Hidrografia Europei

1. Raurile si fluviile
• Densitate care scade in general dinspre V spre E;

• Arealele montane alpino-pireneene-carpatice sunt un adevarat

“castel de apa” continental;

• Numeroase fluvii si-au construit delte la gurile de varsare in mari;

Ural, Volga, Dunare, Pad, Tibru, Rhône, Ebro, Guadalquivir, Rhine,
Vistula, Niemen, Dvina de Nord, Peciora, etc.;

• Alte fluvii au estuare la varsarea in Oceanul Atlantic: Tago, Garonne,

Loara, Sena, Tamisa, Elba;

• Sectoarele unor rauri/fluvii au fost interconectate prin canale

artificiale: Dunare-Main-Rhine; Dunare-Marea Neagra; Rhine-Rhône;
Volga-Don si Volga-Marea Baltica; Garonne-Rhône (Canal du Midi)
 Tipul de alimentare si regimul de scurgere
al raurilor si fluviilor
a). Raurile din Europa de Nord

• Cursurile acestor rauri s-au organizat recent, dupa topirea calotei glaciare
care acoperea intreaga regiune in Pleistocen;

• Caracteristici particulare ale acestor rauri:

o prezenta unor pante mari in profil longitudinal;
o numeroase repezisuri si cascade;
o potential hidroenergetin mare, valorificat prin construirea de
hidrocentrale;
o debite bogate
o evaporare redusa in timpul verii;
o alimentare din ghetari, zapezi, lacuri si mlastini;
o Formarea podurilor de gheata si mentinerea lor >5 luni/an.

• Regim de scurgere de tip nordic (polar): debite mari vara create de ploi
si ape rezultate din topirea zapezii si a ghetii
b). Raurile din regiunile mediteraneene

• Regimul de scurgere al acestor rauri este influentat de alternanta

sezoniera (vara/iarna): raurile in timpul verii au debite scazute
(unele rauri seaca), iar iarna cand sunt precipitatii mai importante
debitele raurilor cresc;

• Regimul de scurgere mediteranean este in cazul raurilor/fluviilor

Arno, Tibru, Pad, Adige, Rhône (in sectoarele inferioare ale
acestora), Vardar, Mariţa, etc.
c). Raurile din regiunile centrala si est-europeana

Dupa regimul de scurgere se pot deosebi mai multe tipuri:

• Tipul atlantic – in Arhipelagul Britanic si V Europei: Tamisa, Sena,

Loara, etc.

o Alimentarea aproape exclusiv din ploi;

o Debitele prezinta variatii reduse in timpul anului (regim

hidrologic uniform), cu un maxim de toamna;

o Lipsa inghetului si a podurilor de gheata;

o Panta redusa a albiei si adancimea suficienta faciliteaza

navigatia.
• Tipul alpin
• Include raurile care au alimentare din zapada si ghetari
montani; cursurile superioare ale raurilor/fluviilor cu izvoare in
Alpi (Rin, Rhône, Inn, etc.) si Pirinei;
• Raurile prezinta debite maxime vara (apa provenita de la
topirea zapezii si a ghetii, dar si de la ploi) si debite minime
iarna;
• Pantele albiilor in profil longitudinal sunt abrupte, cu numeroase
repezisuri si cascade;

• Tipul hercinic
o In cazul raurilor care traverseaza masivele hercinice central-
europene;
o Se inregistreaza 2 perioade cu debite maxime, unul primavara
(topirea zapezilor si ploi) si altul toamna (ploi);
• Tipul de tranzitie
• In cazul marilor fluvii germano-polone (Weser, Elba, Oder,
Vistula, etc.)
• Caracteristici intermediare, intre traurile apartinand tipului
atlantic si cel est-european
• Subtipul panonic
• Subtipul nord-est european (Dvina de Nord, Peciora).

