost
• Strat extern = fbr colagen (fibrele Sharpey –
patrund in matricea osoasa si ancoreaza
periostul de os ) + fibroblasti
• Strat intern – celule osteoprogenitoare (~
fibroblastilor) ce se pot divide prin mitoza si se
pot diferentia in osteoblaste

Endostul
- tapeteaza cavitatile interne ale structurilor
osoase
- un singur strat de celule osteoprogenitoare
aplatizate + cantitate redusa de tesut conjunctiv
 • HISTOARHITECTONICA

• Există două modalităţi de a studia

ţesutul osos:
• Componenta anorganică (trifosfat calcic
65%) se studiază pe preparatele de os
şlefuit.
• Pierd Componentele Celulare
• Mentin Organizarea Histoarhitectonica

• Componenta organică se studiază pe

preparatele de os decalcificat.
• Mentin Celulele Integre +Fibre+Matricea
extracelulara
 Clasificarea ţesuturilor osoase
• ŢESUTUL OSOS IMATUR (PRIMAR) H
Tranzitoriu + stabil Suturi Calota Craniana, Insertie Tendoane, Alveole Dentare – corectie endodontica

Caracteristici:
1. Structura neorganizata , nelameralara – datorita dispozitiei fibrelor de collagen
2. Densitate celulara crescuta comparative cu testutul osos matur
3. Celulele sunt dispuse aleator – comp- cu axul lung pe directia lamelelor
4. MEC – mai putin mineralizata+ mai abundenta

• ŢESUTUL OSOS MATUR (SECUNDAR) E

Caracteristici:
1. Celularitate scazuta
2. MEC mai mineralizata
3. Fibre collagen – ordonate particular in lamele - II
Țesutul osos spongios – Lamele Paralele
Țesutul osos compact – Lamele Concentrice
In grosimea Lamelelor –spatii lacunare OSTEOPLAST - OSTEOCIT
 Ţesutul Osos Spongios
• Localizare: - epifizele oaselor lungi
- în jurul canalului medular din diafiza oaselor lungi
- diploea oaselor late, scurte
• Macroscopic: aspect buretos, spongios
• Structura: trabecule osoase
care delimitează areole

7
 Ţesutul Osos Spongios
• Areolele:
• Spații de forme și dimensiuni diferite, intercomunicante
• Conţin măduvă osoasă: inițial măduvă roşie, hematoformatoare care, cu
timpul, în unele oase se transformă în măduva galbenă.

8
 Ţesutul Osos Compact
• Localizare: - diafizele oaselor lungi și pe suprafața epifizelor
- tăbliile oaselor late, scurte
• Macroscopic: aspect compact, dens
• Structura: lamele aranjate concentric în jurul unor canale
• Arhitectura: cilindric-lamelară: lamelele osoase (<20) se dispun
concentric în jurul canalelor Havers
• Sistemul haversian - osteonul
unitatea morfo-funcţională a osului compact
= canal Havers + sistemul lamelar care îl înconjură

9
 Ţesutul Osos Compact
• Canalele Havers:
• dispoziţie longitudinală, paralele între ele
• comunică între ele prin canale oblice sau transversale: canalele Volkmann
• tapetate de endost cu osteoblaste şi celule osteoprogenitoare
• conțin: arteriolă, venulă, vas limfatic, fibre nervoase amielinice
şi ţesut conjunctiv lax
• în canalele mai mici: capilare, fibroblaste și fibre de reticulină

• Canalele Volkmann:
• nu sunt înconjurate de lamele osoase concentrice şi nu sunt
tapetate de endost
• o parte din canalele Volkmann perforează sistemele lamelare
circumferenţiale intern și extern, stabilind relaţii cu canalul
medular respectiv cu periostul
• prin canalele Volkmann pătrund înspre canalele Havers
• formaţiuni vasculo-nervoase provenite de la periost și din canalul medular

10
 Ţesutul Osos Compact
• Fiecare osteon este delimitat la
periferie de o linie refringentă –
linie de cementare
• Între osteoane se află lamele osoase
ne-osteonice dispuse paralel între
ele, cu traiect arcuat
= sistemele
interhaversiene -
stabilesc legătura între osteoane
- rezultă în urma remodelării osoase

• Sistemele interhaversiene conferă

compactei diafizare flexibilitate şi
rezistenţă

11
 Ţesutul Osos Compact
• La nivelul diafizei oaselor lungi se descriu:

• În contact cu cavitatea medulară:

Sistemul circumferenţial intern:
-
alcătuit din câteva lamele suprapuse
-
înconjură complet canalul medular
- tapetat de endost

• În contact cu periostul:
Sistemul circumferenţial extern:
- format din lamele suprapuse
- acoperit de periost
- penetrat de fibrele Sharpey (fibre grosase
de colagen – servesc la ancorarea periostului
12
de os - se văd mai bine la locul de inserţie al
CELULE OSTEOPROGENITOARE
• Celulă mezenchimală restanta incomplete
diferentiat –
• Autointretinere + Biopetentialitate
• MO – nu are aspect caracteristic
Localizare: Endost + Foita interna Periost
Se divid mitotic → Osteoblaste / Condroblast

CELULE BORDANTE
Osteoblast Inactiv – Strat IZOLANT – Mediul Osos / Extraosos
Nu Diviziune, doar in anumite CONDITII
MO: Turtita/Alungita/Fusiforma
Nucleu central; Citoplasma Eozinofilica
 OSTEOBLASTELE

