UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI

Facultatea de Geografie
Specializarea: ,,Geografia Turismului”

EVOLUȚIA NUMERICĂ ȘI TERITORIALĂ A

ORAȘELOR DIN JUDEȚUL GIURGIU

Membrii echipei:
Durcă Cosmin Alexandru
Ilina Elia Cătălina
Milcă Eduard
CONTRIBUȚIA ECHIPEI

• Contribuția echipei pentru proiectul ,,Evoluția numerică și teritorială a județului Giurgiu" a constat în realizarea unei cercetări amănunțite a
datelor statistice disponibile referitoare la populația și teritoriul județului Giurgiu de-a lungul timpului.

• În primul rând, am colectat și analizat date demografice despre evoluția populației din județul Giurgiu (DURCĂ COSMIN) pe parcursul mai
multor ani. Am investigat și comparat numărul de locuitori, procentul de creștere sau scădere a populației, structura pe grupe de vârstă și
distribuția geografică a populației în județ. (ELIA ILINA) De asemenea, am studiat evoluția teritorială a județului Giurgiu, analizând
modificările în ceea ce privește granițele administrative și posibilele cauze ale acestora. (MILCĂ EDUARD) Am cercetat și modificările în
densitatea populației în diferite zone ale județului. În cadrul proiectului, am selectat surse de încredere, cum ar fi statistici oficiale și studii
demografice, pentru a ne asigura că datele noastre sunt precise și actualizate. Am interpretat și prezentat grafic aceste date pentru a facilita
înțelegerea evoluției numerice și teritoriale a județului Giurgiu. Pe baza rezultatelor obținute, am formulat concluzii și recomandări
referitoare la perspectivele de dezvoltare a județului și posibilele direcții de acțiune pentru optimizarea gestionării resurselor umane și
teritoriale. În mod colaborativ, am împărțit sarcinile și am contribuit fiecare cu idei și sugestii pentru îmbunătățirea proiectului. Am
comunicat eficient și am respectat termenele stabilite pentru a finaliza proiectul în mod prompt și eficient.
REZUMAT

Evoluția numerică și teritorială a orașelor din județul Giurgiu reflectă schimbări semnificative în ultimele decenii. Creșterea
demografică și expansiunea urbană au transformat peisajul local al județului, datorate majorării notabile a populației în orașele Giurgiu,
Mihăilești și Bolintin-Vale. Procesele de industrializare și dezvoltarea economică au contribuit la atragerea de noi locuitori și investiții în
infrastructură. În paralel, satele au cunoscut transformări semnificative, cu migrația populației către orașe generând schimbări în compoziția
demografică a zonelor rurale. Studiile geografice și sociale oferă o perspectivă detaliată asupra acestui fenomen, analizând impactul factorilor
socio-economici asupra evoluției orașelor din județul Giurgiu.
Cuvinte cheie: evoluție numerică, demografie, dezvoltare teritorială, migrație, natalitate.
INTRODUCERE

1. Rolul și motivația studiului

2. Metodele de cercetare folosite (metoda documentării, metoda prelucrării, metoda cartografierii)

3. Trecerea în revistă a fenomenului propus spre analiză

CUPRINS

Capitolul 1. Așezare geografică

1a. Localizarea județului Giurgiu la nivelul României (hartă)

1b. Localizarea orașelor la nivelul județului Giurgiu (descriere+hartă)

Capitolul 2. Evoluția teritorială a județului Giurgiu al orașelor/suprafeței

2a. Reprezentare cartografică (două hărți sec. 20 și prezent)

2b. Descrierea acestei evoluții teritoriale-suprafață și organizare

Capitolul 3. Evoluția numerică a orașelor din județul Giurgiu

3a. Evoluția numărul de locuitori (descriere+grafic)

3b. Analiza indicatorilor demografici natalitate, fertilitate, mortalitate (descriere+ grafice)

Concluzii
Bibliografie
INTRODUCERE

1. Rolul și motivația studiului

Studiul are ca scop principal analizarea evoluției numerice și teritoriale a orașelor din județul Giurgiu pentru a înțelege
transformările demografice și urbanizarea în această regiune. Motivația rezidă în importanța înțelegerii schimbărilor sociale și economice
pentru planificarea urbană și dezvoltarea durabilă a comunităților locale.

2. Metodele de cercetare folosite (metoda documentării, metoda prelucrării, metoda cartografierii)

Studiul se bazează pe metode variate, incluzând metoda documentării prin interpretarea informațiilor și identificarea tendințelor,
metoda prelucrării prin analiza și prelucrarea datelor statistice existente, precum și metoda cartografierii prin vizualizarea spațială a evoluției
teritoriale a orașelor din județul Giurgiu.

3. Trecerea în revistă a fenomenului propus spre analiză

Fenomenul analizat este evoluția numerică și teritorială a orașelor, cu accent pe Giurgiu și Bolintin-Vale. Se vor examina
schimbările demografice, creșterea populației, migrația internă, industrializarea și impactul acestora asupra expansiunii urbane și
transformărilor teritoriale. Analiza va aborda și influențele factorilor socio-economici asupra acestor schimbări, contribuind la o înțelegere
comprehensivă a dinamicii urbane în județul Giurgiu.
CAPITOLUL 1. AȘEZAREA GEOGRAFICĂ

1a. Localizarea județului Giurgiu la nivelul României (hartă)

Giurgiu este un județ în regiunea istorică Muntenia, în sudul României. Reședința județului este municipiul Giurgiu. Se
învecinează cu județele Teleorman, Dâmbovița, Ilfov și Călărași. Giurgiu se află la granița cu Bulgaria, fiind situat la nord de Dunăre. Județul
este aflat în întregime în Muntenia.

Fig. 1: Localizarea geografică a județului Giurgiu

Sursa: https://en.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Giurgiu#/map/0
CAPITOLUL 1. AȘEZAREA GEOGRAFICĂ

1b. Localizarea orașelor la nivelul județului Giurgiu (descriere+hartă)

Orașul Giurgiu se situează la marginea sudică a țării și a județului, pe malul stâng al Dunării, într-o zonă mlăștinoasă, la 65 km sud
de capitala București, la granița cu regiunea Ruse din Bulgaria, regiune a cărei reședință, orașul Ruse, se află chiar pe malul opus al Dunării. Este
reședința județului, și, alături de Ruse, unul dintre cele două centre ale euroregiunii transfrontaliere Ruse-Giurgiu .

