DEMONSTRAREA UBICUITĂŢII

MICROORGANISMELOR ÎN MEDIU.
BAZELE ASEPSIEI

LUCRAREA 2
 Relaţiile microorganism- gazdă
 Saprofitism -microorganismul saprofit şi omul sunt complet independenţi unul
faţă de celălalt
 Comensalism - nu pot trăi decât în contact sau în imediata apropiere a
celulelor umane sau animale.
• se dezvoltă pe seama produselor de metabolism celular fără a produce
manifestări patologice.
• ex. - bacteriile care se găsesc în mod normal se multiplică şi se dezvoltă pe
tegumente, mucoasele: orală, nazo-faringiană, intestinală, sau vaginală
constituind flora comensală normală locală.
• Daca exista un beneficiu din această asociaţie →simbioză (ex. unele bacterii
(lactobacilii, E. coli) ale tubului digestiv sintetizează vitamina K, vitamina B,
indispensabile omului şi pe care, el nu le poate produce.
• Prezenţa florei intestinale normale şi implicit a unor antigene microbiene după
naştere, solicită sistemul imunitar şi formarea de imunoglobuline.
 Patogenitate (parazitism)-capacitatea unui microorganism de a provoca
gazdei parazitate un proces infecţios.
• capacitatea de invazie şi multiplicare (virulenţă) în interiorul organismului şi
de producere a unor substanţe toxice (toxigeneza)
 Relaţiile microorganism- gazdă
 Microorganismele de colonizare formează, în ansamblul
lor, o entitate etiologică numită „microbiota indigenă”.
 In organism se delimitează mai multe zone, din punct
de vederea a prezenţei germenilor.
• Zone normal sterile: mediul intern, ţesuturile, cavităţi
seroase.
• Zone normal necolonizate (deşi contaminate ocazional
sau periodic): sinusurile paranazale, urechea medie,
etajul infraglotic al căilor respiratorii, caile biliare, căile
genitale interne, vezica urinară, stomacul, duodenul.
• Zone normal colonizate: colonul şi ileonul terminal,
căile aero-digestive superioare, uretra distală, vaginul,
tegumentul.
 Cand apare colonizarea tranzitorie sau permanentă?
• discontinuitate accidentală ale barierelor antiinfecţioase
(plăgi, arsuri);
• eliminarea microbiană deficitară (bronşite cronice, viroze
respiratorii, aclorhidrie gastrică, uropatii obstructive).
• Perturbări în echilibrul ecologic al microbiotei indigene,
disbioze, pot fi induse de:
• modificări ale substratului nutritiv (ten seboreic, absenţa
unor enzime digestive);
• condiţii fizico-chimice de găzduire deosebite (transpiraţie
excesivă);
• modificarea receptorilor pentru liganzii bacterieni (pierderea
fibronectinei din glicocalixul epiteliului oro- faringian);
• administrarea de antibiotice.
 CLASIFICARE
• Microorganism nepatogen
- face parte din flora normală
- nu produce îmbolnăvire
• Microorganism patogen
- microorganism care întotdeauna cauzează boală.
• Microorganism potential patogen (oportunist)
- microorganism capabil să cauzeze îmbolnăvire
doar atunci când este afectat sistemul de apărare al
macroorganismului
• Microorganism saprofit
- bacterii care trăiesc în natură
- se stabilesc rar în organism
- au importantă redusă ca factori patogeni
 Asepsia în microbiologie

• Asepsia - ansamblul metodelor care permit

protejarea organismului, împotriva
contaminării cu microorganisme din exterior,
în timpul de lucrului.
• Antisepsia - ansamblul metodelor de
prevenire a infecţiilor prin distrugerea
microorganismelor sau prin inhibarea creşterii
lor în plăgi, pe suprafaţa tegumentelor şi
mucoaselor precum şi pe obiectele ce pot
avea un contact direct sau indirect cu
organismul.
 Condiţii în laboratorul de microbiologie
• Se ordonează pe masa de lucru echipamentul strict necesar.
• Persoana care lucrează trebuie să se aşeze comod pe scaun, cu antebraţele
complet pe hiatul mesei şi toate mişcările trebuie făcute sub controlul vederii.
• Se ţine ansa în mâna dreaptă, ca pe un creion, de extremitatea opusă firului.
• în mâna stângă recipientul din care se prelevă sau în care urmează să se
introducă materialul manipulat, cât mai aproape de extremitatea inferioară,
încât conţinutul şi traiectul ansei să rămână sub controlul vederii.
• Se scoate dopul recipientului cuprinzându-l între auricular, inelar şi palma mâinii
drepte. Dacă nu se lucrează în boxe de securitate microbiologică de clasă 2 sau 3,
se va menţine înclinat recipientul fără dop pentru a preveni depunerea de
pulberi în interior.
• Se sterilizează prin flambare gura recipientelor închise cu vată, înainte şi după ce
s-a prelevat proba.
• Se introduce ansa în recipient pentru prelevarea sau depunerea materialului
microbian. Se va evita cu atenţie atingerea cu ansa a gurii şi pereţilor în zona
superioară a recipientului.
• Imediat după retragerea ansei, se va flamba gura recipientului şi se va introduce
dopul sau se va înşuruba capacul.