Sunteți pe pagina 1din 18

lnLrebrl legaLe de sublecL

4Cu ce ne ajut spectioscopia.


4Be ce folosim spectioscopia.
lnLrebrl legaLe de con(lnuL
4Ce este spectioscopul.
4Cnu a apiut piimul spectioscop.
4Cine a inventat piimul spectioscop.
4La ce se folose,te spectioscopia RANAN.
4Caie sunt elementele unui spectioscop.
4Caie sunt uomeniile spectiale.
4Ce este analiza spectial.
4Ce este spectiogiama.
ecLroscola esLe o ;Llln( care sLudlaz
lnLerac(lunea dlnLre radla(llle elecLromagneLlce cu
maLerlaecLroscola esLe LoLodaL o denumlre
generlc daL unel clase de rocedee ;l Lehnlcl
exerlmenLale rln care urmre;Le ;l se cuanLlflc
efecLul emlslel sau absorb(lel de energle de cLre o
rob solldllchld sau gazoas in scoul anallzel
callLaLlve ;l canLlLaLlve a acesLela
nallza secLral rerezlnL meLode ;l
rocedee de lnvesLlgare a subsLan(elor ce se
bazeaz e cerceLarea secLrelor
acesLoraulsLrlbu(la lnLenslL(ll radla(lel
elecLromagneLlce emlse sau absorblLe de cLre
subsLan(a anallzaL formeaz secLrul subsLan(el de
anallzaLlnvesLlgarea elecLronlc sau foLograflc a
secLrulul subsLan(el oarL denumlrea de
spectrogram
C emlsle sau absorb(le de radla(le
elecLromagneLlc are loc inLoLdeauna la anumlLe
lunglml de und lndlcaLe recls rln llnll secLrale
sau eakurl(vrfurl)a cror valoare lndlc naLura
seclel chlmlceaLomlce sau moleculare anallzaLe ;l
formeaz baza anallzel secLrale callLaLlve
lnLenslLaLea llnlllor sau eakurllor unel
secLrograme esLe roor(lonal cu concenLra(la
seclel chlmlce ce emlLe sau absoarbe radla(la
elecLromagneLlc e acea lunglme de und ;l
formeaz baza anallzel secLrale canLlLaLlve
pectru| v|z|b||
Spectroscopul este dispozitivul care permite
studierea lumlnll emise de sLele si reIlectate de
laneLe. Cnd lumina trece printr-un spectroscop ,
se obtine o band n culorile curcubeulul, strabatut
de dungi strlucitoare numit spectrul corpului.
De asemenea astronomii Iolosesc spectrograIe
pentru a IotograIia direct spectrele astrilor pe care i
tin sub observatie
ETALONAREA SCALEI UNUI SPECTROSCOP
Introducere teoretica
a trecerea luminii prin gaze sau vapori aduse n starea de
incandescent, acestea emit radiatii care analizate cu un
spectroscop sunt Iormate din diIerite linii colorate, Iormnd
un spectru. Acelasi lucru se intampla si cu un corp solid
incandescent.
Spectrele pot Ii:
a. spectre de emisie;
b. spectre de absorbtie.
Spectrele de emisie sunt cele date de vapori, gaze sau corpuri
solide aduse n stare de incandescent.
Spectrul de absorbtie al unui corp dat este un ansamblu de
linii si benzi ntunecoase care apar pe Iondul spectrului
continuu de emisie, atunci cnd lumina trece printr-un mediu
absorbant.
Spectroscopul este Iormat din urmtoarele
elemente :
- colimatorul C1 care const ntr-o lentil
convergent 1 n Iocarul creia se gseste o Iant
reglabil F;
- prisma P asezat cu muchia corespunztoare
unghiului A paralel cu Ianta F;
- luneta (Iormat din lentilele si care se
poate roti cu ajutorul unui surub permitnd
observarea n ntregime a spectrelor;
- colimatorul C care const dintr-o lentil
convergent si o scal micrometric M.
Schema constructiv a goniometrului utilizat la determinarea indicelui de
refrac(ie al prismei optice (a), schi(a constructiv a unui spectroscop (b)
Primul aparat spectral, spectroscopul, inventat
de ctre Bunsen si Kirchoff n anul 1859,folosea