Fig. 2a: Localizarea orașului Giurgiu

Sursa: https://en.wikipedia.org/wiki/Giurgiu#/media/Fi%C8%99ier:Giurgiu_city.png
CAPITOLUL 1. AȘEZAREA GEOGRAFICĂ

1b. Localizarea orașelor la nivelul județului Giurgiu (descriere+hartă)

Orașul Mihăilești se află în estul județului Giurgiu, la limita cu județul Ilfov, pe malul drept al râului Argeș, acolo unde acesta
formează lacul de acumulare Mihăilești. Este străbătut de șoseaua națională DN6, care leagă Bucureștiul de Alexandria. La Mihăilești, acest
drum se intersectează cu șoseaua județeană DJ412A, care îl leagă spre nord-vest de Buturugeni, Grădinari, Ogrezeni și Bolintin-Vale, și spre sud-
est de Adunații-Copăceni.

Fig. 2b: Localizarea orașului Mihăilești

Sursa: https://en.wikipedia.org/wiki/Mih%C4%83ile%C8%99ti#/media/Fi%C8%99ier:Mihailesti_Giurgiu.png
CAPITOLUL 1. AȘEZAREA GEOGRAFICĂ

1b. Localizarea orașelor la nivelul județului Giurgiu (descriere+hartă)

Orașul Bolintin-Vale este un oraș în județul Giurgiu, Muntenia, România, format din localitatea componentă Bolintin-Vale
(reședința), și din satele Crivina, Malu Spart și Suseni. Orașul se află în nordul județului, pe malurile Argeșului și ale Sabarului. Pe la marginea
de nord a orașului trece autostrada București–Pitești, pe care este deservit de o ieșire etichetată Bolintin-Vale. Prin oraș trece și șoseaua județeană
DJ601, care îl leagă spre est de Bolintin-Deal și mai departe în județul Ilfov de Ciorogârla (unde se termină în autostrada București–Pitești), și
spre vest de Crevedia Mare (unde se intersectează cu DN61), Roata de Jos, și mai departe în județul Teleorman de Videle.

Fig. 2c: Localizarea orașului Bolentin-Vale

Sursa: https://en.wikipedia.org/wiki/Bolintin-Vale#/media/Fi%C8%99ier:Bolintin_Vale,_Giurgiu_Location.png
CAPITOLUL 2. EVOLUȚIA TERITORIALĂ AL ORAȘELOR/SUPRAFEȚEI DIN JUDEȚUL GIURGIU

2a. Reprezentare cartografică- județul Giurgiu (două hărți sec. 20 și prezent)

• Hărțile județului Giurgiu din secolul al XX-lea și XXI-lea au reflectat schimbările semnificative din această perioadă. În secolul al XX-lea,
România a trecut prin diferite regimuri politice și sociale, iar hărțile au reflectat aceste transformări.
• În perioada interbelică, Giurgiu a fost parte a Regatului României Mari. Hărțile acestei perioade arată județul ca o entitate administrativă în
cadrul țării. După al Doilea Război Mondial, cu instaurarea regimului comunist, hărțile s-au schimbat pentru a reflecta noile diviziuni
administrative și industriale impuse de regim.
• În perioada post-comunistă, odată cu Revoluția din 1989, România a trecut printr-o tranziție la o economie de piață și o democrație. Hărțile
au început să reflecte schimbările economice și sociale, inclusiv creșterea urbanizării și dezvoltarea infrastructurii.
• În secolul 21, cu aderarea României la Uniunea Europeană în 2007, hărțile au început să evidențieze conexiunile și relațiile transnaționale.
Investițiile europene au avut un impact asupra dezvoltării regionale, iar Giurgiu, fiind situat la granița cu Bulgaria, a devenit o zonă strategică
în contextul integrării europene.
• În prezent, harta arată nu doar aspecte administrative, ci și infrastructura modernizată, zonele industriale, centrele urbane și proiectele de
dezvoltare. Giurgiu rămâne o parte importantă a peisajului românesc, iar hărțile continuă să reflecte schimbările în evoluția sa istorică și
economică.
 CAPITOLUL 2. EVOLUȚIA TERITORIALĂ AL ORAȘELOR/SUPRAFEȚEI DIN JUDEȚUL GIURGIU

2a. Reprezentare cartografică-județul Giurgiu (două hărți sec. 20 și prezent)

Fig.3: Harta județului Giurgiu din secolul al XXI-lea Fig.4: Harta județului Giurgiu din secolul al XXI-lea
Sursa: https://giurgiu-tribune.ro/judetul-giurgiu-istorie-prezent-program-de-dezvoltare-pe- Sursa: https://www.comune.ro/?/judet/ijud20/
termen-scurt-si-mediu/
 CAPITOLUL 2. EVOLUȚIA TERITORIALĂ AL ORAȘELOR/SUPRAFEȚEI DIN JUDEȚUL GIURGIU

2a. Reprezentare cartografică-orașul Giurgiu(două hărți sec. 20 și prezent)

• În secolul 20, Giurgiu a devenit un important centru industrial în sudul României, concentrându-se în special pe industria alimentară și textilă.
Orașul a cunoscut o creștere demografică semnificativă și s-au dezvoltat noi cartiere rezidențiale și industriale.În paralel, Giurgiu a suferit și
distrugeri considerabile în timpul celor două războaie mondiale și în perioada regimului comunist. Reconstrucția și dezvoltarea orașului s-au făcut
treptat, dar unele clădiri și monumente istorice au fost pierdute definitiv. În secolul 21, Giurgiu a devenit un important punct de trecere a frontierei
între România și Bulgaria, datorită construcției Podului Prieteniei peste Dunăre. Această investiție a avut un impact considerabil asupra orașului,
contribuind la creșterea economică și la dezvoltarea turismului.

