TUMORILE CEREBRALE

Dr. Andrei Lebovici

• Sectia Radiologie – Imagistica Medicala – Spitalul Clinic Judetean de Urgente Cluj – Napoca
 Sumar

Introducere

Localizarea Tumorilor

CT si IRM

Contrast

Diagnostic Diferential

Leziuni ce mimeaza tumori

 Sumar

Introducere

Localizarea Tumorilor

CT si IRM

Contrast

Diagnostic Diferential

Leziuni ce mimeaza tumori

Varsta pacientului

Localizarea tumorii extra sau

intraaxiala

Regiune anatomica

Solitara/multifocala

Caracteristicile tisulare

Leziuni care simuleaza tumori

 Distributia tumorilor cerebrale

Glioame: termen nespecific

indicand originea tumorii in celulele
gliale.
Reprezentanti: astrocitoame,
oligodendrogliome, ependimoame
si cu origine in celule plexurilor
coroide.
Astrocitomul este cel mai frecvent
gliom si poate fi subdivizat in tipul
bine diferentiat pilocitic, tipurile
intermediare difuz si anaplazic si
tipul cel mai agresiv glioblastomul
multiforma care este si cel mai
comun ( 50% ).
 Distributia in functie de varsta

 Sub 2 ani: papiloame de plex

coroid, astrocitom anaplaszic si
teratoame.
 Prima decada: meduloblastom,
astrocitom, craniofaringiom si
ependimoame. Meta f. rare.
 La adult 50% sunt meta. Altele
sunt astrocitoame, GBM,
meningioame,
oligodendroglioame, adenoame
pituitare, si schwanoame.
 La varstnici GBM
 Tu cerebrale reprezinta cel mai
frecvent cancer la copii dupa
leucemie si limfomul.
 Sumar

Introducere

Localizarea Tumorilor

CT si IRM

Contrast

Diagnostic Diferential

Leziuni ce mimeaza tumori

 Intra vs Extraaxial

80% din tu extraaxiale sunt meningioame

sau schwanoame.
75% din tu intraaxiale sunt meta sau
astrocitoame.
 Semne de localizare extraaxiala

LCR sechestrat
Vase subarahnoidiene dislocate
Materie cenusie intre tumora si
materia alba
Spatiu subarahnoidian dislocat
si largit
Baza larga la nivelul durei
Reactie osoasa
 Extensia tumorala

Astrocitoamele se extind de-a lungul

substantei albe si nu respecta
granitele lobilor.
Ependimoamele de ventricul IV la
copii tind sa se extinda la
cisterna magna, unghiul
cerebropontin si gaura occipitala.
Oligodendroglioamele tipic se extind
catre cortex.
Insamantare subarahnoidiana:
noduli tumorali diseminati la
nivelul spatiului subarahnoidian
si canalul medular care se
intalnesc in PNET ( primitive
neuroectodermal tumor ) ( MB,
PB ) oligodendroglioame,
ependimoame, GBM si limfoame
 Extensie tumorala (2)

Efectul tumorilor asupra structurilor

adiacente:
1. Tumorile cerebrale primare
provin de cele mai multe ori
din celule gliale si au un efect
de masa redus datorita
caracterului lor infiltrativ.
2. In cazul metastazelor si a
tumorilor extraaxiale efectul
de masa este important
datorita caracterului lor
expansiv.
 Linia mediana

GBM trece frecvent de linia

mediana prin infiltrarea materiei
albe de la nivelul corpului
calos.
Necroza postiradiere poate trece
de linia mediana si sa mimeze
GBM.
Meningiomul care este extraaxial
poate sa se extinda de-a lungul
meningelui si in partea
contralaterala.
Limfomul este de obicei situat in
apropierea linie mediane.
Chistul epidermoid poate trece de
linia mediana prin spatiul
subarahnoid.
SM poate prezenta leziuni la
nivelul corpului calos.
 Tumori multifocale

Cel mai frecvent metastaze.

Limfom, GBM, gliomatosis cerebri.
Tumori care pot metastaza: PNET-MB,
ependimom, GBM, oligodendrogliom
Meningioame si schwanoame pot fi
multiple mai ales in cazul
neurofibromatozei tip II.
Multiple tumori cerebrale pot aparea in
urmatoarele afectiuni:
- Neurofibromatoza tip II: menigioame,
ependimoame, glioame de nerv optic,
papiloame de plex coroid
- Scleroza tuberoasa: ependimoame,
astrocitoame cu celule gigante, leziuni
subependimale
- Von Hippel Lindau: hemangioblastoame
 Tumori cu localizare corticala
Majoritatea sunt localizate in materia alba.
Tumori cu localizare corticala:
oligodendrogliom, gangliogliom, DNET
( disembrioplastic neuroepitelial
tumor ).
De obicei pacientii se prezinta cu convulsii
complexe.
Aceste leziuni corticale trebuie diferentiate
de leziuni non-tumorale ( cerebrita,
herpes simplex, encefalita, infarct… ).
 Sumar

Introducere

Localizarea Tumorilor

CT si IRM

Contrast

Diagnostic Diferential

Leziuni ce mimeaza tumori

 Grasime

CT - hipodens ( - 100 UH ).
IRM – hipersemnal in T1 si T2.
Secvente cu saturatie de grasime – diferentierea de hematom subacut,
melanina, sau circulatie lenta.
Chemical shift artefact – indica prezenta grasimii.
Prezenta grasimii sugereaza: lipom, chist dermoid si teratom.
 Calcifieri

Oligodendrogliom vs astrocitom.
Pineocitomul nu se calcifica, dar cauzeaza explozia
calcifierilor de la nivelul glandei pineale.