o prism pentru separarea radiatiilor de diverse
lungimi de und.
Spectroscopia Raman este Iolosit pentru identiIicarea materialelor
solide, lichide sau gazoase, pe baza spectrului vibrational al speciilor
moleculare sau cristaline.
Spectroscopia Raman se bazeaz pe Ienomenul de dispersie inelastic a
luminii. Dup ce proba a Iost iluminat prin Iocalizarea unui mnunchi
de raze laser cu ajutorul obiectivului unui microscop, unii dintre Iotonii
dispersati pierd energie iar altii o cstig.
DiIerenta ntre energia Iotonului nainte si dup dispersie este strict legat
de energia de vibratie a moleculei. Fenomenul de schimbare a Iotonului
n energie este numit, dup descoperitorul su eIect Raman, iar
spectrele vibrationale obtinute ce caracterizeaz probele investigate, sunt
bazate pe dou tipuri Iundamentale de radiatii: radiatii Stokes care apar
ca rezultat al pierderii de energie de ctre Ioton si radiatii anti Stokes,
radiatii datorate acumulrii de energie de ctre Ioton.
Spectrul Raman care arat relatia dintre intensitatea radiatiilor dispersate si
diIerenta energetic dintre cuanta luminii incidente si a celei dispersate,
contine inIormatii despre caracteristicile vibrationale ale moleculelor
studiate permitnd determinarea cu precizie a compozitiei probei
studiate.
n ordinea cresctoare a diIerentei ntre energiile a dou
nivele consecutive (si deci a Irecventelor radiatiilor ce
produc tranzitii, avem urmtoarele domenii spectrale:
Raze X
0,01 - 100 A
studiul interactiilor nucleare
Ultraviolet ndeprtat
10 - 00 nm
tranzitiile electronice ale atomilor si moleculelor
Ultraviolet apropiat
00 - 00 nm
Vizibil
00 - 750 nm
nIrarosu apropiat
0,75 - ,50 3m
nIrarosu mijlociu
,50 - 50 3m
vibratiile si rotatiile moleculelor
nIrarosu ndeprtat
50 - 1.000 3m
Microunde
0,10 - 100 cm
rezonanta magnetic nuclear
Unde radio
1 - 1.000 m
4 ln medlcln
Dintre toate metodele Iizice, rezonanta magnetic nuclear (RMN este
aceea care oIer cea mai bogat si complet inIormatie structural
asupra compusilor organici. Spre deosebire de spectroscopia R, n
RMN practic toate semnalele sunt interpretabile relativ usor, iar spre
deosebire de spectroscopia electronic metoda RMN oIer mult mai
multe inIormatii. n timp ce spectroscopia R sau cele de mas sunt
prea bogate n inIormatii, deci greu interpretabile, iar cele UV-V
prea srace, spectrele RMN, att cele 1H ct si cele 1C, contin exact
inIormatia necesar, care poate Ii pus n legtur direct cu Iormula
structurar a substantei.
ecLroscola
araLe secLrale
Cu rlsmaaraL
secLral LrlrlsmaLlc cu
derlva(le la 90
Cu re(ea de
dlfrac(leaaraL
secLral cu vlzuallzare
dlrecL a secLrulul
1lurl de secLroscoae
Manuale
uLomaLe
rlmul secLrosco a
fosL lnvenLaL in 1839 de
cLre 8unsen ;l klrchoff
Spectroscopia Raman-
spectrul vibrational al
speciilor
moleculare sau cristaline
llcaL in domenlul
forenslcal
exlozlllorldenLlflcrll
drogurllor
ecLroscola
8ntgen cu
fluoiescen(-
folose,te iauia(ii
8ntgen
rlsmlnsLrumenL
foloslL enLru a
refracLa lumlna
8ezonan(a magneLlc
nuclear
CONCLUZII:
$pectroscopia ocup o pozi(ie special n fizic ;i chimie deoarece ofer
rspunsuri la ntrebrile privind structura atomo-molecular. De exemplu
n cazul moleculelor mici poate oferi informa(ii privind lungimea
legturilor chimice sau unghiul dintre legturi.