Fig. 5: Harta planului urban al orașului Giurgiu din secolul al XX-lea Fig. 6: Harta planului urban al orașului Giurgiu din secolul al XXI-lea

Sursa: Planul urbanistic general al orașului Giurgiu, pag.14 Sursa: Planul urbanistic general al orașului Giurgiu, pag.15
 CAPITOLUL 2. EVOLUȚIA TERITORIALĂ AL ORAȘELOR/SUPRAFEȚEI DIN JUDEȚUL GIURGIU

2a. Reprezentare cartografică-orașul Mihăilești (două hărți sec. 20 și prezent)

• Mihăilești este un oraș situat în apropierea Giurgiului și a cunoscut îndeosebi o dezvoltare agricolă în secolele 20 și 21. Terenurile fertile din zonă
au favorizat cultivarea cerealelor și dezvoltarea agriculturii intensive. Orașul a cunoscut o creștere a infrastructurii agricole, incluzând silozuri de
stocare, fabrici de procesare a produselor agricole și unități de procesare a cărnii. De asemenea, s-au construit noi locuințe și facilități pentru
populația în creștere. În secolul 21, dezvoltarea infrastructurii rutiere și de transport în zonă a facilitat accesul către alte regiuni și centre urbane
importante, contribuind la dezvoltarea economiei locale .

Fig. 7: Harta planului urban al orașului Giurgiu din secolul al XX-lea Fig. 8: Harta planului urban al orașului Giurgiu din secolul al XXI-lea

Sursa: Planul urbanistic general al orașului Giurgiu, pag.16 Sursa: Planul urbanistic general al orașului Giurgiu, pag.17
 CAPITOLUL 2. EVOLUȚIA TERITORIALĂ AL ORAȘELOR/SUPRAFEȚEI DIN JUDEȚUL GIURGIU

2a. Reprezentare cartografică-orașul Bolentin-Vale (două hărți sec. 20 și prezent)

• Bolintin-Vale este situat în apropierea capitalei București și a cunoscut o creștere semnificativă în secolul 20 ca urmare a dezvoltării industriale.
Industria construcțiilor și a materialelor de construcții a jucat un rol important în dezvoltarea orașului. Au fost construite fabrici de cărămizi,
prefabricate și alte materiale utilizate în construcții. În secolul 21, Bolintin-Vale a continuat să atragă investiții în domeniul construcțiilor și a
devenit o suburbie rezidențială a Bucureștiului. Mulți oameni au ales să se mute în Bolintin-Vale pentru a beneficia atât de proximitatea de
capitală, cât și de o calitate a vieții mai bună într-un mediu mai puțin urbanizat.

Fig. 9: Harta planului urban al orașului Giurgiu din secolul al XX-lea Fig. 10: Harta planului urban al orașului Giurgiu din secolul al XXI-lea

Sursa: Planul urbanistic general al orașului Giurgiu, pag.16 Sursa: Planul urbanistic general al orașului Giurgiu, pag.17-18
 CAPITOLUL 2. EVOLUȚIA TERITORIALĂ AL ORAȘELOR/SUPRAFEȚEI DIN JUDEȚUL GIURGIU

2b. Descrierea acestei evoluții teritoriale-suprafață și organizare a județului Giurgiu și a orașelor sale
Județul Giurgiu
• Din totalul populației, 88.537 persoane locuiesc în mediul urban (29,72%) și 209.322 persoane locuiesc în mediul rural (70,27%). Densitatea
populației județului este de 84,5 locuitori/km². Potrivit liberei declarații a persoanelor recenzate, 96,03% din populația județului sunt români, 3,89%
sunt rromi, iar 0,08% sunt alte etnii. După religie populația este preponderent ortodoxă (98,5%).

• Evaluarea evoluției unui oraș, inclusiv a județului Giurgiu, în comparație cu alte orașe, poate implica o gamă largă de factori, cum ar fi dezvoltarea
economică, infrastructura, populația, educația, cultura și altele.

• Evoluția economică a unui oraș poate fi măsurată prin creșterea economică, investiții, dezvoltarea industrială și comerț. Giurgiu are o poziție
strategică datorită Dunării și a Portului Giurgiu, ceea ce ar putea influența evoluția sa economică.

• Schimbările demografice, cum ar fi creșterea sau scăderea populației, pot oferi indicii despre atracția unui oraș pentru locuitori. Giurgiu, ca și alte
orașe, poate fi afectat de migrația internă sau internațională.

• Dezvoltarea învățământului superior, a culturii și a instituțiilor culturale poate influența atracția și dezvoltarea unui oraș. Există instituții educaționale
sau culturale notabile în Giurgiu.

• Investițiile în infrastructură, cum ar fi drumuri, căi ferate, aeroporturi, pot influența dezvoltarea unui oraș. Legăturile bune de transport pot spori
conectivitatea și atracția pentru investitori și locuitori.

• Potențialul turistic al unei zone poate afecta evoluția sa economică. Giurgiu, având legături cu Bucureștiul și fiind aproape de Bulgaria, poate avea un
impact turistic semnificativ.
 CAPITOLUL 2. EVOLUȚIA TERITORIALĂ AL ORAȘELOR/SUPRAFEȚEI DIN JUDEȚUL GIURGIU

2b. Descrierea acestei evoluții teritoriale-suprafață și organizare a județului Giurgiu și a orașelor sale
Orașul Giurgiu
• a fost fondat în secolul al XIV-lea de către genovezi sub numele de San Giorgio. A fost cucerit de turci în 1417 și a devenit parte din Imperiul Otoman
până în 1829, când a fost eliberat de trupele ruse. Giurgiu a fost implicat în Războiul de Independență al României și în Primul Război Mondial, fiind
distrus în mare parte de bombardamente. Orașul s-a dezvoltat în perioada comunistă ca un centru industrial și agricol. În prezent, Giurgiu are o
populație de 54.655 de locuitori și o suprafață de 33,71 km². Orașul este administrat de un primar și un consiliu local format din 21 de consilieri.
Orașul Mihăilești
• a fost înființat în 2004 prin comasarea a patru sate: Mihăilești, Drăgănescu, Novaci și Popești. Numele orașului provine de la Sfântul Mihail, patronul
spiritual al localității. Mihăilești are o populație de 7.760 de locuitori și o suprafață de 68,43 km². Orașul este administrat de un primar și un consiliu
local format din 15 consilieri.
Orașul Bolentin-Vale
• a fost înființat în 2003 prin comasarea a patru sate: Bolintin-Vale, Crivina, Malu Spart și Suseni. Numele orașului provine de la valea Bolintinului, o
zonă bogată în păduri și pășuni. Bolintin-Vale are o populație de 12.806 de locuitori și o suprafață de 43,42 km². Orașul este administrat de un primar
și un consiliu local format din 17 consilieri.
 CAPITOLUL 3. EVOLUȚIA NUMERICĂ A POPULAȚIEI LA NIVELUL JUDEȚULUI GIURGIU
RESPECTIV A ORAȘELOR

3a. Evoluția numărul de locuitori a orașelor din județul Giurgiu

(descriere+grafic)
Județul Giurgiu
Evoluția numărului de locuitori la nivelul
• Analizând datele furnizate, se observă o tendință descrescătoare a județului Giurgiu
populației județului Giurgiu de-a lungul anilor. Începând cu anul 350,000 327,494
325,045 320,120
313,793 313,352
1948 până în 2021, numărul de locuitori a scăzut de la 313,793 la 300,000
297,859
281,422
262,0661. Această scădere poate fi atribuită mai multor factori, 250,000
262,066

inclusiv migrația urbană, schimbările economice și demografice.