Celula diferentiata – asemanatoare Fibroblast, Condroblast

• Localizare: - pe suprafețele osoase externe/ Interne ; Periost;
Endost
MO:
Aspectul variază în funcție de starea de activitate:
• Osteoblastele active, angajate în procesul de sinteză: forma prismatica,
citoplasma intens bazofilă, nucleul ovalar, eucrom, nucleolat, EXCENTRIC
• Osteoblastele inactive, în repaus, cu activitate de sinteză diminuată, devin
turtite şi bazofilia scade; forma CUBOIDALA, zona palida Paranuclear, Nucleol
evident, Nucleu CENTRAL
• Citoplasma – prelungiri fine celulele adiacente – GAP
•ROL: SECRETIA MATRICEI ORG+AN ORG (Colagen I)
 OSTEOCITELE
• Origine: osteoblastele
• Sunt celule mature, mai puțin active metabolic
• Nu au activitate mitotica – 1 osteocit – 1 osteplast
• Localizare: incluse în matrice, situate în osteoplaste
MO:
• Aspect: turtit, talie mică
• Nucleu: turtit, hipercrom, fara NUCLEOLI
• Citoplasma eozinofilă
Roluri:
• Menţinerea şi turnover-ul matricei osoase: moartea osteocitelor este urmată de resorbția
matricei – OSTEOLIZA OSTEOCITICA
• Osteoplastele comunică între ele prin fine canalicule cu dispoziţie radiară în care se află
prelungirile osteocitelor
• Contactele - joncţiuni de tip gap → de la nivelul capilarelor se realizează difuziunea de ioni şi
molecule mici: hormoni de creştere, nutrimente, cataboliţi.
 OSTEOCLASTELE
• Origine: celula progenitoare monocito-macrofagică din măduva hematogenă;
monocitele din torentul sanguin intră în țes osos și, sub acțiunea unor factori
eliberați de osteoblastele inactive şi osteocite, fuzionează formând osteoclastele,
celule multinucleate.
• Localizare: pe suprafața osului, situate în lacune de resorbție osoasă,
lacunele Howship (compartimentul subosteoclastic)

MO:
• Dimensiuni mari (≈ 150µ)
• Numeroşi nuclei (→ 50)
hipercromi
• Citoplasma Acidofilă
 Osificarea şi osteogeneza

Osificarea
• = procesul biologic prin care se formează ţesut osos pornind de la alte
tesuturi:
În funcţie de ţesutul gazdă, osificarea este:
Endoconjunctivă (de membrană)
Endocartilaginoasă (encondrală)

Osteogeneza
= totalitatea proceselor de dezvoltare a osului ca organ
• Implică procesele de osificare și remodelare osoasă
• Consecutiv proceselor de osificare ia naştere un ţesut osos de tip imatur, care
ulterior este resorbit şi înlocuit printr-un ţesut osos de tip matur (în urma
procesului de remodelare)
• Ţesutul osos matur va forma osul ca organ

Osteogeneza implică în mod obligatoriu osificarea, însă osificarea poate apare 19

înafara osteogenezei: osificările patologice.
 OSIFICAREA
INTERMEMBRANOASA
• Oasele plate (cutie craniana, fata , clavicula)
• Zone mezechimale cu vascularizatie abundenta
(spiculi si trabecule , intens
eozinofile)=>Obsteoblaste –supraf
trabeculelor formate – produc Colagen +MEC
amorfa => Crestere in dimensiuni a Osului
• =>Centru PRIMAR de OSIFICARE – OS
SPONGIOS- RETICULAR-
• Paralel cu P. Osificare – Osteoclaste =>
Osteoliza=> inlocuirea lui cu Os secundar de tip
Lamelar
• Periferie – Os Sp=>Cp= tablia ext+int
• - Tes conj restant => Periost =>Intern =
crestere in grosime a osului
 OSIFICAREA ENCONDRALA
• Oasele lungi si scurte (vertebre, oase bazin,
membre)
• I. Osificarea Primara a Diafizei
• II. Osificarea Primara a Epifizelor
• III. Osificarea Secundara

• A. Cresterea in Grosime
• - Osificarea Subperiostala cu interventia
Osteoblastelor din foita INTERNA a
Periostului
 OSIFICAREA
ENDOCONDRALA
• B. Cresterea Lungime
Pe baza Tesutului Cartilaginous Restant (E &D)
MO – 6 sectiuni
1. Zona cartilajului de Rezerva
2. Zona Cartilajului Hiperplazic
3. Zona Cartilajului Hipertrofic si Calcificat
4. Zona de eroziune
5. Zona de Osteoid
6. Zona de Tesut Osos
1.Zona cartilajului de rezervă

2.Zona cartilajului
hiperplazic seriat

3.Zona cartilajului
hipertrofic
şi calcificat
4.Zona
de eroziune
5. Zona de osteoid
6. Zona de ţesut osos
CARTILAJUL DE
CREŞTERE

• Zona de reserva

Cartilaj HIALIN Normal

CARTILAJUL DE
CREŞTERE

Zona de proliferare

Condrocitele se divid
→formeaza coloane
(grup izogen axial) de
celule paralele cu axul
lung al osului
CARTILAJUL DE
CREŞTERE

• Zona Cartilaj Hipertrofiat

Condrocite mari
(↑ glicogen)

Resorbtie matrice
→septuri fine
intre celule
CARTILAJUL DE
CREŞTERE

• Zona Cartilaj Calcificat

Calcificare septuri
Moartea condrocitelor
(lacune goale)
CARTILAJUL DE
CREŞTERE

• Zona de Osificare
= Linia de eroziune
Invazia de
capilare sanguine cel.
osteoprogenitoare

osteoblaste→ matrice os
depunere la suprafata
septurilor calcificate
→spiculi de os primar