• Tipul est-european

o Specific raurilor/fluviilor din regiunile cu climat continental-

temperat excesiv: Dvina de Vest, Don, Volga, Prut, Nistru,
Nipru, Ural;
o Vara se inregistreaza debitele minime (ploi reduse
cantitativ, secete, evaporatie intensa), iar debitele maxime
sunt primavara cand se topesc zapezile;
o Fenomenul de inghet si formare a podului de gheata care
persista cateva luni/an (practicabile pentru navigatie doar
vara).
d). Raurile cu regim de scurgere compex

• Este caracteristic in cazul raurilor/fluviilor care traverseaza cu

caracteristici climatice diferite:

o Dunarea: regim de scurgere hercinic la izvoare, apoi regim

alpin (afluenti de dreapta din Alpi – Inn, Mindel, etc.); regim de
tranzitie (subtipul panonic); regim est-european in sectorul
inferior;

o Rhine: regim alpin, hercinic, atlantic;

o Rhône: regim alpin; regim hercinic dat de afluentii de dreapta

cu izvoarele in Muntii Jura si Masivul Central Francez; regim
mediteranean in sectorul inferior.
2. Lacurile

Tipuri genetice de lacuri

a. Lacuri glaciare: in Alpi, Pirinei, Carpati, Alpii Scandinaviei, Pirin,

Apenini, Campia Germano-Polona (Lacurile Mazuriene), Podisul
Karelo-Finic, Podisul Suediei, nordul Campiei Est-Europene;

b. Lacurile tectono-glaciare: in Podisul Elvetiei (Constanta, Zürich,

Léman, Lacul Celor 4 Cantoane), Podisul Bavariei (Chiemsee), Alpii
Italieni (Garda, Iseo, Como, Lugano, Maggiore), Suedia Centrala
(Vänern, Vättern, Mälaren, etc.), Campia Europei de Est (Ladoga,
Onega);

c. Lacuri tectonice: Balaton, Ohrid, Prespa, Skutari;

d. Lacuri carstice: in Muntii Dinarici, Apenini, Carpati (Ighiu,

Varasoaia), Podisul Mehedinti (Zaton), Podisul Boemiei, etc.;
Tipuri genetice de lacuri

e. Lacurile vulcanice: Sfanta Ana (Carpati), Albano (Apenini),

Tazenat, Aydat, Pavin (Masivul Central Francez), etc.

f. Lacurile sarate (naturale sau antropice): Amara, Lacul Sarat,

etc.

g. Lagunele si limanele: Venetia, Mar Menor, Razim-Sinoe, etc.;

h. Lacurile de baraj antropic: in Alpi, Alpii Scandinaviei, Carpati,

Pirinei, pe marile fluvii (Volga, Dunare, Nipru, etc.).
 Deltele fluviilor europene

K. Tockner, U. Uehlinger, C. T. Robinson (eds.), 2009. Rivers of Europe.

Elsevier, Amsterdam, 717 p.
 Fluviile europene cu afluentii lor principali

K. Tockner, U. Uehlinger, C. T. Robinson (eds.), 2009. Rivers of Europe.

Elsevier, Amsterdam, 717 p.
 Bazinele fluviilor europene

K. Tockner, U. Uehlinger, C. T. Robinson (eds.), 2009. Rivers of Europe.

Elsevier, Amsterdam, 717 p.
Cele mai mari 20 bazine hidrografice din Europa (impreuna cu Turcia si Caucaz)

K. Tockner, U. Uehlinger, C. T. Robinson (eds.), 2009. Rivers of Europe.

Elsevier, Amsterdam, 717 p.
 Regimul de scurgere al unor fluvii/rauri europene

K. Tockner, U. Uehlinger, C. T. Robinson (eds.), 2009. Rivers of Europe.

Elsevier, Amsterdam, 717 p.
 Bazinul Fluviului Volga

K. Tockner, U. Uehlinger, C. T. Robinson (eds.), 2009. Rivers of Europe.

Elsevier, Amsterdam, 717 p.
 Cursul Mijlociu al Fluviului Volga

K. Tockner, U. Uehlinger, C. T. Robinson (eds.), 2009. Rivers of Europe.

Elsevier, Amsterdam, 717 p.
 Bazinul Fluviului Dunarea

K. Tockner, U. Uehlinger, C. T. Robinson (eds.), 2009. Rivers of Europe.

Elsevier, Amsterdam, 717 p.
 Debitele afluentilor si ale fluviului Dunarea in diferite sectoare