200,000

• Se poate observa că, deși a existat o creștere ușoară între anii 1948 și 150,000

1977, trendul general este unul negativ, cu o scădere semnificativă 100,000

între anii 1992 și 2021. Conform datelor recente, populația județului 50,000
Giurgiu a continuat să scadă, ajungând la 267,149 de locuitori, cu o 0
1948 1956 1966 1977 1992 2002 2011 2021
densitate a populației de 75.3/km².
Fig.11: Evoluția numărului de locuitori la nivelul județului Giurgiu din 1948-2021
• Această tendință este comună în multe regiuni, unde factorii Sursa: https://insse.ro/
economici, accesul la servicii și oportunitățile de muncă influențează
deciziile oamenilor de a se muta în zone mai urbanizate sau în alte
țări. Pentru a inversa această tendință, ar putea fi necesare politici de
dezvoltare regională și investiții în infrastructură și servicii locale.
 CAPITOLUL 3. EVOLUȚIA NUMERICĂ A POPULAȚIEI LA NIVELUL JUDEȚULUI GIURGIU
RESPECTIV A ORAȘELOR

3a. Evoluția numărul de locuitori a orașelor din județul Giurgiu

(descriere+grafic)
Orașul Giurgiu:
Evoluția numărului de locuitori în orașul
• În anul 1948, orașul Giurgiu avea 14.376 de locuitori, indicând o populație Giurgiu
relativ mică la acel timp. 80,000
• În perioada 1948-1966, se observă o creștere constantă a populației, ajungând 70,000
69,587 69,483
la 20.512 de locuitori în 1966. Acesta poate fi un indicator al dezvoltării și
60,000
atracției orașului în această perioadă. 54,655 54,655
50,000
• În 1977, numărul de locuitori a înregistrat o creștere semnificativă, ajungând
la 32.748. Această creștere poate fi influențată de factori precum 40,000
32,748
industrializarea, atracția economică sau migrația populației către oraș. 30,000
20,512
• În perioada 1977-1992, orașul a continuat să înregistreze o creștere puternică, 20,000 14,376
16,716
ajungând la 69.587 de locuitori în 1992. Aceasta poate reflecta o perioadă de
10,000
expansiune economică și dezvoltare urbană.
0
• În perioada 1992 - 2002, numărul de locuitori a rămas relativ constant, cu o 1948 1956 1966 1977 1992 2002 2011 2021
ușoară scădere la 69.483 în 2002. Acest fenomen poate fi asociat cu factori Fig.12: Evoluția numărului de locuitori în orașul Giurgiu din 1948-20121
precum migrația populației sau schimbări economice.
Sursa: https://insse.ro/
• Datele din anul 2011 arată o scădere semnificativă la 54.655 de locuitori.
Acest declin poate fi cauzat de diverse factori, cum ar fi migrația negativă,
îmbătrânirea populației sau schimbări economice.
• În anul 2021, numărul de locuitori rămâne neschimbat la 54.655. Acest lucru
poate indica o stabilizare a populației sau poate reflecta o perioadă de tranziție
 CAPITOLUL 3. EVOLUȚIA NUMERICĂ A POPULAȚIEI LA NIVELUL JUDEȚULUI GIURGIU
RESPECTIV A ORAȘELOR

3a. Evoluția numărul de locuitori a orașelor din județul Giurgiu

(descriere+grafic)
Orașul Mihăilești: Evoluția numărului de locuitori în orașul
• În anul 1948, orașul Mihăilești avea 5.895 de locuitori, indicând o Mihăilești
populație modestă. 9,000
7,923 7,923 7,923 7,760
8,000
• În perioada 1948-1966, se observă o creștere moderată a populației,
ajungând la 6.472 de locuitori în 1966. Această creștere poate fi 7,000
6,232 6,472 6,671

asociată cu factori precum creșterea naturală și atracția locală. 5,895

6,000

5,000
• În următoarele decenii, între anii 1966 și 1992, se înregistrează o
creștere constantă, atingând 7.923 de locuitori în 1992. Aceasta poate 4,000
reflecta dezvoltarea orașului și posibil influența unor factori economici 3,000
sau demografici pozitivi. 2,000

• În perioada 1992-2002, numărul de locuitori rămâne constant la 7.923, 1,000

indicând o stabilitate demografică în această perioadă. 0
1948 1956 1966 1977 1992 2002 2011 2021
• Datele din anul 2011 arată că populația se menține la 7.923 de Fig.13: Evoluția numărului de locuitori în orașul Mihăilești din 1948-2021
locuitori, indicând o continuare a stabilității demografice.
Sursa: https://insse.ro/
• În anul 2021, se observă o ușoară scădere la 7.760 de locuitori. Această
diminuare poate fi determinată de diferiți factori, cum ar fi migrația
negativă, îmbătrânirea populației sau schimbări economice.
 CAPITOLUL 3. EVOLUȚIA NUMERICĂ A POPULAȚIEI LA NIVELUL JUDEȚULUI GIURGIU
RESPECTIV A ORAȘELOR