Tu regiunea supraselara > hidrocefalie Calcifiere mica pe imaginea CT + extensie spre

Tu SS (cu crestere lenta, extraaxiala) + cortex cel mai probabil oligodendrogliom
calcifieri + hidrocefalie =
craniofaringiom – mai frecvent la
copii
 Chistic vs solid

Exista multe leziuni chistice ce pot mima o tu cerebrala. Acestea includ chistul
epidermoid, dermoid, arahnoid, neuroenteric si neuroglial.
Spatiul Virchow – Robin poate simula tu.
Pentru a diferentia o leziune chistica de o masa tu cu componenta chistica
trebuie sa ne uitam la urmatoarele caracteristici: Morfologie
Nivel fluid/fluid
Continut similar LCR-ului
DWI: restrictie de difuzie
Chistul arahnoid are semnal identic pe toate secventele cu LCR-ul
Necroza tumorala poate mima un chist, dar semnalul nu va fi similar cu LCR-ul
 Hipersemnal T1

Majoritatea tumorilor sunt hipo/izointense pe T1.

 Hiposemnal T2

Majoritatea tumorilor cerebrale sunt

hiperintense pe secventa T2 datorita
continutului crescut de apa.
 Difuzie

In mod normal protonii din apa au abilitatea de a difuza extracelular si de a

pierde semnalul.
Leziune hiperintensa pe secventele de difuzie indica restrictia protonilor de a
difuza extracelular.
Restrictia apare in abcese, chistul epidermoid, si infarctul acut (edem citotoxic).
Majoritatea tumorilor nu au restrictie de difuzie si apar in hiposemnal.

Perfuzie

Depinde de vascularizatia tumorii si nu de bariera hemato-encefalica.

Intensitatea perfuziei indica mai bine gradul de malignitate decat intensitatea
incarcarii cu contrast.
 Sumar

Introducere

Localizarea Tumorilor

CT si IRM

Contrast

Diagnostic Diferential

Leziuni ce mimeaza tumori

Creierul este protejat de o tripla bariera – bariera hematoencefalica.
In mod normal produsul de contrast nu ajunge la creier doar daca bariera a fost
avariata ( tu, infectii, abcese, infarcte… ).
Tumorile extraaxiale capteaza contrast datorita faptului ca nu sunt protejate de
bariera hemato-encefalica.
Nu exista bariera nici la nivelul glandei pituitare, pineale si plexurilor coroide.
Agentul de contrast nu poate vizualiza extensia completa a tumorii datorita
existentei celulelor normale intre cele tumorale unde BHE este intacta.
In glioame captarea de contrast indica de obicei un grad mai inalt de
malignitate.
Ganglioglioamele si astrocitomul pilocitic sunt exeptia acestei reguli fiind tumori
mai putin agresive cu grad scazut de malignitate, dar cu captare importanta
de contrast.
Timpul optim de achizitie este la 30 de min de la injectare.
 Fara captare

Astroditoame bine diferentiate

Tu chistice nontumorale: chist dermoid, epidermoid si arahnoid
 Captare omogena

Poate fi intalnita in:

Metastaze
Limfom
Tumori de glanda pineala
Macroadenom hipofizar
Astrocitom pilocitic
Hemangioblastom
Gangliogliom
Meningiom
Schwanom
 Captare petesiala

Metastaze
Oligodendrogliom
GBM
Necroza postiradiere
 Captare inelara

Glioame agresive
Metastaze
Abcese
SM
Hematom cronic
 Rolul contrastului

Pacient cunoscut cu neurofibromatoza II. Se pot observa dupa administrare de

contrast doua meningioame si un schwanom

Metastaze leptomeningiale (foitele cerebelului si NC V)

 Sumar

Introducere

Localizarea Tumorilor

CT si IRM

Contrast

Diagnostic Diferential

Leziuni ce mimeaza tumori

 DD dupa regiunea anatomica

Baza craniului:
Structuri extracraniale ( ex: sinusuri )
Craniu osos ( Cordom, condrosarcom, displazie fibroasa… )
Condrosarcomul uneori este localizat pe Carcinom scuamos nazofaringian cu
linia mediana, cordomul in mod extensie intacraniana.
exceptional nu este localizat median. DD: metastaze, limfom, infectie cronica si
DD : meta si paragangliom meningiom
Regiunea selara

Calcifieri + leziune chistica + arii de captare + hidrocefalie = craniofaringiom

Unghiul cerebropontin

Leziune chistica + captare septala = cel mai probabil schwanom

Regiunea pineala:
Pineocitom
Germinom
PNET
Gliom tectal
Meningiom
Chist dermoid
Chist arahnoid
12 ani + regiunea pineala + calcifieri + captare omogena = germinom
Ventricul IV : regiune foarte comuna la copii
Astrocitoamele sunt cele mai frecvente urmate de PNET-MB,
ependimoame si glioame de trunchi cerebral cu extensie
spre ventriculul IV
La adulti sunt rare tumorile de ventricul IV
Cele mai comune sunt metastazele urmate de
hemangioblastoame, papiloame de plex coroid si chiste
dermoide si epidermoide.
 Sumar

Introducere

Localizarea Tumorilor

CT si IRM

Contrast

Diagnostic Diferential

Leziuni ce mimeaza tumori