K. Tockner, U. Uehlinger, C. T. Robinson (eds.), 2009. Rivers of Europe.

Elsevier, Amsterdam, 717 p.
 Fluviul Dunarea in sectorul de la Cazane

K. Tockner, U. Uehlinger, C. T. Robinson (eds.), 2009. Rivers of Europe.

Elsevier, Amsterdam, 717 p.
 Bazinele Fluviilor Iberice

K. Tockner, U. Uehlinger, C. T. Robinson (eds.), 2009. Rivers of Europe.

Elsevier, Amsterdam, 717 p.
 Bazinele Fluviilor Continental-Atlantice

K. Tockner, U. Uehlinger, C. T. Robinson (eds.), 2009. Rivers of Europe.

Elsevier, Amsterdam, 717 p.
 Bazinul Fluviului Rin

K. Tockner, U. Uehlinger, C. T. Robinson (eds.), 2009. Rivers of Europe.

Elsevier, Amsterdam, 717 p.
 Regimul scurgerii in diferite sectoare ale Fluviului Rin

K. Tockner, U. Uehlinger, C. T. Robinson (eds.), 2009. Rivers of Europe.

Elsevier, Amsterdam, 717 p.
 Cursul Mijlociu al Fluviului Rin (in aval de Mainz)

K. Tockner, U. Uehlinger, C. T. Robinson (eds.), 2009. Rivers of Europe.

Elsevier, Amsterdam, 717 p.
 Delta Fluviului Rin la Marea Nordului

K. Tockner, U. Uehlinger, C. T. Robinson (eds.), 2009. Rivers of Europe.

Elsevier, Amsterdam, 717 p.
 Bazinul Fluviului Rhône

K. Tockner, U. Uehlinger, C. T. Robinson (eds.), 2009. Rivers of Europe.

Elsevier, Amsterdam, 717 p.
 Regimul scurgerii in diferite sectoare ale Fluviului Rhône

K. Tockner, U. Uehlinger, C. T. Robinson (eds.), 2009. Rivers of Europe.

Elsevier, Amsterdam, 717 p.
 Bazinele raurilor fenoscandice

K. Tockner, U. Uehlinger, C. T. Robinson (eds.), 2009. Rivers of Europe.

Elsevier, Amsterdam, 717 p.
 Bazinele raurilor din regiunea boreala inalta

K. Tockner, U. Uehlinger, C. T. Robinson (eds.), 2009. Rivers of Europe.

Elsevier, Amsterdam, 717 p.
Regimul raurilor regiunii
boreale inalte

K. Tockner, U. Uehlinger, C. T. Robinson (eds.), 2009. Rivers of Europe.

Elsevier, Amsterdam, 717 p.
Raul Jostedøla si Valea
glaciara Nigard cu
pozitia frontului
ghetarului in diferite
perioade de timp

Nigardsbreen – un
ghetar care coboara pe
valea Nigard din
Jostedalsbreen (cel mai
mare ghetar montan
european

K. Tockner, U. Uehlinger, C. T. Robinson (eds.), 2009. Rivers of Europe.

Elsevier, Amsterdam, 717 p.
 Bazinele fluviilor/raurilor arctice

K. Tockner, U. Uehlinger, C. T. Robinson (eds.), 2009. Rivers of Europe.

Elsevier, Amsterdam, 717 p.
 Regimul scurgerii
fluviilor/raurilor arctice

K. Tockner, U. Uehlinger, C. T. Robinson (eds.), 2009. Rivers of Europe.

Elsevier, Amsterdam, 717 p.
 Regimul scurgerii fluviilor/raurilor arctice

K. Tockner, U. Uehlinger, C. T. Robinson (eds.), 2009. Rivers of Europe.

Elsevier, Amsterdam, 717 p.
 Raul Tana acoperit cu gheata din octombrie pana in mai