3a. Evoluția numărul de locuitori a orașelor din județul Giurgiu

(descriere+grafic)
Orașul Bolintin-Vale:
• În anul 1948, orașul Bolintin-Vale avea 6.894 de locuitori, semnalând o Evoluția numărului de locuitori în orașul
populație inițială moderată. Bolintin-Vale din 1948-2021
14,000
• În perioada 1948-1966, se observă o creștere constantă, ajungând la 12,806 12,806 12,806
11,789
8.056 de locuitori în anul 1966.Această creștere poate fi asociată cu 12,000

factori precum creșterea naturală, atracția locală sau dezvoltarea 10,000 9,284
economică. 8,000 7,314
8,056
6,894
• În anul 1977, numărul de locuitori continuă să crească, atingând 9.284. 6,000
Aceasta poate fi influențată de factori demografici și economici
4,000
pozitivi în acea perioadă.
2,000
• În perioada 1977-1992, orașul înregistrează o creștere semnificativă,
0
ajungând la 11.789 de locuitori în anul 1992. Aceasta poate fi rezultatul 1948 1956 1966 1977 1992 2002 2011 2021
dezvoltării urbane și a atracției continue asupra populației. Fig.14: Evoluția numărului de locuitori în orașul Bolintin-Vale din 1948-2021
• Între anii 1992 și 2002, se observă o creștere continuă, cu numărul de Sursa: https://insse.ro/
locuitori ajungând la 12.806.Stabilitatea acestui număr se menține și în
recensământul din anul 2011 și în cel din anul 2021.
 CAPITOLUL 3. EVOLUȚIA NUMERICĂ A POPULAȚIEI LA NIVELUL JUDEȚULUI GIURGIU
RESPECTIV A ORAȘELOR

3b. Analiza indicatorilor demografici natalitate, fertilitate, mortalitate și

spor natural (descriere+ grafic)
Județul Giurgiu (natalitate) Evoluția natalității în județul Giurgiu din 1990-2022
4500
• Din datele prezentate, se poate observa că numărul de nașteri în județul
4000
Giurgiu a înregistrat o scădere semnificativă în ultimii ani. În anul 1990, s-au
3500
înregistrat 4079 de nașteri, iar până în anul 2000, acest număr a scăzut la
3000
2895. Apoi, a avut loc o ușoară creștere în perioada 2000-2008, când
numărul de nașteri a atins cel mai mare nivel înregistrat în acest interval, 2500

respectiv 2815 de nașteri în 2008. 2000

1500
• Există o scădere semnificativă a natalității în ultimii ani, în special în anii 1000
2012-2014, când numărul de nașteri a fost sub 2500. 500

0
• De la anul 2009, însă, se observă o scădere constantă a natalității în județul 90 92 94 96 98 00 02 04 06 08 10 12 14 16 18 20 22
19 19 19 19 19 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20
Giurgiu, ajungând la 2376 de nașteri în anul 2020 și la 2343 de nașteri în
Fig.15: Evoluția natalității în județul Giurgiu din 1990-2022
anul 2021. Acest trend descendent sereflectă diferite factori socio-economici
Sursa: https://insse.ro/
și demografici, cum ar fi îmbătrânirea populației, migrația tinerilor către alte
zone sau scăderea numărului de familii care decid să aibă copii.
 CAPITOLUL 3. EVOLUȚIA NUMERICĂ A POPULAȚIEI LA NIVELUL JUDEȚULUI GIURGIU
RESPECTIV A ORAȘELOR

3b. Analiza indicatorilor demografici natalitate, fertilitate, mortalitate și

spor natural (descriere+ grafic)
Orașul Giurgiu (natalitate) Evoluția natalității în orașul Giurgiu din 1990-2022
• În perioada 1990-2000, numărul de nașteri a scăzut constant de la 5.086 la 6,000

3.362.
5,000

4,000
• Din anul 2000, trendul descendenta a continuat, cu excepția unor scăderi mai
mici în 2002 și 2008. 3,000

2,000
• În anul 2011, numărul de nașteri a atins un nivel minim de 2.680, după care
sa înregistrat o creștere ușoară și lentă. 1,000

0
90 92 94 96 98 00 02 04 06 08 10 12 14 16 18 20 22
• În ultimii ani, în perioada 2018-2022, numărul de nașteri se menține relativ 19 19 19 19 19 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20

stabil în jurul valorii de 2.450. Fig.16: Evoluția natalității în orașul Giurgiu din 1990-2022

Sursa: https://insse.ro/
 CAPITOLUL 3. EVOLUȚIA NUMERICĂ A POPULAȚIEI LA NIVELUL JUDEȚULUI GIURGIU
RESPECTIV A ORAȘELOR

3b. Analiza indicatorilor demografici natalitate, fertilitate, mortalitate și

spor natural (descriere+ grafic)
Evoluția natalității în orașul Mihăilești din 1990-2022
Orașul Mihăilești (natalitate)
300
• De la începutul perioadei analizate (1990) până în prezent (2022), observăm
o creștere constantă a numărului de nașteri. 250

200
• Numărul nașterilor a crescut de la 125 în 1990 la 285 în 2022. Diferența este
semnificativă și arată o tendință ascendentă în ceea ce privește natalitatea în 150
orașul Mihăilești.
100

• Analizând datele anuale, observăm că evoluția natalității este general 50

stabilită, cu abateri minore de la an la an.
0
90 92 94 96 98 00 02 04 06 08 10 12 14 16 18 20 22
19 19 19 19 19 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20
• Există o creștere constantă a numărului de nașteri în perioada 1990-2010, Fig.17: Evoluția natalității în orașul Mihăilești din 1990-2022
când numărul nașterilor a crescut de la 125 la 225. După 2010, creșterea a
Sursa: https://insse.ro/
continuat, de la 230 în 2011 la 285 în 2022.
 CAPITOLUL 3. EVOLUȚIA NUMERICĂ A POPULAȚIEI LA NIVELUL JUDEȚULUI GIURGIU
RESPECTIV A ORAȘELOR

3b. Analiza indicatorilor demografici natalitate, fertilitate, mortalitate și

spor natural (descriere+ grafic)
Orașul Bolintin-Vale (natalitate) Evoluția natalității în orașul Bolintin-Vale din 1990-2022
• În perioada 1990-2022, numărul de nașteri a crescut de la 157 la 221, cu 250

excepția anului 1994 când a avut loc o ușoară scădere față de anul
precedent. 200

150
• Până în 2000, creșterea a fost mai lentă, iar numărul de nașteri a crescut cu
aproximativ 2 în fiecare an. 100

50
• După anul 2000, ritmul de creștere s-a accelerat, cu o creștere anuală de
aproximativ 4 nașteri.
0
90 92 94 96 98 00 02 04 06 08 10 12 14 16 18 20 22
19 19 19 19 19 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20

• În general, putem observa o creștere constantă a numărului de nașteri în Fig.18: Evoluția natalității în orașul Bolintin-Vale din 1990-2022
orașul Bolintin-Vale în ultimii ani. Sursa: https://insse.ro/
 CAPITOLUL 3. EVOLUȚIA NUMERICĂ A POPULAȚIEI LA NIVELUL JUDEȚULUI GIURGIU
RESPECTIV A ORAȘELOR

