Punctia, Sondajul, Tubajul

si
Clisma evacuatorie
 Punctia

Manoperă de pătrundere – cu ajutorul unui ac

sau trocar – într-o cavitate a organismului în
vederea extragerii unei cantităţi de lichid din
acea cavitate (prezent în mod normal sau care
reprezintă un element patologic) în scop
explorator, evacuator sau terapeutic
 Principii generale de tehnică:

Executarea unor puncţii necesită o cunoaştere

exactă a anatomiei şi a regiunii prin care pătrunde
acul şi substanţele care pot fi introduse în aceste
ţesuturi.
Puncţia, fiind un act chirurgical, trebuie să respecte
nişte măsuri riguroase de asepsie. Astfel, se
folosesc numai materiale sterile, regiunea de
puncţionat va fi aseptizată prin badijonare cu iod
sau alcool, mâinile vor fi îmbrăcate în mănuşi sterile
iar lichidul care se va extrage trebuie strâns atent în
eprubete sau recipiente.
Principalele tipuri de puncţii:
 puncţiile colecţiilor purulente
 Punctia
 toracocenteza - defineşte puncţia cavităţii
pleurale şi are drept scop stabilirea
diagnosticului sau evacuare unor colecţii
toracocenteza
 Punctia
 paracenteza este puncţia peritoneului prin care
se extrage lichid din cavitatea peritoneală. Ea
poate să aibă caracter diagnostic (în cazul
peritonitelor sau a hemoperitoneului) sau poate
să aibă un scop terapeutic (când se evacuează
ascita)
În acest scop se utilizează un ac special, cu mandren retractabil, numit acul
Vereş.
Puncţie peritoneală
 puncţia
peritoneului
 Punctia
puncţia pericardului - se foloseşte pentru
evacuarea de lichid din cavitatea pericardică în
cazul în care avem confirmarea unei colecţii
pericardice.
puncţia articulară - se face în scop diagnostic şi
terapeutic.
Cele mai frecvente articulaţii care necesită puncţii
sunt: articulaţia genunchiului şi a şoldului.
Puncţia spaţiului Douglas
Puncţia spaţiului Douglas
cistostomia
 Sondajul
• Prin sondaj se înţelege introducerea unei sonde
de cauciuc sau metalice cu scopul de a explora,
trata sau goli o cavitate naturală.
• Cel mai frecvent sondaj este sondajul vezicii
urinare care are ca scop golirea (în cazul
retenţiilor acute de urină postoperatorii) sau
depăşirea unui obstacol subvezical (cum este
cazul unui bolnav cu adenom de prostată sau
stricturi uretrale).
 Tubajul
• Este manevra chirurgicală elementară prin
care este trecută o sondă printr-o cavitate
naturală. De fapt, se aseamănă mult cu
sondajul. Ce mai frecvent tubaj este
tubajul gastric şi duodenal.
• Sonda gastrică şi duodenală are un calibru
redus şi este adaptată vârstei bolnavului.
 Clisma
• Clisma reprezintă o modalitate de îndepărtare a
conţinutului rectocolic prin introducerea de lichid
în această parte a intestinului şi poate avea
scop terapeutic sau de simplă golire.
• Clisma evacuatorie este destinată să stimuleze
reflexul de defecaţie şi, prin lichidul introdus,
reuşeşte să mobilizeze coloana de gaze şi de
fecale aflat în colon.
• Clismele evacuatorii se fac, de regulă, seara şi
în dimineaţa zilei operatorii.