K. Tockner, U. Uehlinger, C. T. Robinson (eds.), 2009. Rivers of Europe.

Elsevier, Amsterdam, 717 p.
 Cursul mijlociu al fluviului Pechora

K. Tockner, U. Uehlinger, C. T. Robinson (eds.), 2009. Rivers of Europe.

Elsevier, Amsterdam, 717 p.
 Canionul raului Altaelva

K. Tockner, U. Uehlinger, C. T. Robinson (eds.), 2009. Rivers of Europe.

Elsevier, Amsterdam, 717 p.
 Raul Bayelva (Spitzbergen)

K. Tockner, U. Uehlinger, C. T. Robinson (eds.), 2009. Rivers of Europe.

Elsevier, Amsterdam, 717 p.
 Raul Vestari-Jökulsá (Islanda)

K. Tockner, U. Uehlinger, C. T. Robinson (eds.), 2009. Rivers of Europe.

Elsevier, Amsterdam, 717 p.
 Bazinele fluviilor/raurilor britanice si irlandeze

K. Tockner, U. Uehlinger, C. T. Robinson (eds.), 2009. Rivers of Europe.

Elsevier, Amsterdam, 717 p.
 Bazinele fluviilor/raurilor balcanice

K. Tockner, U. Uehlinger, C. T. Robinson (eds.), 2009. Rivers of Europe.

Elsevier, Amsterdam, 717 p.
 Raul Aliakmon in sectorul de chei (langa orasul Kozani)

K. Tockner, U. Uehlinger, C. T. Robinson (eds.), 2009. Rivers of Europe.

Elsevier, Amsterdam, 717 p.
 Albia raului Evrotas in timpul verii

K. Tockner, U. Uehlinger, C. T. Robinson (eds.), 2009. Rivers of Europe.

Elsevier, Amsterdam, 717 p.
 Bazinele fluviilor/raurilor Peninsulei Italice

K. Tockner, U. Uehlinger, C. T. Robinson (eds.), 2009. Rivers of Europe.

Elsevier, Amsterdam, 717 p.
 Regimul lunar al debitelor fluviilor/raurilor Peninsulei Italice

K. Tockner, U. Uehlinger, C. T. Robinson (eds.), 2009. Rivers of Europe.

Elsevier, Amsterdam, 717 p.
 Cursul mijlociu al Fluviului Pad (Po)

K. Tockner, U. Uehlinger, C. T. Robinson (eds.), 2009. Rivers of Europe.

Elsevier, Amsterdam, 717 p.
 Raul Adige
Cursul mijlociu Cursul inferior

K. Tockner, U. Uehlinger, C. T. Robinson (eds.), 2009. Rivers of Europe.

Elsevier, Amsterdam, 717 p.
 Bazinele fluviilor/raurilor regiunii est-europene

K. Tockner, U. Uehlinger, C. T. Robinson (eds.), 2009. Rivers of Europe.

Elsevier, Amsterdam, 717 p.
 Regimul lunar al debitelor fluviilor/raurilor regiunii est-europene

K. Tockner, U. Uehlinger, C. T. Robinson (eds.), 2009. Rivers of Europe.

Elsevier, Amsterdam, 717 p.
 Bazinele fluviilor/raurilor regiunii Europei Centrale

K. Tockner, U. Uehlinger, C. T. Robinson (eds.), 2009. Rivers of Europe.

Elsevier, Amsterdam, 717 p.
 Bazinele fluviilor/raurilor baltice si est-europene

K. Tockner, U. Uehlinger, C. T. Robinson (eds.), 2009. Rivers of Europe.

Elsevier, Amsterdam, 717 p.
 Bazinul fluviului Ural

K. Tockner, U. Uehlinger, C. T. Robinson (eds.), 2009. Rivers of Europe.

Elsevier, Amsterdam, 717 p.