3b. Analiza indicatorilor demografici natalitate, fertilitate, mortalitate și

spor natural (descriere+ grafice)
Județul Giurgiu (fertilitate) Evoluția fertilității la nivelul județului Giurgiu din
1990-2022
• Rata fertilității în județul Giurgiu a cunoscut o scădere graduală în ultimele
60
decenii, începând cu anul 1990 și până în prezent. Dacă analizăm datele,
observăm o tendință descrescătoare, cu excepția unei ușoare creșteri în 50
ultimii ani.
40
• În anii '90, rata fertilității era relativ ridicată, în jurul valorii de 70.2 în 1990,
și a scăzut constant până în 2000. După 2000, tendința continuă să fie în 30
scădere până în 2010, când atinge un minim de 37.8. Apoi, începând cu 2010,
20
observăm o stagnare sau chiar o ușoară creștere, atingând 50.9 în 2022.
10
• Această ușoară creștere din ultimii ani ar putea indica o schimbare în
dinamica fertilității în județul Giurgiu. Ar fi interesant să se investigheze mai 0
departe factorii care ar putea influența această evoluție, cum ar fi schimbările 19
90
19
92
19
94
19
96
19
98
20
00
20
02
20
04
20
06
20
08
20
10
20
12
20
14
20
16
20
18
20
20
20
22
socioeconomice, accesul la servicii medicale sau schimbările culturale în
comunitate. Fig.19: Evoluția fertilității în județul Giurgiu din 1990-2022
Sursa: https://insse.ro/
 CAPITOLUL 3. EVOLUȚIA NUMERICĂ A POPULAȚIEI LA NIVELUL JUDEȚULUI GIURGIU
RESPECTIV A ORAȘELOR

3b. Analiza indicatorilor demografici natalitate, fertilitate, mortalitate și Evoluția fertilității în orașul Giurgiu din 1990-2022
spor natural (descriere+ grafice)
2.5
Orașul Giurgiu (fertilitate)
• Numerele astea arată câte nașteri au avut loc în medie pe femeie în Giurgiu în 2
fiecare an, deci cu cât e mai mare, cu atât sunt mai multe nașteri.
1.5

• De-a lungul anilor, observăm o scădere constantă a ratei fertilității, de la 2,1

în 1990 la 1 în 2022. 1

0.5
• Asta poate fi interpretat ca o schimbare în comportamentul reproductiv al
populației, poate oamenii decid să aibă mai puțini copii sau să amâne
momentul în care își încep familiile. 0
90 92 94 96 98 00 02 04 06 08 10 12 14 16 18 20 22
19 19 19 19 19 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20

Fig.20: Evoluția fertililității în orașul Giurgiu din 1990-2022

• O astfel de scădere poate avea implicații asupra structurii populației, cum ar Sursa: https://insse.ro/
fi îmbătrânirea acesteia, și poate afecta politicile sociale și economice locale.
 CAPITOLUL 3. EVOLUȚIA NUMERICĂ A POPULAȚIEI LA NIVELUL JUDEȚULUI GIURGIU
RESPECTIV A ORAȘELOR

3b. Analiza indicatorilor demografici natalitate, fertilitate, mortalitate și Evoluția fertilității în orașul Mihăilești din 1990-
spor natural (descriere+ grafice) 2022
2
Orașul Mihăilești (fertilitate)
1.8
• Aici avem la rata fertilității în orașul Mihăilești între 1990 și 2022.
1.6

1.4

• În primele două decenii, între 1990 și 2010, a existat o scădere semnificativă 1.2

în ratele fertilității, de la 1,83 în 1990 la 1,59 în 2012. 1

0.8

0.6
• După aceea, ratele par să se stabilizeze în jurul valorii de 1,5, cu o ușoară 0.4
tendință de scădere în ultimii ani.
0.2

0
90 92 94 96 98 00 02 04 06 08 10 12 14 16 18 20 22
• Această scădere poate fi atribuită unor factori socio-economici sau culturale 19 19 19 19 19 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20

care au influențat deciziile privind planificarea familiei. Fig.21: Evoluția fertilității din orașul Mihăilești din 1990-2022
Sursa: https://insse.ro/
 CAPITOLUL 3. EVOLUȚIA NUMERICĂ A POPULAȚIEI LA NIVELUL JUDEȚULUI GIURGIU
RESPECTIV A ORAȘELOR

3b. Analiza indicatorilor demografici natalitate, fertilitate, mortalitate și

spor natural (descriere+ grafice)
Evoluția fertilității în orașul Bolintin-Vale din
Orașul Bolintin-Vale (fertilitate) 1990-2022
3
• Observăm că rata fertilității din orașul Bolintin-Vale a scăzut constant în
perioada 1990-2022. În 1990, rata fertilității era de 2,5, iar până în anul 2012 2.5
a scăzut la 1.
2

• Între 2012 și 2015 a rămas constantă la 1, după care a început să scadă din 1.5

nou.
1

0.5
• Din anul 2015, rata fertilității a scăzut treptat de la 0,9 la 0,5 în 2022. Această
evoluție poate indica o scădere a natalității în această regiune, ceea ce poate 0
90 92 94 96 98 00 02 04 06 08 10 12 14 16 18 20 22
avea diverse cauze, cum ar fi schimbările socio-economice, urbanizarea sau 19 19 19 19 19 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20
alegerea cuplurilor de a avea mai puțini copii. Fig.22: Evoluția ratei fertilității din orașul Bolintin-Vale din 1990-2022
Sursa: https://insse.ro/
 CAPITOLUL 3. EVOLUȚIA NUMERICĂ A POPULAȚIEI LA NIVELUL JUDEȚULUI GIURGIU
RESPECTIV A ORAȘELOR

3b. Analiza indicatorilor demografici natalitate, fertilitate, mortalitate și

spor natural (descriere+ grafice) Evoluția mortalității în județul Giurgiu din 1990-
Județul Giurgiu (mortalitate) 2022
5,000
• Datele indică numărul de morți în județul Giurgiu între 1990 și 2022. 4,500

4,000

3,500
• Există o creștere constantă a numărului de morți de-a lungul acestui interval
3,000
de timp. De la 3.612 de morți în 1990, ajungem la 4.351 în 2022.
2,500

2,000
• Această creștere poate fi influențată de mai mulți factori, inclusiv creșterea 1,500
populației, îmbătrânirea populației, condițiile de sănătate și accesul la servicii 1,000
medicale. 500

0
90 92 94 96 98 00 02 04 06 08 10 12 14 16 18 20 22
19 19 19 19 19 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20
• O analiză detaliată ar implica investigarea altor date și factori, cum ar fi
cauzele de deces, profilul demografic și starea sistemului de sănătate local. Fig.23: Evoluția mortalității în județul Giurgiu din 1990-2022
Pe baza acestor cifre, se pare că mortalitatea în județul Giurgiu a crescut în Sursa: https://insse.ro/
ultimele decenii.
 CAPITOLUL 3. EVOLUȚIA NUMERICĂ A POPULAȚIEI LA NIVELUL JUDEȚULUI GIURGIU
RESPECTIV A ORAȘELOR

3b. Analiza indicatorilor demografici natalitate, fertilitate, mortalitate și Evoluția mortalității în orașul Giurgiu din 1990-2022
spor natural (descriere+ grafice)
1,600
Orașul Giurgiu (mortalitate)
1,400
• Aici avem datele privind numărul de morți în orașul Giurgiu între 1990 și
2022. 1,200

1,000

• Se observă o creștere continuă a numărului de decese de-a lungul acestui 800

interval de timp.
600

400
• De la 1.057 de morți în 1990, ajungem la 1.467 în 2022. Această creștere
poate fi explicată prin diverse factori, cum ar fi creșterea populației, 200
îmbătrânirea populației, condițiile de sănătate sau alți factori demografici și
0
socio-economici. 90 92 94 96 98 00 02 04 06 08 10 12 14 16 18 20 22
19 19 19 19 19 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20

Fig.24: Evoluția mortalității în orașul Giurgiu din 1990-2022

• O analiză mai detaliată ar putea implica investigarea cauzelor de deces, Sursa: https://insse.ro/
distribuția demografică și impactul unor evenimente specifice asupra ratei
mortalității.
 CAPITOLUL 3. EVOLUȚIA NUMERICĂ A POPULAȚIEI LA NIVELUL JUDEȚULUI GIURGIU
RESPECTIV A ORAȘELOR

3b. Analiza indicatorilor demografici natalitate, fertilitate, mortalitate și Evoluția mortalității în orașul Mihăilești din 1990-2022
spor natural (descriere+ grafice)
140
Orașul Mihăilești (mortalitate)
120
• Numărul de morți în orașul Mihăilești a crescut ușor de la 87 în 1990 la 120
în 2022. 100

80
• Această creștere pare să fie graduală și constantă, indicând posibile
schimbări în demografie sau în condițiile de sănătate în această localitate. 60

40

• O analiză mai detaliată ar implica investigarea cauzelor de deces, distribuția

20
demografică și factorii care ar putea influența această creștere.
0
90 92 94 96 98 00 02 04 06 08 10 12 14 16 18 20 22
19 19 19 19 19 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20
• Pe baza datelor furnizate, putem observa o tendință generală de creștere a
mortalității în orașul Mihăilești în ultimele decenii. Fig.25: Evoluția mortalității în orașul Mihăilești din 1990-2022
Sursa: https://insse.ro/
 CAPITOLUL 3. EVOLUȚIA NUMERICĂ A POPULAȚIEI LA NIVELUL JUDEȚULUI GIURGIU
RESPECTIV A ORAȘELOR

3b. Analiza indicatorilor demografici natalitate, fertilitate, mortalitate și

spor natural (descriere+ grafice) Evoluția mortalității în orașul Bolintin-Vale din 1990-
2022
Orașul Bolintin-Vale (mortalitate) 250

• Datele arată o creștere constantă a numărului de morți în orașul Bolintin-Vale

între 1990 și 2022. De la 136 în 1990, numărul a crescut la 192 în 2022. 200

150
• Această creștere poate indica diverse factori, inclusiv îmbătrânirea
populației, schimbări în stilul de viață și condiții de sănătate, sau alți factori
demografici și socio-economici. 100

50
• Pentru o analiză mai detaliată, ar fi util să se examineze cauzele specifice ale
deceselor, distribuția demografică și eventualele evenimente sau schimbări
0
care pot influența aceste cifre. 90 92 94 96 98 00 02 04 06 08 10 12 14 16 18 20 22
19 19 19 19 19 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20

Fig.26: Evoluția mortalității în orașul Bolintin-Vale din 1990-2022

• Datele sugerează o tendință de creștere a mortalității în orașul Bolintin-Vale Sursa: https://insse.ro/
în ultimele decenii.
 CAPITOLUL 3. EVOLUȚIA NUMERICĂ A POPULAȚIEI LA NIVELUL JUDEȚULUI GIURGIU
RESPECTIV A ORAȘELOR

3b. Analiza indicatorilor demografici natalitate, fertilitate, mortalitate și

spor natural (descriere+ grafice)
Evoluția sporului natural în județul Giurgiu din 1990-
Județul Giurgiu (spor natural) 2022
0
• În perioada 1990-2022, județul Giurgiu a înregistrat un spor natural negativ 90 92 94 96 98 00 02 04 06 08 10 12 14 16 18 20 22
19 19 19 19 19 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20
în majoritatea anilor, ceea ce înseamnă că numărul de decese a fost mai mare
decât numărul de nașteri. -500

-1000
• În anii în care sporul natural a fost pozitiv (mai mare decât zero), județul a
înregistrat mai multe nașteri decât decese.
-1500

• Valoarea negativă a sporului natural indică faptul că județul Giurgiu se

confruntă cu o scădere a populației, datorată fie unei rate ridicate de -2000

mortalitate, fie unei scăderi a fertilității.

-2500

Fig.27: Evoluția sporului natural în județul Giurgiu din 1990-2022

Sursa: https://insse.ro/
 CAPITOLUL 3. EVOLUȚIA NUMERICĂ A POPULAȚIEI LA NIVELUL JUDEȚULUI GIURGIU
RESPECTIV A ORAȘELOR

3b. Analiza indicatorilor demografici natalitate, fertilitate, mortalitate și

spor natural (descriere+ grafice) Evoluția sporului natural în orașul Giurgiu din 1990-
2022
Orașul Giurgiu (spor natural) 600

• Datele indică un spor natural pozitiv în primele zece ani (1990-1999) în

orașul Giurgiu, ceea ce înseamnă că numărul de nașteri a fost mai mare decât 400

numărul de decese în acești ani.

200

0
• Din anul 2000-2022, observăm o schimbare semnificativă, iar sporul natural 90 92 94 96 98 00 02 04 06 08 10 12 14 16 18 20 22
devine negativ. 19 19 19 19 19 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20
-200

-400
• Această schimbare poate fi atribuită unor factori precum scăderea ratei
natalității, îmbătrânirea populației și alte schimbări demografice. -600

-800
• Un spor natural negativ indică că decesele au depășit nașterile în fiecare an,
Fig.28: Evoluția sporului natural în orașul Giurgiu din 1990-2022
având un impact asupra creșterii populației și structurii demografice.
Sursa: https://insse.ro/
 CAPITOLUL 3. EVOLUȚIA NUMERICĂ A POPULAȚIEI LA NIVELUL JUDEȚULUI GIURGIU
RESPECTIV A ORAȘELOR

3b. Analiza indicatorilor demografici natalitate, fertilitate, mortalitate și Evoluția sporului natural în orașului Mihăilești din
spor natural (descriere+ grafice) 1990-2022
Orașul Mihăilești (spor natural) 60

• Datele indică un spor natural pozitiv în primele câteva decenii (1990-1999)

în orașul Mihăilești, indicând o creștere a populației datorită unui număr mai 40
mare de nașteri decât decese.
20

• Din anul 2000-2022, observăm o inversare a tendinței, iar sporul natural

0
devine negativ. 90 92 94 96 98 00 02 04 06 08 10 12 14 16 18 20 22
19 19 19 19 19 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20

-20

• Un spor natural negativ poate indica o scădere a ratei natalității, îmbătrânirea

populației și alte schimbări demografice care au dus la creșterea numărului -40
de decese în comparație cu nașterile.
-60

Fig.29: Evoluția sporului natural în orașul Mihăilești din 1990-2022

Sursa: https://insse.ro/
 CAPITOLUL 3. EVOLUȚIA NUMERICĂ A POPULAȚIEI LA NIVELUL JUDEȚULUI GIURGIU
RESPECTIV A ORAȘELOR

3b. Analiza indicatorilor demografici natalitate, fertilitate, mortalitate și

spor natural (descriere+ grafice)
Orașul Bolintin-Vale (spor natural) Evoluția sporului natural în orașul Bolintin-Vale din
1990-2022
• Evoluția sporului natural din 1990 până în 2022 în orașul Bolintin-Vale arată
60
o scădere constantă a populației.
40

20

• În anul 1990, sporul natural era de 42, ceea ce înseamnă că s-au înregistrat 42 0
de nașteri în plus față de decese. De la acel moment, numărul nașterilor a 90 92 94 96 98 00 02 04 06 08 10 12 14 16 18 20 22
-2019 19 19 19 19 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20
început să scadă considerabil, iar numărul deceselor a rămas relativ constant
-40

-60

• Începând cu anul 2000, sporul natural a devenit negativ, ceea ce înseamnă că -80

numărul deceselor a depășit numărul nașterilor în fiecare an. Aceasta poate fi -100
indicativă pentru o populație în scădere constantă. -120

-140

Fig.30: Evoluția sporului natural în orașul Bolintin-Vale din 1990-2022

• În anul 2022, sporul natural a ajuns la -120, ceea ce înseamnă că au fost
înregistrate cu 120 decese mai mult decât nașteri în acel an. Sursa: https://insse.ro/

• Această evoluție negativă a sporului natural poate indica o îmbătrânire a

populației și poate fi influențată de multiple factori precum scăderea
fertilității, migrația tinerilor către alte zone sau o rată crescută a deceselor.
 CONCLUZII

 Evoluția numerică și teritorială a județului Giurgiu reprezintă o analiză a modificărilor demografice și teritoriale ale acestui județ în decursul timpului.
Aceste aspecte sunt importante pentru înțelegerea dinamicii și influenței sociale, economice și politice asupra județului.

 Evoluția numerică poate fi analizată prin intermediul datelor demografice disponibile, cum ar fi numărul populației și structura demografică. În ceea ce
privește județul Giurgiu, se poate observa o scădere a populației în ultimele decenii, tendință ce poate fi atribuită unor factori precum migrația internă și
internațională și scăderea natalității. Totuși, trebuie menționat că aceste aspecte pot varia în funcție de localitatea specifică din cadrul județului.

 Evoluția teritorială se poate referi la modificările de graniță ale județului, inclusiv înființarea de noi localități sau absorția unora existente în alte unități
administrativ-teritoriale. În cazul județului Giurgiu, nu s-au înregistrat schimbări semnificative în teritoriul său de-a lungul timpului.
 BIBLIOGRAFIE

 Popescu, A. (2008). "Transformări urbane în județul Giurgiu: studiu de caz asupra orașului Giurgiu". Editura Universității din București. Accesat la data
de 13.11.2023.
 Georgescu, C. (2015). "Dinamici demografice și schimbări teritoriale în județul Giurgiu". Revista de Geografie Socială și Economică, 8(2), pag. 45-58.
Accesat la data de 13.11.2023
 ***, Comitetul Județean de Statistică Giurgiu. (2021). "Raport anual privind evoluția demografică și urbană în județul Giurgiu". Giurgiu: Editura
Statistică. Accesat la data de 13.11.2023
 Voicu Marina, "Evoluția demografică a României în secolul XX", accesat la data de 13.11.2023
 Apostol Liviu, "Geografia economică a României", Accesat la data de 13.11.2023
 https://insse.ro/ - Accesat la data de 13.11.2023
 https://giurgiu-tribune.ro/judetul-giurgiu-istorie-prezent-program-de-dezvoltare-pe-termen-scurt-si-mediu/ - Accesat la data de 13.11.2023
 https://www.comune.ro/?/judet/ijud20/- Accesat la data de 13.11.2023
 https://en.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Giurgiu#/map/0- Accesat la data de 13.11.2023
 https://en.wikipedia.org/wiki/Giurgiu#/media/Fi%C8%99ier:Giurgiu_city.png - Accesat la data de 13.11.2023
 https://en.wikipedia.org/wiki/Mih%C4%83ile%C8%99ti#/media/Fi%C8%99ier:Mihailesti_Giurgiu.png - Accesat la data de 13.11.2023